288 matches
-
pentru o hipertensiune pulmonară prin trombembolism cronic. Subiectiv se remarcă dispneea progresivă de efort și scăderea toleranței de efort. Accentuarea componentei pulmonare a zgomotului II poate fi singurul semn clinic. Simptomatologia clinică este frecvent atribuită altor afecțiuni cardio-pulmonare sau afecțiunlor psihogene. Durerile toracice la efort sau sincopele pot denota o hipertensiune pulmonară semnificativă. În această fază, performanța ventriculară este afectată și pot apare semnele de insuficiență ventriculară dreaptă. Trebuie suspectată o tulburare vasculară pulmonară atunci când nu poate fi identificată altă cauză
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
sau prostatei. Tulburările genitale sunt mai frecvente decât cele sfincteriene și se manifestă prin impotență sexuală, ejaculare precoce la bărbați și frigiditate la femei. KURTZKE (1970) afirmă că unele din tulburările genitale la bărbații cu SM au la origine factori psihogeni. 10. Durerea în SM. Atunci când CHARCOT descrie pentru prima dată (1862) simptomele SM, printre acestea se numără și simptomele senzitive. În ultima perioadă, tot mai mulți cercetători și clinicieni abordează sindroamele dureroase din SM. MARCHETTI P. și colab. (2003) descriu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
să fie mai calmă, mai bine articulată și să sporească rezistența la mers. b) Scopurile psihosomatice sunt: ruperea cercului vicios angoasătensiune durere; eliminarea simptomatologiei neurovegetative, cum ar fi palpitațiile, dispneea, vertijul, durerile pe tubul digestiv, tulburările cerebrovasculare, stressul și durerile psihogene; combaterea tulburărilor de somn datorate anxietății, nesiguranței și tensiunii psihice. c) Scopurile psihice și psihosociale la rândul lor sunt: generale și specifice. Cele generale sunt: deprinderea de a relativiza, reducerea angoasei, diminuarea hiperemotivității, influențarea pozitivă a sentimentelor de insuficiență, favorizarea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
din ce în ce mai restrictiv, în încercarea de a evita orice îi amintește de traumă și de a preveni apariția rememorărilor dureroase. Celelalte simptome din grupul C pot fi descrise ca o formă pasivă de evitare și sînt deseori considerate paralizii emoționale. Amnezia psihogenă (C3) poate surveni în ceea ce privește întregul eveniment sau o parte a acestuia. Un simptom comun cu tulburările depresive este pierderea interesului față de activitățile normale (C4). Supraviețuitorul unei traume poate părea detașat sau înstrăinat de persoanele apropiate (C5), trăsătură amintită adesea de către
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
bolnav. - De asta încă nu sunt sigur. Miller scoase un oftat, lăsându-se pe spate și încrucișându-și brațele. Mai e ceva ce nu-mi spui? - Nu știu mai mult. Am ridicat mâinile, predându-mă. - Ai avut vreodată vreun episod psihogen, domnule Ellis? întrebă Miller. Ai fost vreodată victima vreunei halucinații? - Cred...cred că sunt chiar acum. - Nu. Asta e doar teamă, zise Miller. Apoi notă ceva în carnețel. Pretinde că ești la un interviu, șopti scriitorul. Ai fost la mii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
comprimate - ACȚIUNE FARMACOTERAPEUTICĂ: DIAZEPAM este o substanță din clasa benzodiazepinelor, înrudită chimic cu clordiazepoxidul (Napoton) cu acțiune tranchilizantă, sedativă, hipnogenă, relaxantă musculară și stabilizatoare neurovegetativă. INDICAȚII: Psihopatologie: La adulți: stări anxioase, manifestări psihosomatice și somato-psihice, tulburări caracteriale, agitație agresivă, insomnii psihogene. La copii: pavor nocturnus, irascibilitate, instabilitate psihică, vărsături „nervoase”, anorexie, anxietate de spitalizare. Neurologie - Reumatologie: contracturi și stări spastice musculare. Psihiatrie: nevroze anxioase, fobice, obsesive, depresiuni nevrotice: - psihoze cu fenomene de anxietate. Cura de desintoxicare alcoolică, prevenirea accidentelor înțărcării. TOAMNA
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
al principiilor morale. Această viață interioară subtilă și impregnată de etică este esențialmente un simptom. Într-o conferință susținută în fața Asociației Psihiatrice Germane în anul 1908, Die Prognose der Dementia præcox (Schizophreniegruppe), Paul Eugen Bleuler scoate în evidență fundamentele pur psihogene ale paranoiei. Descriind-o ca o "reacție psihică" sau ca o "psihoză situațională", psihiatrul elvețian lărgea definiția afecțiunii pentru a include și cazuri ce reprezentau halucinații, o formă paranoidă de ,,demență precoce" (dementia præcox) pe care a denumit-o "schizofrenie
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia și fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit-scris: dislexia-alexia și disgrafia-agrafia; e) tulburări polimorfe: afazia și alalia; f) tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, electiv sau voluntar și întârzierea în dezvoltarea generală a vorbirii. Din perspectiva dezvoltării limbajului se identifică: a) limbaj întârziat, cu model patologic (limbaj nedezvoltat); b) limbaj întârziat, cu model normal; c) întreruperea dezvoltării limbajului; d) limbaj calitativ diferit de limbajul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
