238 matches
-
total de felul de a fi al unuia sau altuia dintre sfinți, spre care ne simțim atrași, pe care să-l considerăm singurul bun și vrednic de urmat și să dezaprobăm alte feluri de a fi, ci să zicem cu psalmistul: “Omnis spiritus laudet Dominum” (Toate spiritele să-l laude pe Domnul). Îndrumătorul conștiinței, directorul spiritual vă va indica ceea ce vi se potrivește și ce să urmați. Să nu vă fie frică să mergeți cu hotărâre pe calea perfecțiuniii, pe motiv
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
întuneric de pădure, Firul de iarbă, La atac, Primăvara, În cimitir ș. a.), poetului fiindu-i și recenzat de Perpessicius volumul Versuri, tipărit în 1925. Poezie mai trimit Perpessicius (Pastelul neoclasic), Mihail Celarianu (Chemare în amurg, Cântecul orelor, Înnoptare), V. Demetrius (Psalmistul, Iarnă, Adolescentul), Ion Minulescu (Echinox de toamnă, Toamna), Eugeniu Ștefănescu-Est (Poemă de argint de lună, Oglinda lacului albastru, Seara lăcrimează parcul), Eugeniu Sperantia (Lumină ce cobori pe mine), Marcel Romanescu, George Dumitrescu ș.a. O inițiativă a revistei constă în inserarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289450_a_290779]
-
numim viul, viața. Cea reală, cea care se ascunde - de ce oare, din frică de vulnerabilitatea noastră genetică?! - În spatele acelei măști pe care noi o numim de fapt viață?! Așa cum „pe Dumnezeu a-l vedea nu este cu putință”, o spune psalmistul, iar În jurul tronului său se aglomerează doar Heruvimii sau Serafimii, cei care sunt dăruiți cu trei perechi de aripi pentru a se apăra de strălucirea - de fapt de Adevărul său, de ceea el este! - și unul din sensurile numelui său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
alte vârste, poluate, cum sunt marile orașe care nu mai au stele În nopțile de august, de interese și necesități de toată mâna, derizorii, spre care ne Împing poftele noastre mărunte și tiranica opinie publică. Adeseori gândesc, cum o zice psalmistul, la cei morți de tineri prin stupidele și interminabilele „noastre” războaie sau chiar și la miile și miile de copii care mor Înainte de vreme (Gustav Mahler are un ciclu superb de lieduri Kindertotenliederă, față de care - o armată tăcută, gravă, În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vede strada „Bunicilor”!... *Aștept intens ca Nicu, pe care l-am rugat să urmărească afișarea rezultatelor, să-mi spună doar atît: „Veste bună, împărate!” „împăratul” de la 21 mai... *Degeaba zelul: fumul rugăciunilor mele nu s a înălțat! și doar, vorba Psalmistului, „nu s-a mîndrit inima mea, nici nu s-au înălțat ochii mei, nici n-am umblat după lucruri mari, nici după lucruri mai presus de mine”. Sau, poate... Oricum, sînt nedumerit și dezamăgit. Renunțînd la obișnuitul sistem self protection
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
astfel despre mine. *X. (numele său chiar nu contează) s-a oferit să scrie despre Minima moralia. L-am refuzat. Nu înțelege că nu i se potrivește! De fapt cîți dintre recenzenții întîmplători înțeleg asta? Sînt „ferecat de sărăcie”, vorba psalmistului. Sărăcia (adică moderația la limita cea mai de jos) mă indispune, urîțește totul din jurul meu, îmi modifică relațiile cu ceilalți. *I-am amintit: în privința colaboratoarelor, n-ar trebui uitat ce-a zis „nenea Iancu”: „dacă nu se poate altceva decît
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în jurul căreia odihnesc osemintele strămoșilor răposați în dreapta credință a ortodoxiei, și unde la vremea rânduită se vor întoarce spre veșnică odihnă și rămășițele noastre pământești. Să cercetăm cu credință și cu dragoste Sfânta noastră Biserică, pentru că așa după cum spune David, psalmistul «în Biserica măririi tale stând, în cer ni se pare că stăm». Amin. semnează preot Liviu Scorobeț, la 25 martie 1968 Proprietăți sau alte bunuri de valoare decât cele arătate în cuvântul său de părintele paroh la aniversarea a 150
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de deznădejde deosebită, stare în care nu am fost niciodată în viața mea. Dar mulțumesc lui Dumnezeu că a fost cu mine, L-am simțit alături atunci când eram în clipele cele mai grele; am strigat către Domnul și, ca și psalmistul David, pot spune că El a ascultat glasul cererilor mele. A trimis persoane speciale care m-au încurajat, și astfel am putut rămâne lângă Domnul. Mi-au trimis scrisori, mesaje, telefoane și chiar m-au vizitat. M-am liniștit atunci când
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
El pentru noi toți. Dumnezeu știe cât de mare valoare are Milă și Dragostea. Acolo se gaseste El, dragii mei, si fără dragoste și milă nu se poate trăi. Da! Am dreptate, că am simțit-o și eu din plin. Psalmistul David spune: „Dacă dragoste nu e, nimic nu e”. Să dea Domnul s-o înțelegem și s-o trăim cu toții în unire, dragoste și milă. Foarte multe a scris acest om de valoare. Cu adevărat e Sfânt. Se spune că
