429 matches
-
medicație destinată refacerii după efort a sportivilor. Și neurolepticele, medicamente cu activitate antipsihotică, pot avea ca reacții adverse tulburări extrapiramidale de tip parkinsonian, sindrom dischinetic, sedare și somnolență, hipotensiune ortostatică, diferite tulburări endocrine (Clorpromazina), pseudoparkinsonism, contracții tetanice, mișcări involuntare, agitație psihomotorie, distonie, hiperreflexie, cefalee, vertij (Haloperidolul). Reacții adverse ce vizează motricitatea pot avea și antipsihoticele benzodiazepinice, de exemplu Clozapina (Leponex®): rigiditate, tremor, acatizie, convulsii. Antidepresivele, folosite pentru tratarea psihozelor afective, ameliorând stările de indispoziție, pesimismul și depresia, au efecte adverse de
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
depresia, au efecte adverse de natură neurologică ce pot afecta capacitatea motrică. Astfel, antidepresivele triciclice (Nortriptilina, Amoxapina, Imipramina, Trimipramina, Amitriptilina) pot da tremurături ale mâinilor și ale limbii, crize convulsive, hiperreflectivitate osteotendinoasă, antidepresivele inhibitoare de monoaminooxidază (MAO) (Fenelzina, Tranilcipromina) excitație psihomotorie, polinevrite, hiperreflexie, convulsii, iar cele atipice hipotensiune posturală, amețeli, tremor, poliartropatii. În fine, preparatele de litiu, folosite pentru tratarea psihozei maniacale, pot avea următoarele efecte secundare cu impact asupra motricității: ataxie, coree, tremurături, convulsii. 11. SISTEMUL MUSCULOSCHELETAL 11.1. ASPECTE
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
o lună cu peste 5%), sau diminuare sau creștere a apetitului aproape în fiecare zi. N.B.: La copil, a se lua în considerare absența creșterii în greutate așteptată. (4) Insomnie sau somnolență aproape în fiecare zi. (5) Agitație sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi (constatată de ceilalți, fără a fi limitată la un sentiment subiectiv de febrilitate sau de diminuare a energiei interioare). (6) Oboseală sau pierdere de energie aproape în fiecare zi. (7) Sentiment de devalorizare sau de culpabilitate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sunt explicate mai bine prin doliu, adică, după moartea unei ființe dragi, simptoamele persistă timp de mai mult de două luni sau se asociază cu o alterare marcată a stării, cu preocupări morbide, devalorizare, idei sinucigașe, simptoame psihotice sau lentoare psihomotorie. Intensitatea mai este cotată și ca: ușoară, mijlocie, severă cu sau fără manifestări psihotice. Această ambiguitate semantică s-a reflectat în clasificarea CIM-10 prin definirea cu ușurință a intensității diferențiind-o astfel: - episod depresiv lejer; - episod depresiv mediu; - episod depresiv
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
descriere este adecvată pentru clinicianul avertizat, ea rămâne foarte „teoretică” și necesită a fi tradusă în limbajul clinic cotidian, așa cum am propus când a fost vorba despre copil (Marcelli, 1998). De aceea este de dorit să facem câteva comentarii. Lentoarea psihomotorie este simultan motorie și ideatică, mimica este săracă, gestica încetinită dar, fapt esențial, adolescentul prezintă rar sau poate chiar niciodată masca depresiei pe care o observăm la adultul deprimat. Trăsăturile adolescentului nu sunt căzute, fruntea nu este încruntată, el nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se interesează de mine...”. Toate aceste cuvinte au fost rostite de adolescenți prezentând un episod depresiv major după DSM-III-R sau IV. Adolescentul revine în mod constant asupra acestor idei și este dificil să-i distragi atenția de la ele. Această lentoare psihomotorie este manifestarea cea mai vizibilă și mai obiectivă a afectului depresiv bazal. Pentru unii autori (Widlocher și colab., 1983) acesta constituie semnul cel mai sigur al sindromului depresiv. Starea depresivă este rar exprimată în mod direct, dar este recunoscută destul de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vadă pe ascuns. Totuși Benoît nu-i mărturisește neliniștile sale, tristețea sa. Abordarea terapeutică va fi dublă: - medicamentoasă, pe de o parte, deoarece Benoît era de peste șase luni în această stare, incapabil să progreseze: antidepresive triciclice în doză moderată. Lentoarea psihomotorie se va atenua rapid, apoi va dispare. Fluiditatea asociațiilor logice ale gândirii va reapare, permițând astfel un început de abordare psihoterapeutică; - ședințe de psihoterapie, pe de altă parte. În timpul acestor ședințe, agresivitatea față de familia adoptivă, mai ales față de mama adoptivă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
