202 matches
-
este vorba despre rutenii din Halici. G. Popa-Lisseanu crede că în cronică se face referire nu la "bruteni", ci la "pruteni", adică români din regiunea Prutului superior. La rândul său, Mihail Dan era de părere că "brutenii" sunt, de fapt, prusienii de la Marea Baltică. Acest conflict în care au fost implicați românii, denotă, consideră Brătianu, existența unui voievodat vechi, în secolul al XIII-lea, în partea de miazănoapte a Moldovei, cuprinzând Țara Șipenițului și nordul Moldovei.25 Constituirea statului de-sine-stătător Moldova Izvoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care nu se va șterge generații de-a rândul, reeditând prin conflictele militare ce vor rezulta toate ororile cruciadelor și ale războaielor religioase. Înclinarea spre intransigență o manifesta și Maria Tereza în septembrie 1771, când îi comunica lui Rhode, agentul prusian la Viena, că ea nu va împiedica pe ruși să se facă stăpâni în Crimeea, dar le va interzice-o în Moldova și Muntenia. În memoriul său din 26 septembrie 1771, Iosif al II-lea a trasat trei poziții posibile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
confirmate de experiența secolelor, ca și cum practica secolelor nu confirmase starea de independență a Principatelor. Iosif al II-lea rămânea, deci, prizonierul concepțiilor tradiționale și tipic feudale în raporturile politice internaționale. Totuși, epuizată în efortul militar, neliniștită de presiunile austriece și prusiene, Rusia anunța formal și oficial, la 6 decembrie 1771, Berlinul și, la 17 decembrie, Viena că a renunțat la independența Principatelor drept condiție a păcii. Desfășurările orientale intrau, în felul acesta, într-o nouă fază. Prusia, „mica mare putere”, a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Cum bine a fost spus, Friedrich al II-lea urmărea doar să smulgă Rusiei acceptarea pretențiilor sale, în care scop el se folosea de soarta politică a Principatelor, propulsând fel de fel de soluții. După cum am văzut, presiunile austriece și prusiene, inclusiv demonstrații militare, propria stare de epuizare, au constrâns Rusia să vină în întâmpinarea celor două puteri în privința Principatelor. La întrevederea mai sus amintită cu von Swieten, regele pretindea să aibă răspunsul Petersburgului, care îndrituia să se creadă că pacea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vedea în mediația engleză o continuare a intrigii lui Grigore al III-lea Ghica, cu atât mai mult, cu cât socrul său, Iacovachi Riso, era o creatură a ministrului (plenipotențiar englez, Murray, și înfățișa „zi și noapte” miniștrilor Porții mediația prusiana drept dubioasă, iar cea engleză folositoare. Fapt este că Anglia s-a oferit să medieze, dar von Zegelin a făcut ca invitația de mediere să ajungă nu la Londra, ci la Viena și Berlin, devenite mediatoare ce și-au impus
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova și Muntenia, la care plenipotențiarul rus a replicat că Ecaterina a II-a i-a promis aceasta și nu-și schimbă cuvântul dat, dar că noi victorii împotriva turcilor vor atrage după sine noi condiții de pace. Apoi, plenipotențiarul prusian, von Zegelin, i-a împărtășit colegului austriac părerea că rușii au pretenția de a elibera Principatele de Poartă cu gândul de a și le supune. În concluzie, Thugut îl avertiza pe Kaunitz că renunțarea Rusiei la Principate ar putea fi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Mihai Cantacuzino, Pană Filipescu, Pantazi Câmpineanu, Grigorașcu Băleanu și Ioniță Bălăceanu, cu asemenea rugăciuni, și iarăși li se făgădui, și încă prin scirea Excelenței Sale [Orlov - n. n.] făcură două asemenea rugăciuni în scris și le dete, una solului Kesaricesc și alta prusianului, ci pociu zice în zadar, căci pe acești doi, la adunările ce avură graf Orlov și Osman Efendi, niciodată nu i-au chemat, și nici o întocmeală acestui congres nu se făcu”. La 16 august 1772, Thugut confirma insistențele românilor, anunțându
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lor fiind sub stăpânire reală rusească, tratativele trebuiau duse prin canal rusesc. Așadar, delegații moldoveni (ale căror memorii s-au pierdut sau n-au fost încă descoperite)* și munteni, în deplină conlucrare, au purtat convorbiri cu plenipotențiarii ruși, austrieci și prusieni pe tema independenței Principatelor. În sfârșit, ei au depus memorii de un remarcabil interes istoric și așa-zisele capitulații. În primul memoriu, adresat plenipotențiarului austriac, se spunea că „Principatele moldo-române au stătut totdeauna slobode supt domnii lor pământeni, uniți cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