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
a Încrustat În psihicul zilnic precum un parazit, Îl apără de orice injoncțiune, atac extern - sau intern! - și coabitează astfel, Într-o armonie la fel de bună ca oricare alta. Deoarece „nici fericirea și nici perfecțiunea nu sunt din lumea aceasta”, spune psalmistul sau scepticul de profesie. Dar, după cum se poate bănui, având o fire complicată și artificioasă, am ocolit totdeauna cu un dispreț afișat profețiile „pe bandă rulantă” precum ghicitul În palmă, În cărți, În bobi, În cafea, În zodii, ghicitul robotizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mereu Dumnezeu"28. I-a reproșat de atâtea ori unui Dumnezeu absent, după unii "mort", că însuși marșul victorios al răului în istorie îi contestă existența. "Zis-a cel nebun întru inima sa: "Nu este Dumnezeu"" (Psalmul 52), constata cutremurat psalmistul. Secolul trecut îndeosebi, cu cele două conflagrații mondiale și Holocaustul evreilor, a fost piatra de încercare a multor credincioși. Nu este de mirare că, după ce-și vede mama și sora arse în fabrica morții de la Birkenau, Elie Wiesel își
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
El pentru noi toți. Dumnezeu știe cât de mare valoare are Mila și Dragostea. Acolo se găsește El, dragii mei, și fără dragoste și milă nu se poate trăi. Da! Am dreptate, că am simțit-o și eu din plin. Psalmistul David spune: „Dacă dragoste nu e, nimic nu e”. Să dea Domnul s-o Înțelegem și s-o trăim cu toții În unire, dragoste și milă. Foarte multe a scris acest om de valoare. Cu adevărat e Sfânt. Se spune că
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
colorist, interpret delicat al literaturii creștine, tălmăcind, în registre poetice, lumea smerită în duh, între real și fictiv, ancestral și exotic, potrivind inspirat tema biblică și legendele sacre cu peisajul de-acasă și captând din ecoul diurn, C. sporește ardoarea psalmistului cu fervorile proprii (nu altfel proceda, jumătate de veac mai târziu, Dosoftei, când traduce Psaltirea în versuri): iscodind „cumințenia” locului, reflectând la justiția mitului (Iisus străbate iadul, spre a răscumpăra, pentru a doua oară, pe Adam și Eva, ca într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
parastas, pomană” (Dicționar ucrainean-român, București, Editura didactică și pedagogică, 1964, p. 635). 51. Inscripții medievale și din epoca modernă a României, inscripția nr. II 190. 52. Op. cit., p. 535, nr. IX 787. Aceeași sintagmă apare și în inscripția - supravegheată de Psalmist - aflată în partea de sus a ancadramentului ușii de intrare în biserică: „«Să voiu întra în sălașul casei méle, au să voiu sui spre așternutul patului mieu, să voiu da somnu ochilor miei și plopeupelor [sic] méle dormitare și răpaos
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ce aparțin cuiva, că țin de voința cuiva de a face cu putință o anume cunoaștere a sa. Deși spiritualitatea ebraică cunoaște dimen¬siunea personală a întâlnirii cu divinul și a înfățișării dumne- zeirii în lumină sau în întunericul Sinaiului (psalmistul spune despre Dumnezeu că „și-a pus întunericul acoperământ”), totuși acest simbolism câștigă o cu totul altă înfățișare în perspectiva logicii Întrupării și a dezvăluirii unui Dumnezeu tripersonal. Simbolismul bizantin al experienței luminii câștigă o altă dimensiune și prin exploatarea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
haz lexical, totdeauna din aria stilului oral-folcloric românesc. O traducere este volumul Fabule de Eliezer Steinberg, la care se adaugă alte câteva titluri. SCRIERI: Cântarea Cântărilor, Tel Aviv, 1978; Croitorul fermecat, Ierusalim, 1998. Traduceri: H.H. Bialik, Versuri, București, 1945, Vârsta psalmistului, Tel Aviv, 1983; Șalom Alehem, Trei monologuri, București, 1946; Eliezer Steinberg, Fabule, Bacău, 1947; F. Werfel, Musa Dagh, București, 1947. Repere bibliografice: Mirodan, Dicționar, I, 355-358; Solo Har, Generația confruntărilor, București, 1997, 153-159; Cristofor, Țara Sfântă, II, 31-36; Aczél, Scriitori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
pînă la misterios, în poezie contemporană, poetul a operat pe două paliere esențiale. În primul rînd, dovedind că vocația sa era cea lirică (ca și a lui Kochanowski), a infuzat textului o doză substanțială de autobiografic; nimic mai potrivit cu plîngerile Psalmistului decît plîngerile, vibrante și directe, ale omului obligat, din rațiuni diferite, să plece în pribegie. În mod ciudat, am spune premonitoriu, Dosoftei a avut de timpuriu psihologia exilatului, a celui care a simțit că va duce cîndva dorul patriei ca
