159 matches
-
manifestări psihice, cu potențial psihopatologic, constituie fondul mental comun atât psihopaților, cât și sociopaților. Din acest motiv, „psihiatria este un catehism științific, un curs de morală și de instrucție religioasă științifică”, spune H. Damaye, și de aceea ea este și psihoigienă. Factorul cel mai important pentru practica psihiatriei, din punct de vedere moral, medical și medico-legal, îl reprezintă capacitatea de răspundere a individului în fața societății, în raport cu actele și comportamentele sale. La baza acesteia se situează răspunderea morală, care este corelată conștiinței
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
d’Aquino spune că „morala nu este posibilă decât în cazul unei consimțiri libere”. Or, „iresponsabilitatea” care implică o greșeală morală este legată de incapacitatea psihică a individului de a discerne între motivațiile și consecințele actelor sale. În acest caz, psihoigiena își spune din nou cuvântul: incapacitatea de a avea discernământul faptelor proprii, fiind cauzată de o alterare a stării de sănătate mintală, igiena mintală are rolul de a susține valorile morale tocmai în scopul promovării prin intermediul acestora a stării de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a cazurilor incurabile sau a afecțiunilor cronice. Este vorba de eutanasie (Ph. Ehrenström, P. Rentschnick, P.V. Admiraal). Revenind la consecințele acțiunii de igienă mintală legate de atitudinea societății față de boala psihică și bolnavul mintal, menționăm două direcții de utilizare a psihoigienei: a) utilizarea negativă, în cazul societăților închise sau cu un exces de reglementare socială, în care sunt admise eugenia, eutanasia sau alte metode, adesea fără a fi numite direct, ci exprimate prin refuzul de asistență medicală sau alte forme indirecte
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiune medicală trebuie pusă sub semnul responsabilității. În această privință, igiena mintală este, de la un capăt la altul, o suită de responsabilități. Ea are ca scop unic protejarea și promovarea stării de sănătate mintală. În acest caz, cum se înscrie psihoigiena în sfera noilor curente de opinie și practici care apar în aria medicinei? Care este atitudinea igienei mintale? De acceptare sau de refuz? A merge pe o linie clasică este, desigur, imposibil. Trebuie acceptat noul. Dar în ce măsură, cum? Aici este
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vedere în primul rând respectul vieții și al demnității individului, pe care să le așeze sub semnul responsabilității medicale. În sensul acesta, ea devine o importantă specialitate, cu implicații medico-legale și morale. 5. Eugenia Eugenia face parte din măsurile de psihoigienă, indicând - ca, de altfel, și eutanasia și bioetica - o anumită mentalitate și o atitudine psihosocială față de suferință în general și în special față de boala mintală și bolnavul psihic (H.W. Siemens). Având la origine o justificare genetică, de selecție ereditară
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de muncă și readaptarea socială. Orice recuperare se realizează în trei etape: profilaxia, terapia și recuperarea propriu-zisă, așa cum se poate vedea în schema de mai jos: p. 225 Profilaxie Terapie Recuperare Normal Bolnav Convalescent Deficient Măsuri de profilaxie și de psihoigienă „Caz-limită” (depistare precoce) terapie Terapie Măsuri de recuperare Măsuri de readaptare (socială, familială, școlară, preferială) Din schema de mai sus se desprinde faptul că orice acțiune de recuperare trebuie instituită și condusă în funcție de natura stării de sănătate mintală sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modificările personalității legate de dependența de toxic; ancheta medico-socială. Măsurile de recuperare care trebuie instituite constau din: a) măsuri medico-psihiatrice de tratament (vitaminoterapie, terapie endocrină, tonică, sedativă, dezintoxicare), fie în condiții de spitalizare, fie în ambulatoriu; b) măsuri psihoprofilactice, de psihoigienă individuală sau colectivă, educație sanitară axată pe problema respectivă, măsuri severe de farmacovigilență privind regimul manipulării și al administrării medicamentelor cu efect narcotic, analgezic sau a stupefiantelor; c) măsuri psihosociale de eradicare a cauzelor care favorizează răspândirea alcoolismului și toxicomaniilor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
regimului de activitate intelectuală la propriile particularități psiho-fiziologice, formarea unui stil eficient de muncă intelectuală (prin însușirea unei tehnici raționale de pregătire a lecțiilor și de concepere a temelor, prin formarea obișnuinței de a-și organiza efortul intelectual sunt normele psihoigienei și ale științei pedagogiei). Una din cerințele psihoprofilactice importante pentru activitatea elevilor o constituie stabilirea judicioasă a volumului de sarcini și a duratei efortului intelectual în raport cu vârsta, precum și diferențierea tehnicilor didactice potrivit cu legile „ activității nervoase superioare”, adică cu ritmurile și
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de psihofarmacologice a bolilor psihice (J. Delay și P. Denicker, Gross și Kaltenbäck) au pus în evidență existența unor mecanisme și tulburări intracelulare de natură biochimică și metabolică în geneza tulburărilor psihice, precum și corectarea lor terapeutică. 6) Etapa studiilor de psihoigienă și sănătate mintală, aduce o nouă „viziune” sau imagine a bolii psihice precum și o nouă „atitudine” față de bolnavul mintal. Se pune accentul pe psihoprofilaxia bolilor psihice, ameliorarea condițiilor de asistență psihiatrică, și recuperarea post-critică a bolnavilor psihici convalescenți sau cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]