după sfârșitul cel pașnic și liniștit al acestor lucruri”. Este însă de observat că pe lângă aceste revendicări fundamentale, într-un plan secundar și-au făcut loc idei ca rămânerea țării sub „augusta prințesă” Ecaterina a II-a (memoriul către plenipotențiarul prusian), „nemijlocita stăpânire” a Rusiei în cazul respingerii independenței (memoriul către Alexei Orlov), „să fim cuprinși și în viitoarea vreme supt avtocratoriceasca mărire” (adresa clerului și boierilor moldoveni către Rumianțev). Asemenea idei nu au nici pentru istoricul de astăzi nimic șocant
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în șirul de invocații ale drepturilor istorice la neatârnare sau numai ocrotire (protecție) „prea înaltă”. Este exclus ca delegații munteni să nu fi știut că rușii se prezentaseră la Focșani cu adeziunea la retrocedarea Principatelor către Poartă, iar austriecii și prusienii cu decizia de fermă respingere a independenței românilor. Semnificativ este că starea de „supușenie” sub Ecaterina a II-a a Principatelor apărea în memoriul către Prusia (aliata Rusiei), nu și în cel adresat Austriei. O stăpânire rusească era eliminată din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de stat austriece. Așa și nu altfel trebuie apreciate referirile noastre la intervențiile guvernului din Viena în afacerile economice ale Principatelor, căci numai în felul acesta se poate înțelege gelozia Prusiei, concurența pe care o vor face Austriei în Principate prusienii Nulandt, Meusebach (consulul general al Prusiei) ș. a. Proiectele lui Bruck de constituire a Mitteleuropei și de cucerire a Balcanilor, a Principatelor Române, au fost expuse într-un mod sistematic și pe larg în epoca războiului Crimeii de către Lorenz von Stein
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu finanțele zdruncinate, slăbit de eșecurile grave în relațiile internaționale și de războaiele pierdute, iar pe de altă parte, ea n-a putut fi îndeplinită din cauza opoziției puterilor rivale în Principate, Franța mai ales, din cauza indiferenței, suspiciunii și a opoziției prusiene față de proiectele de constituire a Mitteleuropei, din cauza concurenței prusiene în afacerile economice din Principate și îndeosebi din cauza împotrivirii energice a românilor, care vedeau în Austria principalul obstacol în calea făuririi unității naționale. Karl von Bruck și Lorenz von Stein n-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
internaționale și de războaiele pierdute, iar pe de altă parte, ea n-a putut fi îndeplinită din cauza opoziției puterilor rivale în Principate, Franța mai ales, din cauza indiferenței, suspiciunii și a opoziției prusiene față de proiectele de constituire a Mitteleuropei, din cauza concurenței prusiene în afacerile economice din Principate și îndeosebi din cauza împotrivirii energice a românilor, care vedeau în Austria principalul obstacol în calea făuririi unității naționale. Karl von Bruck și Lorenz von Stein n-au fost totuși fanteziști. Ei au fost exponenți ai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Imperiului Habsburgic, diplomația țaristă a trecut „hopul cel mare, cât un munte”. În fața ei stătea acum problema: va fi restabilită uniunea germană sub hegemonia Austriei, salvată de țar și recunoscătoare lui, sau locul ei va fi luat de o uniune prusiană restrânsă, care va întări preponderența Prusiei în Germania. Temător de o recrudescență revoluționară în cazul unui război prusiano-austriac, țarul nu-l dorea. La 7/19 decembrie 1849 el îi scria lui Sașkevici că, în această alternativă nedorită, rolul său va
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în Germania. Temător de o recrudescență revoluționară în cazul unui război prusiano-austriac, țarul nu-l dorea. La 7/19 decembrie 1849 el îi scria lui Sașkevici că, în această alternativă nedorită, rolul său va fi să le spună austriecilor și prusienilor: „ei, băieți, nu vă prostiți, că dacă nu, eu pe voi ... !” În chestiunea Schleswig-Holstein, țarul cerea respectarea tratatelor din 1815, amenință armat Prusia și dobândește câștig de cauză. El cere, deasemenea, restabilirea vechii Diete germane și-și impune cererea în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
decât formă de concretizare a metodologiei aplicate. În ceea ce privește baza documentara, demersul meu istoriografic este rezultatul, în cea mai mare parte, a unor îndelungi investigații în arhive din Anglia, Germania, Suedia și Italia (Veneția), unde am urmărit rapoartele reprezentanților diplomatici englezi, prusieni, suedezi și venețieni care au reprezentat țările lor la Istanbul și la Petersburg, punctele cele mai "fierbinți" ale problemei orientale. Marea majoritate a acelor rapoarte le-am inclus în colecția inițiată de mine, sub genericul Europe and the Porte. New
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
