164 matches
-
în colaborare cu Pr. Grigore Costea și I. Croitorii); - Utrenierul uniformizat, pe ambele semiografii, București, 1954,575 p. (în colaborare cu pr. Prof. Ene Braniște și Pr. Gr. Costea), - Liturghia psaltia pentru 4 voci mixte, București, 1957, 300 p.; - Liturghia psaltica pentru 3 voci egale, Bcuresti, 1956, 80 p. (litografiata); - Cântările Sfintei Liturghii și podobiile celor opt glasuri, București, 1960, 234 p. (în colaborare cu Pr. Gr. Costea și Pr. Prof. Ene Braniște), - Cântări din Sfintele Taine și ale ierurgiilor principale
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
Sihăstria Voronei unde a fost primit de egumenul Ghedeon Verenciuc. El a viețuit un singur an la Sihăstria Voronei, până în 1929, când a fost primit la Mănăstirea Vorona. A îndeplinit ascultarea de paracliser, iar egumenul Ghedeon l-a învățat notele psaltice și slova chirilică. Cu mâinile sale, fratele Toader a cărat pietre de râu pentru construirea bisericii-paraclis, după cum amintește o placă de marmură amplasată în anul 2005 pe zidul lăcașului de cult. Textul complet al inscripției este următorul: ""La temelia acestui
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
chinovie de maici" în anul 1949, care duc viață de obște, împletind munca cu rugăciunea. Slujbele se săvârșesc după tipicul tradițional. Sfânta Liturghie în fiecare zi, Vecernia seara și Miezonoptica și Utrenia la miezul nopții; Cântările se fac pe muzică psaltică conform tipicului monahal. În prezent, Mănăstirea are 60 de viețuitoare, dintre care cinci stau în schiturile mănăstirii, stareță de peste 40 de ani este Stavrofora Ierusalima Gligor sub a cărei păstorire Mănăstirea Tismana a cunoscut multe și importante înnoiri. Pe muntele
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
1937, în care acesta prezintă culegeri de cântece, după cum urmează în propria sa introducere: Altele din creațiile și culegerile sale au apărut în broșurile (șase la număr) „Spitalul amorului sau Cântătorul dorului”, în anul 1850, cu modurile cântărilor pe note psaltice. În introducerea lor, intitulată " La Balamuc", Anton Pann transmite câte un mesaj, "către cititori" (referitor la titlul și însemnătatea publicației) și "către domnii poeți ai poemelor noi care se adaogă la toată lumea" (referitor la poeme și autori): Anul 1848 îl
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
asemenea a mai avut o soră, Apolonia. Isidor Vorobchievici este autor a mai multor lucrări didactice, între care pot fi menționate: Vorobchievici a compus peste 240 de piese muzicale (cântări liturgice, coruri lumești, coruri religioase (prelucrări pentru cor de melodii psaltice, piesa de chinonic „Ție se cuvine cântare...” .etc.),adaptări pentru voce și pian a 8 melodii populare ("Flori din Bucovina") printre altele și muzică corală pe versuri ale poeților reprezentativi din literatura națională romanească și ale unor poeți locali: Mihai
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
Festivalul de muzică bisericească “Mă rog pentru tine, Ucraină”, la care au participat zeci de coruri bisericești și laice. Alte proiecte au fost realizate de administrația eparhială în colaborare cu Departamentul Cultural al Administrației Regionale de Stat - serile de muzică psaltică “Colinde de Crăciun” cu participarea Filarmonicii Regionale. De asemenea, el a inițiat o serie de conferințe științifice practice pe teme legate de dezvoltarea educației spirituale, cooperarea dintre Biserică și Stat în diferite domenii ale vieții sociale etc., la care au
Pantelimon Romanovski () [Corola-website/Science/313658_a_314987]
-
unui pelerinaj la Sfântul Munte Athos. Arhimandritul Iason locuia, împreună cu nepotul său, călugărul Sofronie, în curtea Bisericii Oțetari. Aici, la Biserica Oțetari, va fi botezat viitorul Mitropolit și va lua primele lecții de învățătură bisericească, de citire, scriere și cântare psaltică, de la călugărul Sofronie. Chipul Mitropolitului Nifon este pictat în pronaosul Bisericii Oțetari. Cu prilejul restaurării din 1860-1866, Gheorghe Tattarescu (1820-1894), unul dintre cei mai importanți pictori români, a executat întreaga pictură murală în ulei, precum și iconostasul. Biserica a fost restaurată
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
