238 matches
-
că de el ar depinde o nouă Geneză, dar și mântuirea lumii, psalmistul își descoperă calități soteriologice: "Port în mine, semnul, ca o chezășie/ Că am leacul mare-al morții tuturor". Dacă psalmistul biblic exprima în psalm rugă și cânt, psalmistul arghezian refuză umilința, asceza, sfidează porunca divină, își asumă libertatea, convins că "suferința cerului" e suferința păcătosului în fața lui Dumnezeu. Atât timp cât Dumnezeu lipsește, păcatul nu e interzis, iar în finalul psalmului, poetul renunță la divinitate, amintind, însă, comuniunea anterioară cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
asumă libertatea, convins că "suferința cerului" e suferința păcătosului în fața lui Dumnezeu. Atât timp cât Dumnezeu lipsește, păcatul nu e interzis, iar în finalul psalmului, poetul renunță la divinitate, amintind, însă, comuniunea anterioară cu aceasta. Considerând că de Dumnezeu depind toate nenorocirile, psalmistul afirmă tăios, într-un moment de "exasperare antidivină" (N. Balotă): "Mă clatin din întregul arcuirii mele/ știind că fără vină Tu nu mă vei lăsa". Fătălăul Fătălăul este una dintre poeziile tipice pentru modernism, care înfățișează lumea de la periferie, anormalitatea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și bunăstare oferită de aceștia. Noul Avraam trebuie să-și înceapă "aventura": să-și părăsească "țara", "familia" și vechii săi dumnezei, pentru a porni întru regăsirea de sine, la chemarea transcendenței. Pe acest drum ritual, "bunătățile" la care se referă psalmistul pot fi o povară pentru pelerin. Tentația puterii, bogăția de dragul bogăției și plăcerea de dragul plăcerii, înăbușă în om vocația sa fundamentală: înălțarea spirituală, desensibilizîndu-l și deresponsabilizîn-du-l atît în trecerea vieții, cît și în petrecerea morții. Omul este un poem pe
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
gândul morții. Eremitul preocupat de abstracțiuni, sedus de intuiții filosofice și servit de concepte dintre cele mai nobile ("amantă intuiția mi-a fost/ și conceptul slugă devotată" Călătorie monotonă sub soare) se transformă, în poemele de dragoste, într-un subtil psalmist al uniunii desăvârșite dintre animus și anima cea dătătoare, etern, de viață: "de-atunci poeți cu lira și îngeri cred că de va/ mai reveni silaba divină printre noi,/ la pântecul tău iarăși va trage! ave eva!/ ossana! slavă ție
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
frați cască gura pe la mese, uitând cu totul pre sineși și lăsând ochii să privească trupurile muierilor, iar mintea să se turbure de nerușinarea lor. Zice Isus, fiul lui Sirah: "de fața muierii, ca de fața șarpelui să fugi... Iar psalmistul grăiește despre cei ce se îmbată: "S-au alăturat cu dobitoacele cele fără de minte și s-au asemănat lor". Dar marele Vasilie zice că și mai rău, fiindcă dobitoacele au rânduite pornirile cele spre împerechere, iar oamenii beți, umplându-și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
A. Gh. Olteanu Verbul neprihănirii Milenaristul scria cu un fel de afurisenie cu îndârjire și cinism scria nemaipomenit de bine și-n spaime nefirești făcea să se cutremure-nțelesuri preacurate și nici psalmistul nu plăsmuia mai bine deși făcea ca unul să-și contemple făptura în treime și nici un rost nu-și mai găsea limanul de-atâta fantastă mutilare de-i zice arătare. Pe ici pe colo doar câte-un grămătic se minuna
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
însă cei ce s-au învrednicit de vederea Sa cu ochii minții au lăsat în scris ceea ce au văzut și au simțit. Chipul Mântuitorului a fost întrezărit, de cei curați cu inima și înainte de întruparea Lui, deci în Vechiul Testament. Astfel, Psalmistul care se ruga atât de fierbinte în inima lui ca Domnul să nu-i ascundă Fața Sa (Psalmului 26, 12) a văzut, de departe, chipul Lui și a scris atunci: "Împodobit ești cu frumusețea mai mult decât fiii oamenilor și
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
care s-a unit cu smerenia ca și cu o mireasă scria Sfăntul Ioan Scărarul este bun, blând, umilit, milostiv, senin mai mult decât toți, vesel, supus, nemâhnicios, priveghetor, sârguitor, într-un cuvânt nepătimaș (scil. liberat de patimi), precum spune psalmistul..., de patimile și de întinăciunile noastre"78. Așa e soția lui Ghiță și fiica bătrânei, căci acesteia îi venea să râdă când și-o închipuia cârciumăreasă. Cu înțelepciunea și intuiția ei, bătrâna nu se putea înșela, cu atât mai mult
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
grupuri bine ordonate. La acest capitul, servea cu multă grijă populația locului, procurând pâine și vin din belșug, bucurându-se de o așa mulțime de frați și de reîntoarcerea fericitului Francisc. La acest capitul, fericitul Francisc, alegând ca temă cuvintele psalmistului: Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul meu, care îmi deprinde mâinile la luptă, a predicat fraților, învățându-i virtuțile, îndemnându-i să fie răbdători și să dea lumii exemplu bun. În același fel vorbea poporului, iar poporul și clerul rămâneau edificați
