286 matches
-
în propoziții și fraze (cuvântul are rol de propoziție), în condițiile unui auz bun și a unei dezvoltări normale a organelor fonoarticulatorii.“ [1] Această tulburare poate fi determinată de factori neurogeni (tulburări hipoxice), factori somatogeni (boli cronice, boli infecțioase), factori psihogeni îmediu nestimulativ de vorbire, șocuri emotive), factori constituționali (ereditari). La copiii depistați cu întârziere în dezvoltarea limbajului, primele cuvinte apar mai târziu. În unele cazuri, copiii nu vorbesc la vârsta de 2-3 ani. Limbajul oral poate să apară după vârsta
Caleidoscop by Irina Amuhaia, Oana Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93244]
-
adecvate reabilitării și evaluarea eficienței metodelor alese. Evaluarea trebuie să fie completă și interdisciplinară: neuro-psihiatrică, ORL, oftalmologică, fapt ce permite un diagnostic cert al particularităților nosologice. În alegerea metodelor de recuperare se vor diferenția tulburările de comunicare verbală de cauză psihogenă: emotivitate, tulburări de memorie, atenție, de cele de cauză funcțională: dismaturative prin lipsa formării deprinderilor sau deprinderi greșite de vorbire, precum și de tulburările de comunicare de cauză organică centrală sau periferici: malformative, ischemice, traumatice, în vederea cristalizării unor obiective realiste în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
bolnav. - De asta încă nu sunt sigur. Miller scoase un oftat, lăsându-se pe spate și încrucișându-și brațele. Mai e ceva ce nu-mi spui? - Nu știu mai mult. Am ridicat mâinile, predându-mă. - Ai avut vreodată vreun episod psihogen, domnule Ellis? întrebă Miller. Ai fost vreodată victima vreunei halucinații? - Cred...cred că sunt chiar acum. - Nu. Asta e doar teamă, zise Miller. Apoi notă ceva în carnețel. Pretinde că ești la un interviu, șopti scriitorul. Ai fost la mii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
vorbi despre un tip general de personalitate în sens socio-cultural: „personalitatea de bază”, concept fundamental al antropologiei culturale (A. Kardiner, R. Benedict, R. Linton). Pentru J. Szczepánski, personalitatea socială „reprezintă cultura interiorizată pe care și-au subordonat-o elementele bioși psihogene”. Ea se află în raport direct cu conceptul cultural al personalității de bază. Pentru A. Kardiner, personalitatea de bază reprezintă un ansamblu de caracteristici ale personalității, comune tuturor membrilor societății respective și care nu apar și la alte societăți. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
traumatism sau la o acțiune exercitată din exteriorul persoanei; ceea ce urmează în caz de eșec sau de abreacție insuficientă. În sfera psihiatriei și a psihoigienei, conceptul de reacție apare în relație cu următoarele cupluri antinomice: exogen/endogen; organic/funcțional; somatogen/psihogen. Reacția nu este însă, în totalitatea ei, nici un fenomen exogen, nici o producție în întregime funcțională. Ea este separată, ca individualitate, de cuplurile antinomice enumerate. Orice reacție implică confruntarea dramatică dintre o ființă și realitatea externă. Un „joc cu doi actori
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Appley și R. Trumbull, R.S. Lazarus, P. Bugard, W. Vogel, S. Raymonds). Factorii stresanți exogeni pot fi sociali, familiali, profesionali sau culturali, ducând la dificultăți de adaptare sau chiar la inadaptarea individului și la stări conflictuale. Factorii endogeni, individuali sau psihogeni, care pot determina tulburări afective, depind de un anumit teren psihobiologic individual, care în anumite condiții circumstanțiale de viață duce la apariția acestui tip de tulburări. Tulburările afective de tip endogen variază ca intensitate și durată, putând avea o evoluție