DSM-III-R: 32 de adolescenți (18 băieți, 14 fete) prezentau un episod depresiv major (prevalență 4,4%). Criteriile diagnostice cele mai descriminatorii pentru identificarea adolescenților deprimați au fost, în ordine descrescătoare: starea depresivă, diminuarea interesului sau a plăcerii, agitația sau lentoarea psihomotorie, diminuarea capacității de concentrare, ideile recurente în legătură cu moartea. Apar unele variabile asociate semnificativ (comorbiditate): dificultăți școlare, probleme de sănătate multiple și variate în legătură cu greutatea și alimentația, dificultăți de somn, comportamente antisociale. Choquet și Ledoux (1994) au efectuat o anchetă transversală
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la adolescenții deprimați o diminuare semnificativă a distribuției hiperfrontale fiziologice. Această diminuare este mai puțin importantă decât cea observată într-un grup de schizofrenici adulți și adolescenți. În sfârșit, recent, Van Os și colab. (1997) au studiat legătura dintre dezvoltarea psihomotorie și apariția ulterioară a unei depresii. Ei au inițiat acest studiu pornind de la o triplă constatare ce sugerează această legătură: în primul rând, adulții ce manifestă tulburări de dispoziție prezintă adesea un anumit grad de dilatare ventriculară și dezvoltarea unor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fiind un adolescent indiferent, nici îndărătnic nici interesat; este liniștit, răspunde întrebărilor laconic și aproape cu regret. În realitate, dacă ești atent, observi că mimica sa este săracă, aproape încremenită, vocea slabă, gestica sărăcăcioasă. Prezintă în mod incontestabil o lentoare psihomotorie, chiar dacă la prima vedere nu se observă nici o tristețe pe fața sa, nici acuze depresive de altfel. Întrebat direct, el recunoaște că este adesea trist, că se gândește adesea la moarte, mai ales după ce tatăl său l-a certat pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1982), 20% dintre adolescenții care au prezentat un episod depresiv vor evolua spre o tulburare timică bipolară. În afara antecedentelor de bipolaritate familială, autorii consideră că factorii defavorabili predictivi sunt brutalitatea cu care s-a instalat episodul inițial, însoțit de lentoarea psihomotorie cât și asocierea cu elemente psihotice, halucinații, delir. Kovacs și colab. (1984) insistă asupra modalității principale de recidivă sub forma unui episod depresiv major la subiecții care au prezentat deja accese depresive sau tulburări timice. Rao și colab. (1995) constată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sindrom depresiv apare în prim plan. Adolescentul este trist. Starea depresivă invadează puțin câte puțin ansamblul activității psihice care se fixează pe o temă obsedantă: moartea. Violența se manifestă în special împotriva propriei persoane. În paralel se instalează o lentoare psihomotorie. Tulburările de somn sunt intense (adormire târzie, treziri precoce). Antecedentele legate de abuzul de băuturi alcoolice și de existența unui deces prin sinucidere în familie constituie un argument suplimentar în favoarea diagnosticării unei stări depresive grave, care ar putea reprezenta primul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