acest spațiu și să evite angajarea în războiul declanșat, deja, de primă Coaliție antifranceză. Pe de altă parte, ei urmăreau destrămarea acelei Coaliții, prin încheierea păcii separate cu Prusia, obiectiv ce se putea realiza cu ajutorul incitării vechilor tendințe anexioniste ale prusienilor pe seama Poloniei. Or, tocmai această concepție a stat la baza încheierii păcii separate cu Prusia, la Basel, la 5 aprilie 1795. Cum în cuprinsul tratatului de pace nu se făcea nici o referire la Polonia, concluzia care s-a impus a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pe atât de ruinător, nu înțelegea, însă, să lase Rusia și Austria să decidă și pentru ea, ceea ce contribuia la complicarea, în continuare, a situației politice din Polonia 54. Or, la acea dată, țarina era decisă să respingă pretențiile regelui prusian de a anexă și Varșovia, deoarece nu abandonase, încă, ideea că aceasta să fi fost atribuită, "un giorno", regelui și Republicii Polone, "se nuove circostanze così esigessero" (s. Ven.C.)55. Totodată, respingea, cu aceeași hotărâre, si pretențiile regelui de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
acesteia la Istanbul, du Bayet, i-a spus "à l'oreille" lui von Knobelsdorff că scrisese Directoratului că, "par consideration" față de regele Prusiei, va "suspenda" executarea unora dintre instrucțiunile acestuia, adică cele care se refereau la Polonia, cum presupunea diplomatul prusian 76. Prusia avea, însă, propria sa politică poloneză, ca parte a politicii sale orientale, care nu ținea cont de cea a Franței 77, astfel încât, după ce, la 24 octombrie 1795, a aderat la tratatul austro-rus, din 3 ianuarie același an, în
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
un efect cu totul contrar celui așteptat de împăratul francezilor. Constatând că unii din termenii tratatului nu erau, în totalitate, în concordanță cu interesele Prusiei, regele acesteia, Friedrich Wilhelm al III-lea, a operat o serie de modificări în exemplarul prusian al actului care au fost considerate de Napoleon că o denaturare a literei și spiritului acestuia, refuzând, la rândul său, să pună în aplicare angajamentul de a evacua teritoriile germane, potrivit prevederilor tratatului. La deteriorarea rapidă a relațiilor francoprusiene a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
considerate de Napoleon că o denaturare a literei și spiritului acestuia, refuzând, la rândul său, să pună în aplicare angajamentul de a evacua teritoriile germane, potrivit prevederilor tratatului. La deteriorarea rapidă a relațiilor francoprusiene a contribuit și decepția cercurilor conducătoare prusiene provocată de opoziția lui Napoleon față de tentativa lor de a crea Confederația Germaniei de Nord, cu scopul de a putea controla cel 171 Cf., ibidem, p. 73. 172 Cf., scrisoarea lui Grenville, adresată lui F.J. Jackson, la 18 octombrie 1800
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
militare împotriva Rusiei, fără a i se oferi, totuși, și mult așteptată reîntregire teritorială și independentă politică, posibilitate în care Napoleon nici nu credea, de altfel. Dacă, incepand cu 7 noiembrie 1806, a luat măsuri pentru reorganizarea administrativă a Poloniei Prusiene, motivația a constat în necesitatea asigurării susținerii eforturilor sale de război de către această provincie. Ajuns la Varșovia, el a sesizat, însă, și necesitatea creării în Polonia și a unui organism statal centralizat care să-i fi putut susține, cu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pentru a contribui la restabilirea păcii dintre Franța și unul din membrii celei de a doua Coaliții antifranceze, anume Rusia, putere ce deținea, cum se știe, o pondere covârșitoare în raportul de forțe din Europa de Nord. Tocmai de aceea, cercurile conducătoare prusiene erau interesate că Prusia să fi putut aduce servicii acestei puteri, pentru a beneficia, la rândul ei, de sprijin, atunci când ar fi avut nevoie de așa ceva pentru promovarea intereselor pe care le-am menționat. Prilejul se ivise chiar în anul
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
nu numai că trebuia să se producă, în mod efectiv, ci să se fi realizat prin intermediul Prusiei, "afin d'affermir de pluș le système" care lega Prusia de Rusia 320. Iar printre argumentele de care trebuia să se servească diplomatul prusian, pentru a convinge guvernul francez de necesitatea și utilitatea mediației prusiene, a fost inserat în instrucțiunile în discuție și unul ce sugerează atenția acordată de Prusia și raportului de forțe din Europa de Nord. În context, se afirma că "c'est le
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
să se fi realizat prin intermediul Prusiei, "afin d'affermir de pluș le système" care lega Prusia de Rusia 320. Iar printre argumentele de care trebuia să se servească diplomatul prusian, pentru a convinge guvernul francez de necesitatea și utilitatea mediației prusiene, a fost inserat în instrucțiunile în discuție și unul ce sugerează atenția acordată de Prusia și raportului de forțe din Europa de Nord. În context, se afirma că "c'est le cabinet de Berlin qui le premier a ouvert leș eux à
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]