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau, și mai mult, să „psihiatrizăm” colectivitățile umane, dar trebuie să ținem seama de dimeniunea psihosocială și socio-psihiatrică a comunităților umane în interpretarea comportamentelor și acțiunilor atât individuale, cât și colective. Este cunoscut faptul că, în afara factorilor individuali, de ordin psihogen sau personogenetic, un rol deosebit în apariția tulburărilor psihice îl joacă mediul social, demogeneza, legată în principal de factorii „represivi-modelatori” ai modelului socio-cultural: instituții, mod de viață, tradiții, nivel economic, într-un cuvânt factorii socio-genetici sau demogenetici. În sensul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și autoagresivitatea (suicidul criminalului). Vom analiza pe rând cele două forme de agresivitate: autoagresivitatea suicidară și heteroagresivitatea criminală. Suicidul Suicidul este actul de autoagresivitate prin care un individ își produce moartea, determinat de motivații și motive fie de ordin endogen, psihogen (suicidul endogen), fie de ordin exogen, legate de conflicte sau alte cauze externe (suicidul reactiv). K.A. Menninger observă în cazul suicidului intrarea în acțiune a trei grupe de pulsiuni agresive: dorința de a muri (to wish to die), dorința
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aceste aspecte sunt cuprinse în sfera psihiatriei transculturale (E. Kraepelin, H. Ellenberger, Y. Pelicier). Sunt cunoscute și descrise afecțiuni psihice specifice anumitor arii culturale, anumitor societăți umane. În sensul acesta, menționăm următoarele: febra de kaiak sau isteria arctică, amokul, moartea psihogenă lentă, nostalgia etc. 4. Statul și boala mintală Raporturile dintre stat și boala mintală se referă în primul rând la relațiile dintre instituțiile statului, boala mintală și regimul social al bolnavilor psihic. Problema a preocupat o serie de specialiști și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia și fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit-scris: dislexia-alexia și disgrafia-agrafia; e) tulburări polimorfe: afazia și alalia; f) tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, electiv sau voluntar și întârzierea în dezvoltarea generală a vorbirii. Din perspectiva dezvoltării limbajului se identifică: a) limbaj întârziat, cu model patologic (limbaj nedezvoltat); b) limbaj întârziat, cu model normal; c) întreruperea dezvoltării limbajului; d) limbaj calitativ diferit de limbajul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
multiple Autismul Tulburările asociate autismului au o cauzalitate nu pe deplin lămurită, considerându-se că ele sunt datorate fie unei predispoziții ereditare, fie unui complex de factori ce determină o serie de afecțiuni la nivelul creierului, fie, chiar, unor factori psihogeni, mai ales în cazul copiilor privați de afectivitate în primii ani de viață. Copiii cu tulburări în spectrul autist pot avea o gamă largă de simptome comportamentale care includ hiperactivitatea, impulsivitatea, reducerea volumului atenției, agresivitatea, comportamente autodistructive, accesele de furie
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
mixtă sau nespecifică are fie mecanisme mixte, fie criptogenetice. Din acest grup fac parte cefaleea recurentă și unele sindroame dureroase vasculare însoțite de altele vegetative. Tratamentul trebuie să fie precedat de o serie de investigații paraclinice și de laborator. Durerea psihogenă reprezintă a patra categorie, când factorii psihologici au un rol major reflectând debutul, severitatea, exacerbarea sau persistența durerii. Bolnavii cu acest tip de durere beneficiază de tratament psihiatric intensiv sau alternativ specific și nu de terapie analgetică medicamentoasă. Hiperpatia este
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
de obicei asociate cu distresul și disconfortul. Mulți clinicieni cred că abreacția permite terapiei să progreseze mai rapid (Hammond, 1990aă, în timp ce alții o privesc ca fiind un mijloc de asigurare a ușurării pacientului și de rezolvare a simptomelor isterice și psihogene legate de un eveniment traumatic (Watkins, 1992Ă. Rossi (1990Ă a lansat ipoteza că fazele de excitație și relaxare ale psihoterapiei catharctice sunt legate în timp de eliberarea hormonului corticotropic adrenal (ACTHĂ și de endorfine, pe perioade de 20-30 de minute