multiple Autismul Tulburările asociate autismului au o cauzalitate nu pe deplin lămurită, considerându-se că ele sunt datorate fie unei predispoziții ereditare, fie unui complex de factori ce determină o serie de afecțiuni la nivelul creierului, fie, chiar, unor factori psihogeni, mai ales în cazul copiilor privați de afectivitate în primii ani de viață. Copiii cu tulburări în spectrul autist pot avea o gamă largă de simptome comportamentale care includ hiperactivitatea, impulsivitatea, reducerea volumului atenției, agresivitatea, comportamente autodistructive, accesele de furie
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Unul din punctele comune este existența leziunii. Între leziunea tisulară și senzația dureroasă există o relație variabilă, fundamentală În mecanismul durerii. Pe de altă parte există situații În care leziunea nu este totdeauna vizibilă și evidentă: migrenele, nevralgiile fasciale, durerea psihogenă, permițând admiterea absenței unei corelații anatomo-clinice, cum ar fi, de exemplu, Între amploarea afectării tisulare și severitatea durerii. Decodificarea durerii se face atât la nivel periferic (În țesuturi) cât și la nivel central (În structurile de transmisie, integrarea și modularea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Însoțesc de elemente sugestive, de parestezii În același teritoriu. Cauza principală a durerii neurogene este reprezentată de leziunea de tip mecanic și degenerativ (discopatia) care se dezvoltă la nivelul coloanei vertebrale și care irită sau compresează rădăcina nervului rahidian. Durerea psihogenă. Algiile de origine psihică au câteva elemente particulare pe care anamneză trebuie să le evidențieze Încă de la Început: nu au teritoriu sistematizat de distribuție nu au ritmicitate sunt arătate de pacient cu degetul sunt acompaniate de un comportament psiho-emoțional labil
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
majorității afecțiunilor reumatismale. Durerea neuropată poate fi Întâlnită În unele boli autoimune care se complică cu fenomene polineuropatice prin afectarea vasei nervorum. De asemenea, leziunea nervilor periferici generată de degradarea discului intervertebral Îmbracă aspecte de durere de tip neuropatic. Durerea psihogenă este și ea o prezență de consemnat În tabloul bolilor reumatismale, În special traumatismele vertebrale se Însoțesc de aspecte sinistrotice, bolnavul devenind un intolerant la eforturile fizice, la ortostatism și mers prelungit. Fenomenele de camptocormie (kamptein = Înclinare, kormos = trunchi) sunt
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
sex feminin [10, 11,12]. Etiologic. Patogenie. Etiologia este necunoscută, În patogenia bolii sunt Încriminați mai mulți factori, dintre care cei mai importanți, În număr de cinci, fiind: leziunile locale, fenomenele reflexe asociate cu durerea cronică de origine profundă, factorii psihogeni, tulburările de somn, perturbarea mecanismelor de modulare a durerii. Leziunile locale, deși contestate de majoritatea cercetătorilor, au fost demonstrate de către Miehlke prin biopsii musculare, recoltate din zonele dureroase; au fost puse În evidență picături de grăsime În fibrele musculare, o
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mod obișnuit cu dureri referate, În punctele sensibile din FM. Cu mare probabilitate, la producerea simptomelor FM contribuie stresurile mecanice exercitate la nivelul coloanei cervicale (spre exemplu: o poziție defectuoasă În timpul somnului) și coloanei lombare (hiperextensia acesteia, În ortostatism). Factorii psihogeni sunt incriminați În apariția FM, fără ca prin aceasta să se facă o confuzie Între durerea din FM (durere reală) și reumatismul psihogen (durere imaginară). Intervenția factorilor psihici se concretizează, În ultimă instanță, prin trăsăturile personalității bolnavului care favorizează apariția simptomelor
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
nivelul coloanei cervicale (spre exemplu: o poziție defectuoasă În timpul somnului) și coloanei lombare (hiperextensia acesteia, În ortostatism). Factorii psihogeni sunt incriminați În apariția FM, fără ca prin aceasta să se facă o confuzie Între durerea din FM (durere reală) și reumatismul psihogen (durere imaginară). Intervenția factorilor psihici se concretizează, În ultimă instanță, prin trăsăturile personalității bolnavului care favorizează apariția simptomelor acestei boli. Acești bolnavi au tendință marcată la perfecționism, sunt deosebit de loiali și marimuncitori.Unii cercetători consideră FM ca o variantă a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
sensibilitatea la frig și prezența fenomenului Raynaud, perturbarea axului psihoneuroimunoendocrin [186], rolul autoimunității [187] . 2.2.5.2 Tablou clinic Deși frecventă, FM este rar diagnosticată, datorită confuziei care se face cu alte suferințe reumatice ( În primul rând cu reumatismul psihogen) și din cauza lipsei unor simptome patognomonice. Simptomele principale ale afecțiunii sunt durerea, redoarea, senzația de rigiditate) și astenia (senzația de istovire). 1) Durerea este difuză, rău circumscrisă, Întinsă și profundă, fiind referată de bolnav la mușchi sau la proeminențele osoase
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