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
îmbălsămată care-l răpea să-l ducă. Este rugăciunea lor pentru mine, își spuse, a celor ce mă iubesc, e timpul să mă rog și eu. Un pas, un psalm de laudă lui Dumnezeu, cum n-a putut nicicând gândi psalmistul, puse stăpânire pe cugetul lui, și încă un pas spre lumină, până când, ajuns în fața butucului, se identifică întru totul luminii: — Cred, Doamne, și mărturisesc! Îngenunche. Butucul îl vedeau doar cei din corturile din partea opusă eșafodului, el Ștefan Brâncoveanu nu vedea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
oferă spiței umane șansa eliberării de sub stresul unei carteziene conștiințe: "Mint, deci exist". 3.4. PERSONALITATEA MINCIUNII Am arătat că există puncte de vedere conform cărora germenii înșelăciunii s-ar defini ca o moștenire genetică a ființei umane; căci, așa cum psalmistul observă: Tot omul este mincinos" [Psalmi, 115:1]. Conform unui punct de vedere complementar, minciuna (competența de a minți) ar putea fi considerată unul dintre "fundamentele culturale ale personalității" [Linton, 1968]. Pentru că, dincolo de posibila ei natură înnăscută, competența minciunii este
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în noi, nu este altceva decât o anumita asemănare care participă la lumină necreată în care sunt conținute rațiunile eterne. De aceea se și spune în Psalmul IV: „Mulți zic: cine ne va arăta nouă cele bune?“ Întrebare la care psalmistul răspunde, zicând: „S-a însemnat peste noi lumină fetei tale, Doamne!“ Ca si cum ar spune: prin această marca a luminii divine din noi, toate ni se revelează. După cum spune Toma, intelectul nostru agent are, prin participație, ceva din lumina divină, care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rău” (Numeri 23, 19) și își îndeplinește cu fermitate toate făgăduințele. Mai precizăm că substantivul emunah exprimă o credință mai mult teoretică în existența lui Dum-nezeu întrucât Biblia îl cataloghează ca fiind total lipsit de minte pecel necredincios după cum grăiește psalmistul: amar nabal belibo ein Elohim „Zis-a cel nebun în inima lui, nu este Dumnezeu” (Psalm 14, 153, 1), ci una practică ce se concretizează prin mărturisirea cufermitate a lucrărilor lui Dumnezeu în viața personală, atunci cândacest fapt s-ar
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
nebun în inima lui, nu este Dumnezeu” (Psalm 14, 153, 1), ci una practică ce se concretizează prin mărturisirea cufermitate a lucrărilor lui Dumnezeu în viața personală, atunci cândacest fapt s-ar impune. De subliniat că termenul nabal folosit decătre psalmist nu are exclusiv sensul de alienat mintal, ci exprimămai curând un fel de perversitate morală și ca urmare îl are învedere pe omul care acționează întotdeauna fără a-și mai raportafaptele sale la Dumnezeu și voia Sa<footnote John Phillips
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ca religii avraamice cu toate că între cele trei auapărut adesea și disensiuni chiar pe baza credinței<footnote Hans Küng, Iudaismul - situația religioasă a timpului. Introducere de AndreiMarga. Traducere din limba germană de Edmond Nawrotzky-Török, EdituraHasefer, București, 2005, p. 31. footnote>. Credința psalmistului La rândul lor psalmiștii biblici mărturisesc aproape în unanimitate credința lor în Dumnezeu când arată că lumea stă ca și descoperită înaintea Sa și că El o privește neîncetat în chip providențial.El este, prin urmare, plenar implicat și în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
între cele trei auapărut adesea și disensiuni chiar pe baza credinței<footnote Hans Küng, Iudaismul - situația religioasă a timpului. Introducere de AndreiMarga. Traducere din limba germană de Edmond Nawrotzky-Török, EdituraHasefer, București, 2005, p. 31. footnote>. Credința psalmistului La rândul lor psalmiștii biblici mărturisesc aproape în unanimitate credința lor în Dumnezeu când arată că lumea stă ca și descoperită înaintea Sa și că El o privește neîncetat în chip providențial.El este, prin urmare, plenar implicat și în ceea ce astăzi am puteadefini
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
lume. Așa cum rezultăcând zice că: „Toate viețuitoarele pământului Te așteaptă ca să ledeschizi Tu mâna Ta ca să se sature de bunătăți, iar dacă îți întorcifața proniatoare ele tremură, iar de îți retragi Tu suflarea Ta, ele pier”(Psalm 104, 27). Credinciosul psalmist era deci convins că toată lu-mea este descoperită înaintea lui Dumnezeu în orice moment alexistenței sale și își primește existența de la El în permanență ca șicând ar crea-o în fiecare clipă<footnote Gerhard Von Rad, op. cit., volumul I, p.