caz publicat, unii autori au propus dacă nu criterii, cel puțin elemente de orientare. Pentru Carlson și Strober (1982), în cazul unei depresii a adolescentului putem identifica următoarele elemente predictive ale afecțiunii maniaco-depresive: - debutul rapid al simptoamelor cu o lentoare psihomotorie clară și o dispoziție congruentă comportamentelor psihotice; - antecedentele familiale; - schimbarea dispoziției indusă prin tratament antidepresiv. În același mod, Halfon, Dugas și colab. (1986) analizează retrospectiv simptomatologia a 21 de adolescenți cu vârste între 13 și 19 ani diagnosticați cu „tulburare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în premieră a unei stări depresive grave în adolescență TB Schizofrenie Argumente genetice: antecedente familiale omoloage moștenire genetică ++ (UP, BP) ++ EMBED Equation.3 de 7 ori mai puțin Antecedente personale cu acțiune morbidă ? sau - - Perturbare „subtilă a comportamentului și dezvoltării psihomotorie” - Tulburare de personalitate? anxioasă-de evitare excentrică schizoidă asociere trăsături schizoide și borderline Nici un indicator validat Argumente clinice Debut brusc Lentoare psihomotorie Semne psihotice (+++) Deliruri și halicinații în raport cu dispoziția Halucinații tranzitorii și non-elaborate Mai multe idei delirante, mai puține halucinații și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Equation.3 de 7 ori mai puțin Antecedente personale cu acțiune morbidă ? sau - - Perturbare „subtilă a comportamentului și dezvoltării psihomotorie” - Tulburare de personalitate? anxioasă-de evitare excentrică schizoidă asociere trăsături schizoide și borderline Nici un indicator validat Argumente clinice Debut brusc Lentoare psihomotorie Semne psihotice (+++) Deliruri și halicinații în raport cu dispoziția Halucinații tranzitorii și non-elaborate Mai multe idei delirante, mai puține halucinații și mai puține afecte aplatizate Argumente farmacologice Hipomanie indusă de antidepresive (+++) Test terapeutic cu timoregulatoare Argumente psihodinami-ce exacerbare excesi-vă și incomprehensivă a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ALAIN - TENTATIVĂ DE SUICID, DEPRESIE ȘI HOMOSEXUALITATE Alain, 16 ani, se prezintă la consultație pentru tentativă de suicid prin intoxicație cu medicamente (a luat o cantitate limitată din anxioliticile mamei). Se constată un context depresiv evident, cu tristețe intensă, lentoare psihomotorie și rigiditate a gândirii, sentiment de culpabilitate etc. Motivul declanșator este o altercație cu profesorul de gimnastică care l-ar fi pedepsit pe nedrept. Este cea de a doua tentativă de suicid. Prima tentativă, efectuată prin tăierea venelor și care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să se regăsească în cadrul acesteia. Din acest punct de vedere abordarea cognitivă se poate dovedi a fi foarte indicată; - apelarea obligatorie la un tratament antidepresiv atunci când adolescentul se scufundă într-un „episod depresiv major”, mai ales atunci când există o lentoare psihomotorie clară. În schimb, tratamentul chimioterapeutic nu trebuie să fie niciodată o acțiune terapeutică izolată. Acest lucru este valabil și pentru prescrierea altor psihotrope (timoregulatoare, antipsihotice) în cazul tulburării distimice, a tulburărilor bipolare sau a tulburărilor de personalitate asociate; - intervenția frecventă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Relele tratamente aplicate prizonierilor fac și ele obiectul descrierilor detaliate din raportul Amnesty International: pedepse corporale, reduceri ale rațiilor alimentare, privarea de ieșirea În aer liber și, mai ales, tratamente medicamentoase puternice (sedative, neuroleptice) cu efectele secundare așteptate (oboseală, lentoare psihomotorie, somnolență etc.)19. Impresia autorului acestor rânduri este că, după reacțiile internaționale suscitate de dezvăluirea acestor practici În Occident, numărul și gravitatea abuzurilor s-au diminuat, Îndeosebi În anii ’80. Cazurile au fost mai puțin numeroase, iar șederile În spital
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
dependență. Abuzul de cocaină are efecte negative asupra capacității persoanei de a-și efectua activitățile zilnice, precum și asupra relațiilor interpersonale. Încetarea bruscă a consumului acestei substanțe este însoțită de simptome de sevraj ca oboseala accentuată, coșmarurile, problemele de somn, agitația psihomotorie și apetitul crescut. Pentru dependența de cocaină, cel mai eficient tratament s-a dovedit a fi terapia comportamentală. Totodată, prevenirea reluării consumului de cocaină după încheierea tratamentului poate fi eficient abordată prin intermediul unui program de terapie cognitiv-comportamentală pentru prevenirea recăderilor