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
asociat cu sentimentele apărute includ folosirea imageriei adecvate, ca de exemplu drumul peste un pod, număratul înapoi până la vârsta respectivă a pacientului precum și utilizarea răspunsurilor ideomotorii. Este de asemenea posibilă folosirea „punții somatice” pentru problemele somatice. Unui pacient cu durere psihogenă i se poate cere: Centrează-te pe durere și las-o să se intensifice (poate până la nivelul 7 sau 8 pe o scală analogică vizuală care merge până la 10 (VASĂĂ... când a fost prima ta experiență asociată cu această senzație
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Unul din punctele comune este existența leziunii. Între leziunea tisulară și senzația dureroasă există o relație variabilă, fundamentală În mecanismul durerii. Pe de altă parte există situații În care leziunea nu este totdeauna vizibilă și evidentă: migrenele, nevralgiile fasciale, durerea psihogenă, permițând admiterea absenței unei corelații anatomo-clinice, cum ar fi, de exemplu, Între amploarea afectării tisulare și severitatea durerii. Decodificarea durerii se face atât la nivel periferic (În țesuturi) cât și la nivel central (În structurile de transmisie, integrarea și modularea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Însoțesc de elemente sugestive, de parestezii În același teritoriu. Cauza principală a durerii neurogene este reprezentată de leziunea de tip mecanic și degenerativ (discopatia) care se dezvoltă la nivelul coloanei vertebrale și care irită sau compresează rădăcina nervului rahidian. Durerea psihogenă. Algiile de origine psihică au câteva elemente particulare pe care anamneză trebuie să le evidențieze Încă de la Început: nu au teritoriu sistematizat de distribuție nu au ritmicitate sunt arătate de pacient cu degetul sunt acompaniate de un comportament psiho-emoțional labil
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
majorității afecțiunilor reumatismale. Durerea neuropată poate fi Întâlnită În unele boli autoimune care se complică cu fenomene polineuropatice prin afectarea vasei nervorum. De asemenea, leziunea nervilor periferici generată de degradarea discului intervertebral Îmbracă aspecte de durere de tip neuropatic. Durerea psihogenă este și ea o prezență de consemnat În tabloul bolilor reumatismale, În special traumatismele vertebrale se Însoțesc de aspecte sinistrotice, bolnavul devenind un intolerant la eforturile fizice, la ortostatism și mers prelungit. Fenomenele de camptocormie (kamptein = Înclinare, kormos = trunchi) sunt
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
sex feminin [10, 11,12]. Etiologic. Patogenie. Etiologia este necunoscută, În patogenia bolii sunt Încriminați mai mulți factori, dintre care cei mai importanți, În număr de cinci, fiind: leziunile locale, fenomenele reflexe asociate cu durerea cronică de origine profundă, factorii psihogeni, tulburările de somn, perturbarea mecanismelor de modulare a durerii. Leziunile locale, deși contestate de majoritatea cercetătorilor, au fost demonstrate de către Miehlke prin biopsii musculare, recoltate din zonele dureroase; au fost puse În evidență picături de grăsime În fibrele musculare, o
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mod obișnuit cu dureri referate, În punctele sensibile din FM. Cu mare probabilitate, la producerea simptomelor FM contribuie stresurile mecanice exercitate la nivelul coloanei cervicale (spre exemplu: o poziție defectuoasă În timpul somnului) și coloanei lombare (hiperextensia acesteia, În ortostatism). Factorii psihogeni sunt incriminați În apariția FM, fără ca prin aceasta să se facă o confuzie Între durerea din FM (durere reală) și reumatismul psihogen (durere imaginară). Intervenția factorilor psihici se concretizează, În ultimă instanță, prin trăsăturile personalității bolnavului care favorizează apariția simptomelor