accelerată (deseori peste 100 mm/oră), anemia, eventuala asociere cu arterita Horton etc. Polimiozita poate fi identificată prin determinarea În ser a unor enzime (valori crescute ale TGO, CPK, LDH) prin examenul electromiografic și cu certitudine prin biopsia musculară. Reumatismul psihogen se caracterizează prin prezența unor artralgii intense, care afectează câteva articulații, În lipsa oricăror semne de inflamație locală. Unii bolnavi cred că au boli grave (lupus eritematos sistemic, poliartrită reumatoidă). Investigațiile paraclinice sunt normale. Pentru a nu omite o boală organică
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
articulații, În lipsa oricăror semne de inflamație locală. Unii bolnavi cred că au boli grave (lupus eritematos sistemic, poliartrită reumatoidă). Investigațiile paraclinice sunt normale. Pentru a nu omite o boală organică, asemenea bolnavi trebuie revăzuți la diverse intervale de timp. Reumatismul psihogen se deosebește net de FM, Întrucât În cazul acesteia durerile nu sunt imaginare, ci reale, În lipsa unor modificări patologice organice evidente și produse printr-o tulburare a mecanismelor de modulare a durerii[143,182]. Un diagnostic diferențial relativ important este
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
prin durere. Absența durerii în situații de suferință organică sau funcțională reprezintă o anomalie genetică. Dar durerea fizică are o mare încărcătură psihică, prin semnificația ei care înspăimântă, generată de reflectarea trăirilor fizice la nivel psihic. Există desigur și durerile psihogene, care apar printr-o fixație obsesională asupra unor funcții sau organe. Durerea fizică este (Tassain, 2003): senzorială, receptată de senzorii noștri de durere, tactili, proprioceptivi și kinestezici; emoțională, prin trăirile psihice negative pe care le generează; somatică, deoarece o simțim
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte P.1 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 R.9 │Teste de provocare nazala, oculara, bronșica │ 5 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte Ț.1 │Acte
NORME METODOLOGICE din 3 februarie 2005 (**actualizate**) aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165345_a_166674]
-
7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte P.1 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 R.9 │Teste de provocare nazala, oculara, bronșica │ 5 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte Ț.1 │Acte
NORME METODOLOGICE din 3 februarie 2005 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165340_a_166669]
-
pentru biopsie │ 5 O.8 Cură chirurgicală a othematomului │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte Ț.1 │Acte de RT de înaltă energie protocolul de tratament │ 50 Ț.2 │Acte de RT cu energii medii și joase protocol
NORMA METODOLOGICA din 13 iunie 2006 (**actualizata**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, prevăzute în anexele nr. 1-39*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179079_a_180408]
-
expertiza medico-legală psihiatrică. 14. Tulburările de dezvoltare a personalității cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionale, stări psihopatoide de regresiune) 15. Implicațiile medico-legale neuropsihiatrice ale traumatismelor cranio-cerebrale. Epilepsia. 16. Valoarea și limitele investigațiilor paraclinice în expertiza psihiatrică. 17. Psihoze endogene și psihogenii cu implicații medico-legale. Psihoza de detenție. 18. Ancheta socială în cadrul expertizei medico legale psihiatrice. 19. Tulburări psihice ale vârstei a treia, implicații medico-legale. 20. Simularea în expertiza medicinei-legale psihiatrice. 21. Probleme de sexologie cu implicații medico-legale psihiatrice. 22. Semiologia psihiatrică
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
și periferice - interpretare - 10 ... (6) Angiografia sistemului cervico-cerebral - interpretare - 10 ... 1.4.3. STAGIUL DE PSIHIATRIE 1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore) (1) Noțiuni de semiologie. Sindroamele psihiatrice ... (2) Psihozele majore ... (3) Tulburări psihice organice ... (4) Dezvoltări psihogene și nevroze ... (5) Psihopatii și stări psihopatoide ... (6) Oligofrenii ... (7) Terapia psihotropă ... 1.4.3.2. Baremul activităților practice 1. Examinarea unor bolnavi psihiatrici - 50 2. Aplicarea unor probe și teste de evaluare a organicității - 15 3. Aplicarea unor teste
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
hemoragică medicamentoasă și alte forme de gastrită) 3. Ulcerul gastric și duodenal, rolul antiinflamatoarelor nesteroidiene și al glucocorticoizilor 4. Suferințele stomacului operat 5. Patologia esofagului, hernia gastrică și hiatală 6. Tulburări funcționale digestive: colon iritabil, dispepsia funcțională, diskinezii digestive, vărsături psihogene, aerofagia, etc. 7. Constipația cronică sindromul diareic cronic, malabsorbția 8. Boala Crohn, colita ulcerativă (manifestări reumatice și alte manifestări extradigestive) 9. Hepatita cronică: manifestări extrahepatice imunologice în hepatita cronică activă 10. Pancreatita cronică 11. Patologia colecistului: colica biliară, colecistită acută
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]