Iraclie la Mănăstirea Sucevița pentru ca să învețe să citească și să scrie. El s-a aflat în grija egumenului Ghenadie Platenchi, care-l și botezase. După plecarea egumenului la Mănăstirea Putna, copilul l-a însoțit. La mănăstire, Iraclie a învățat cântarea psaltică. A urmat cursul primar la Suceava, apoi s-a înscris la Gimnaziul din Lemberg. În 1843, în perioada studiilor la Lemberg, a fost arestat și ținut șase săptămâni în temniță din cauza faptului că locuise împreună cu un revoluționar polonez. După eliberare
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
scurtarea melodiilor prin eliminarea unor formule prea dificile sau depășite), prin diortosirea textelor și prin tipărirea acestor cântări pe ambele notații muzicale suprapuse (psaltică-orientală și liniară-occidentală). Au fost tipărite până acum șase cărți, una conținând teoria muzicii plastice ("Gramatica muzicii psaltice" -studiu comparativ), iar patru cuprinzând cântările necesare strănii ("Vecernierul", "Utrenierul", "Penticostarul", "Cântările Sfintei Liturghii") și preoților ("Cântări la Taine și Ierurgii"), urmând să fie tipărite alte două tot atât de necesare ("Triodul" și "Idiomelarul"). Aceste cărți sunt destinate în primul rând instituțiilor
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
și "Idiomelarul"). Aceste cărți sunt destinate în primul rând instituțiilor de învățământ ale Bisericii noastre, preoților, cântăreților și tuturor credincioșilor care vor să cânte sau numai să studieze psaltichia prin comparație, confruntând ambele notații. Adevărata emblemă a artei bizantine, muzica psaltică este dupa părerea unora, muzica care găsește calea cea mai rapidă către sufletul celui care o ascultă sau cântă, deoarece este o muzică care exprimă o frumusețe cerească, hristologică și o frumusețe a unui imperiu care nu a apus, ci
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
muzician de lume în același timp, culegător, interpret și publicist). Se numără printre primii mari artiști care au abordat repertoriul de cântece și romanțe din culegerile și creațile lui Anton Pann. Studiile sale teologice i-au permis accesul la scrierea psaltică în care erau notate melodiile. A realizat acest proiect în strânsă colaborare cu muzicologul George Georgescu Breazul, al cărui discipol era, în anul 1954, exemplificat pentru printr-un recital cântecele prezentate în conferința profesorului ținută la filarmonica bucureșteană și repetată
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
nelipsit din corul bărbătesc al Mănăstirii Antim. Citește asiduu din Pateric, zilnic un capitol din Evanghelii, are canon de rugăciuni și Psalmi, aproape în fiecare sâmbătă se spovedește la P.C. Ierom. Damian din Antim. Starețul Sofian Boghiu îi predă muzică psaltică și este lăsat să cânte solo la strană. Este din ce în ce mai solicitat de P.S. vicar Teoctist să fie anagnost, apoi ipodiacon. Îl pasionează teribil fizica moleculară și îl incită trigonometria si muzica, cele mai mari satisfacții avându-le în corul de la
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
Giovanni Pierluigi da Palestrina, Corala Sursum Corda, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Chiot", pentru cor mixt (versuri Mariana Dumitrescu), 1999 • "Dăruire", pentru cor mixt, dedicată dirijorului Diodor Nicoară, 4 decembrie 1999, Corul Filarmonicii Banatul, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Jertfa laudei." Liturghie psaltică în glasul III, de Florin Bucescu, prelucrare corală la două și trei voci, de Vasile Spătărelu, Iași, 2006 - lucrare publicata postum. Teatrul muzical "Prețioasele ridicole", adaptare dupa Moliere, p.a. 11 mai 1985, "Vacanțe muzicale", Piatra Neamț, dirijor Corneliu Calistru, regizor Anda
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
află colindul „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Florile dalbe”, „Hristos a Înviat !”, precum și „Mulți ani trăiască !”. Bazându-se pe cântarea tradițională a Bisericii Ortodoxe Române Podoleanu i-a aplicat acesteia o armonizare adecvată. Stilul său a avut la origine cântările psaltice acesta prelucrând cântările bisericești în spirit național. O bună parte a melodiilor pe care le-a compus - scrise pentru cor mixt sau cor bărbătesc, au intrat în repertoriul tradițional și oficial al Bisericii Ortodoxe Române, precum „Doamne miluiește” (întreit), „Crucii
Alexandru Podoleanu () [Corola-website/Science/334434_a_335763]