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
nivelul coloanei cervicale (spre exemplu: o poziție defectuoasă În timpul somnului) și coloanei lombare (hiperextensia acesteia, În ortostatism). Factorii psihogeni sunt incriminați În apariția FM, fără ca prin aceasta să se facă o confuzie Între durerea din FM (durere reală) și reumatismul psihogen (durere imaginară). Intervenția factorilor psihici se concretizează, În ultimă instanță, prin trăsăturile personalității bolnavului care favorizează apariția simptomelor acestei boli. Acești bolnavi au tendință marcată la perfecționism, sunt deosebit de loiali și marimuncitori.Unii cercetători consideră FM ca o variantă a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
sensibilitatea la frig și prezența fenomenului Raynaud, perturbarea axului psihoneuroimunoendocrin [186], rolul autoimunității [187] . 2.2.5.2 Tablou clinic Deși frecventă, FM este rar diagnosticată, datorită confuziei care se face cu alte suferințe reumatice ( În primul rând cu reumatismul psihogen) și din cauza lipsei unor simptome patognomonice. Simptomele principale ale afecțiunii sunt durerea, redoarea, senzația de rigiditate) și astenia (senzația de istovire). 1) Durerea este difuză, rău circumscrisă, Întinsă și profundă, fiind referată de bolnav la mușchi sau la proeminențele osoase
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
accelerată (deseori peste 100 mm/oră), anemia, eventuala asociere cu arterita Horton etc. Polimiozita poate fi identificată prin determinarea În ser a unor enzime (valori crescute ale TGO, CPK, LDH) prin examenul electromiografic și cu certitudine prin biopsia musculară. Reumatismul psihogen se caracterizează prin prezența unor artralgii intense, care afectează câteva articulații, În lipsa oricăror semne de inflamație locală. Unii bolnavi cred că au boli grave (lupus eritematos sistemic, poliartrită reumatoidă). Investigațiile paraclinice sunt normale. Pentru a nu omite o boală organică
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
articulații, În lipsa oricăror semne de inflamație locală. Unii bolnavi cred că au boli grave (lupus eritematos sistemic, poliartrită reumatoidă). Investigațiile paraclinice sunt normale. Pentru a nu omite o boală organică, asemenea bolnavi trebuie revăzuți la diverse intervale de timp. Reumatismul psihogen se deosebește net de FM, Întrucât În cazul acesteia durerile nu sunt imaginare, ci reale, În lipsa unor modificări patologice organice evidente și produse printr-o tulburare a mecanismelor de modulare a durerii[143,182]. Un diagnostic diferențial relativ important este
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
răsună. Astăzi se crede că clopotul poate suna chiar dacă nu tragi de sfoară, că așadar creierul produce integral durerea, fără să mai aibă nevoie de un stimul venit din afară. Pentru această nuanță pledează cazurile tot mai dese de durere psihogenă, în care, deși leziunile structurale lipsesc, pacientul resimte dureri atroce pe care nici un analgezic nu le poate diminua. Ceva asemănător se întâmplă cu greața. Nu știm de fapt dacă senzația de vomă e provocată de aparatul vestibular din urechea internă
Tăind în carne vie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6528_a_7853]
-
mese/ buddy rich/ caldarâmul albastru/ zdrobit între/ coapsele tale cu/ miros de/ gin tonic/ să mai plângi/ artic show cu/ stan getz și coltrane/ când arina dansând/ mi-a iubit un/ surâs așternut pe/ un sân de/ femeie ușoară" (amnezie psihogenă). Există în aceste poeme, așa cum se poate vedea, sentimentul unei "invazii" a obiectelor, care "rupe" mișcarea conștiinței, iar peste "harta" sentimentelor se abate în permanență umbra unor lucruri dizgrațioase și inutile, care o "decupează", sfârșind prin a-i împrumuta personajului
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]