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
înaintea lui Dumnezeu în orice moment alexistenței sale și își primește existența de la El în permanență ca șicând ar crea-o în fiecare clipă<footnote Gerhard Von Rad, op. cit., volumul I, p. 361. footnote>. Privind cu admirație frumusețea creației credinciosul psalmist spune că aceasta îl învită nu doar laa-L recunoaște și lăuda pe Supremul Creator, ci și atenționează căse impune a vedea în ea și un subiect care dă mărturie despre El:„Toate Te laudă pe Tine și Te mărturisesc” (Psalm
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
îl învită nu doar laa-L recunoaște și lăuda pe Supremul Creator, ci și atenționează căse impune a vedea în ea și un subiect care dă mărturie despre El:„Toate Te laudă pe Tine și Te mărturisesc” (Psalm 144, 10). Mărturisirea psalmistului nu poate fi interpretată doar ca un rezultat exclusiv al reflecțiilor personale, ci era expresia unanimă a lumii israeliteîn implicarea lumii văzute în a-L recunoaște pe Dumnezeu că Seimplică veșnic în susținerea lumii. Această credință unanimă eraprobată și pe
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și Hristos, FiulSău, pe care L-a trimis în lume pentru a ne elibera din robia păcatului și a morții prin jertfa Sa de pe cruce, iar noi crezând în El sănu pierim ci să avem viață veșnică (Ioan 3, 16). Psalmistul îl fericește,ca din partea lui Dumnezeu, pe bărbatul credincios care nu umblăîn sfatul celor nelegiuiți și nu se oprește pe calea celor păcătoși(Psalm 1, 1). Comentând acest text un exeget modern subliniază căomul credincios se va bucura de fericirea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
263 Rugăciunea trebuie să Înceapă cu un cuvânt de mulțumire către Dumnezeu, urmând apoi recunoașterea păcatelor și abia după aceasta trebuie Înfățișate cererile noastre Înain‑ tea Lui. Când ne gândim la rugăciunea de cerere, ne aducem aminte cu precădere de psalmistul David care cerea Îndu‑ rarea și milostivirea lui Dumnezeu din varii motive. În rugă‑ ciunile de cerere către Dumnezeu, era formulat mai Întâi motivul cererii, apoi promisiunea că vor fi păzite poruncile lui Dumnezeu. „Graiurile mele, ascultă‑le Doamne ! Înțelege
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
le Doamne ! Înțelege strâmtorarea (strigarea) mea ! Ia aminte la glasul rugăciunii mele, Împăratul meu și Dumnezeul meu, căci către Tine mă voi ruga Doamne” (Psalmul 5, 1‑2). La gândul că ar fi putut fi trecută cu vederea cererea sa, psalmistul insistă la Dumnezeu să‑și „plece urechea” la rugă‑ ciunea lui : „Până când, Doamne, mă vei uita până În sfârșit ? Până când vei Întoarce fața Ta de la mine ? Până când voi grămădi gânduri În sufletul meu, durere În inima mea ziua și noaptea ?” (Psalmul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
până În sfârșit ? Până când vei Întoarce fața Ta de la mine ? Până când voi grămădi gânduri În sufletul meu, durere În inima mea ziua și noaptea ?” (Psalmul 12, 1‑2). În clipele de grea Încercare, când suferința și necazurile i‑au Înăbușit sufletul, psalmistul cere ușurare și mângâiere. Izbăvirea din abisul suferințelor, a Încercărilor și a necazu‑ rilor este dorită și cu scopul de a se Învrednici din nou de posibilitatea de a‑L preamări pe Dumnezeu pe Care Îl uitase sau Îl mâniase
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Cine ar ști să descrie toate perfecțiunile, tot farmecul acestor trei opere, / cine ar putea să rostească tot ce spun ochiului și minții, // acela ar face cel mai minunat panegiric al acestei arte, / acela ar fi totodată rapsodul, trubadurul și psalmistul seminției lui Nimrod. (Odobescu) Din punctul de vedere al lingvisticii textuale, perioada este unul dintre planurile de organizare a textualității (prag maxim al descrierilor lingvistice), fiind rezultatul mai multor forme majore de conexiuni: a) conexiuni ritmice ale propozițiilor (prin repetarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mereu Dumnezeu"28. I-a reproșat de atâtea ori unui Dumnezeu absent, după unii "mort", că însuși marșul victorios al răului în istorie îi contestă existența. "Zis-a cel nebun întru inima sa: "Nu este Dumnezeu"" (Psalmul 52), constata cutremurat psalmistul. Secolul trecut îndeosebi, cu cele două conflagrații mondiale și Holocaustul evreilor, a fost piatra de încercare a multor credincioși. Nu este de mirare că, după ce-și vede mama și sora arse în fabrica morții de la Birkenau, Elie Wiesel își
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]