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
postului. Solicitantului i se acordă astfel șansa de a demonstra că posedă deprinderile necesare ocupării unui anumit post. Testele de acest gen dau managerului măsura potențialului solicitantului de a îndeplini o activitate care solicită înclinații precum îndemânare manuală, capacitate comunicațională, psihomotorie, etc, specifice domeniului în care Body Gym își are ramura de activitate. Decizia de angajare este deosebit de importantă, atât pentru organizație, cât și pentru individ. Ea antrenează o serie de costuri (ale 98 recrutării și selectării, plasării la noul loc
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
după Păunescu & Mușu): • tulburări ale motricității: întârzieri în dezvoltarea motorie, marile deficite motorii, debilitatea motrică, tulburări de echilibru, de coordonare, de sensibilitate; • tulburări de schemă corporală, de lateralitate, de orientare, organizare și structurare spațială, de orientare și structurare temporală; • instabilitate psihomotorie; • tulburări de realizare motrică: apraxia, dispraxia, disgrafia motrică; • tulburări psihomotrice de origine afectivă 161. Cea mai simplă înțelegere o oferă accidentele: un subiect căruia trenul i-a tăiat un picior devine deficient (handicapat) locomotor. O paralizie consecutivă unei meningite determină
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
anul 1970, în Germania există un centru propriu pentru practicarea acestei terapii iar în întreaga țară funcționează circa 1100 de hipo-terapeuți, care tratează pacienți cu cele mai diverse diagnostice. Această practică medicală este utilizată de către psihoterapeuți, obiectivul vizat reprezintându-l reeducarea psihomotorie a pacienților prin stabilirea unui mod de comunicare și a unei relații de încredere cu animalul. Călăria ajută pe cei care o practică să se relaxeze, să scape de tensiunile nervoase și să-și refacă cu ușurință echilibrul psihic. Prin
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
în primii ani de viață. La factorii înșirați, unii autori adaugă și plasarea geografică a familiei (sat - oraș, centru - periferie). Multe dintre cauzele directe ale imaturității școlare apar frecvent încă din primul an de viață al copilului: nașterea prematură, retardarea psihomotorie, subalimentația, imaturitatea neuro - musculară. Există un oarecare paralelism între dezvoltarea fizică și cea mentală, fenomenul apărând între 5 6 ani și atenuându-se în anii următori. Inadaptarea școlară datorată dezvoltării lente a proceselor fizice și psihice este recuperabilă prin amânarea
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
formare a deprinderilor școlare elementare - lingvistice, aritmetice, muzicale). Disfuncțiile parțiale ale sistemului nervos central, care persistă în cazul unor copii de 6 - 7 ani, creează dificultăți mari în instruirea școlară; labilitatea atenției, capacitate redusă la concentrare (sub 15-20 ani), instabilitate psihomotorie, impulsivitate, conduită dezechilibrată, capacitatea redusă de simbolizare, labilitatea procesului de formare a semnificației cuvintelor, neajunsurile analizatorului vizual, tulburări în comportamentul verbal și altele. c)sechele parteucefalice O altă categorie de copii preșcolari care se situează la nivelul mediocrității sunt postencefalicii
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
la logica obiectului, la psihologia vârstei elevului. Fără a ne propune descrierea lor, prezentăm, în sinteză, câteva dintre cele mai cunoscute criterii și tipuri de învățare, clasificabile, fără un proces încheiat (Neacșu, 1999): • După procesele (stările) psihice angajate, distingem învățarea psihomotorie, perceptivă, verbală, imaginativă, afectivă, morală, socială, atitudinală . După modul de organizare și prezentare a conținuturilor, învățarea poate fi: algoritmică, semieuristică, euristică, prin modelare, prin analogie, prin cercetare structurală (Mânzat, 1979) . • După scopul general urmărit, identificăm: învățarea informativă, formativă, mixtă, de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]