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
încă de tînăr (cînd studiase la Lwow), apoi cînd l-a însoțit pe Ștefan Petriceicu Vodă în Polonia (1673-l675); va muri în lungul exil polonez din ultimii ani ai vieții (1686- l693). A strigat astfel mereu în pustiu, pe tonalitatea Psalmistului. Suferința fără leac a personajului său din urmă cu două milenii s-a transformat extrem de natural în suferința unui spirit profund de la finele secolului al XVII-lea, sortit să înfrunte încercări supaomenești. „Vai, că voia mi-i amară, Ce m-
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
ilustre, deja istorice, recuperate semnificativ de poezia postmodernă. Iată câteva roluri dintr-un impunător repertoriu poetic, jucate de Miron Kiropol: custode, cantor și oficiant al frumuseții vieții și morții, emisar profetic urbi et orbi, imnograf, aed elegiac, apolinic, eschatologic, prerafaelit, psalmist isihast, počte maudit (protagonismul îngerului căzut) mesager și descriptor al zeilor, apatrid supraviețuitor al dezastrelor lumii, sacerdot al iluminărilor, menestrel al Evangheliilor, orchestrator de sortilegii hipnotice, muzicale, erotice, alexandrin oracular, totul subsumat omului fragil, a cărui singură ispită e cerul
Estetica mântuirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12185_a_13510]
-
Vinul Sunt la pământ. Degeaba cerți asinul Și hățul. îi îndeamnă neprihana Spre crucile naintemergătoare. Mirungere între profan și sacru dus de mână Apare pe la margini de cetate întru a doua grea zidire bate Vestigii dintr-o epocă bătrână Fără psalmistul David. înnoptate La nordul pleoapei rune-adânci îngână Agava aurorei de țărână: Veșmântul suprarealist a toate. Subt pașii surzi vulcanul amuțitul Sloboade pocăința lui opacă "Legat de ceruri eu sunt pângăritul" înalta cârjă încă îi împacă Preamult rămas în urmă răsăritul
Horia Zilieru by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/10638_a_11963]
-
Timișoara, Editura Amarcord, 1997, p. 311-312. footnote>. Beția sobră care învăluie sufletul răpit în extaz subliniază totdeauna supraabundența bucuriei care face sufletul să iasă din sine. Ea se datorește unei intense participări la viața dumnezeiască, ceea ce Sfântul Grigorie, după cuvântul psalmistului, simbolizează prin grăsimea casei lui Dumnezeu și râul desfătării (Ps. 35, 8<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 989C. footnote>), din care se adapă cei duhovnicești. El arată că precum orice beție produce un
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
deși este disprețuită de cei ce păcătuiesc ca Și cum nu ar fi făcut nimic. Dar de Dumnezeu este socotită ca o mulțime de ani. Căci zice: «Nimicnicie vor fi anii lor» (Ps. 89, 5). Foarte nimerit Și În Înțeles propriu numește Psalmistul greșelile nimicnicie, căci În chip firesc cel ce face rău socotește greșeala ca nimic, Și găsește o scuză pentru fiecare faptă rea”<footnote Idem, In inscriptiones Psalmorum, VII, P. G. XLIV, col. 460C; PSB, vol. 30, p. 149-150. footnote>. Sfântul
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
A. Gh. Olteanu Verbul neprihănirii Milenaristul scria cu un fel de afurisenie cu îndârjire și cinism scria nemaipomenit de bine și-n spaime nefirești făcea să se cutremure-nțelesuri preacurate și nici psalmistul nu plăsmuia mai bine deși făcea ca unul să-și contemple făptura în treime și nici un rost nu-și mai găsea limanul de-atâta fantastă mutilare de-i zice arătare. Pe ici pe colo doar câte-un grămătic se minuna
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
lume grăbită, cu simțul critic diminuat, kitsch-ul e un produs de fast food spiritual". Timpul nostru ce promovează "civilizația ochiului" se vădește culpabil prin deșănțarea acesteia, întrucît nu avem a face cu o privire "educată", conforme unei rugi a Psalmistului, reprodusă în vetusta tălmăcire a lui Dosoftei: "Ochii îm(i) destupă a-nțelege". Incultura privirii ar putea duce la dramatice consecințe: Ne protejăm ochii cu ochelari de toate culorile, nu și privirea. Lipsește atitudinea critică, îndrumătoare , mustrătoare. Copilul și tînărul
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
Trei Dumnezei care merg împreună" (Psalmul 36). Extazul eului poetic se extinde panteistic-dionisiac, prin contopirea creaturii cu tot ce ființează, surpîndu-se zidurile ce au despărțit-o de sfera celorlalte animate și a înanimatelor, într-un unic torent al energiilor vieții. Psalmistul se întîlnește cu Nietzsche. Principiul întunecat, irațional, al existenței ca oarbă voință vorace se convertește însă într-un principiu asumat, luminos, al proslăvirii Atotputernicului. Se pot identifica aici și semnele unor argumente cosmologice care indică prezența factorului divin în univers
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]