170 matches
-
a gândi și de a acționa. G. Personalitatea pasiv-agresivă Caracteristic pentru acest tip de personalitate este comportamentul de rezistență indirectă, organizarea deliberată a eșecului social, agresivitatea exprimată printr-o rezistență pasivă din partea individului. H. Personalitatea narcisică Acest tip de personalitate psihopatică se caracterizează prin exagerarea până la grandomanie a propriei sale importanțe în detrimentul celorlalți, tulburări de relații interpersonale care merg de la exploatarea celuilalt până la tulburări de aprecierea valorii sau a sentimentelor acestuia. Exhibiționism, fantasme sau atotputere, sentimentul de a avea orice drept
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
relații interpersonale care merg de la exploatarea celuilalt până la tulburări de aprecierea valorii sau a sentimentelor acestuia. Exhibiționism, fantasme sau atotputere, sentimentul de a avea orice drept, oscilația caracteristică între pozițiile extreme de idealizare și de devalorizare a celorlalți. Psihobiografia personalităților psihopatice Caracteristicile personalităților anormale de tip psihopatic, presupun un anumit mod sau stil de viață al acestora și implicit un anumit „destin”. Aceste aspecte sunt cuprinse în caracteristicile psiho-biografice ale acestor indivizi. O analiză psiho-biografică a personalităților psihopatice pune în evidență
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
celuilalt până la tulburări de aprecierea valorii sau a sentimentelor acestuia. Exhibiționism, fantasme sau atotputere, sentimentul de a avea orice drept, oscilația caracteristică între pozițiile extreme de idealizare și de devalorizare a celorlalți. Psihobiografia personalităților psihopatice Caracteristicile personalităților anormale de tip psihopatic, presupun un anumit mod sau stil de viață al acestora și implicit un anumit „destin”. Aceste aspecte sunt cuprinse în caracteristicile psiho-biografice ale acestor indivizi. O analiză psiho-biografică a personalităților psihopatice pune în evidență aspecte specifice care pot fi sintetizate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
celorlalți. Psihobiografia personalităților psihopatice Caracteristicile personalităților anormale de tip psihopatic, presupun un anumit mod sau stil de viață al acestora și implicit un anumit „destin”. Aceste aspecte sunt cuprinse în caracteristicile psiho-biografice ale acestor indivizi. O analiză psiho-biografică a personalităților psihopatice pune în evidență aspecte specifice care pot fi sintetizate în următoarele: a) incapacitatea adaptării lor sociale, b) imposibilitatea acestor indivizi de a putea duce o viață în comun cu alții, c) psihopații se dovedesc inapți pentru viața de familie, se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezvolta în continuare aspectele psihopatologice ale acestor tulburări „de frontieră”. Cazurile borderline, „cazuri de frontieră” sau „cazuri-limită” sunt cele care prezintă o dezvoltare atipică, o „stare preschizofrenică”, reprezentând o categorie de bolnavi care manifestă trăsături clinice de aspect nevrotic sau psihopatic și care, din punct de vedere dinamic și evolutiv, sunt greu de clasificat nosologic (R. Ekstein, J.S. Kestenberg, M. Katan, B. Rank, M. Putnam, P. Mate și A. Grenn, V.H. Brask, S. Lebovici și P. Diatkine). După V.H. Brask, caracteristica
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
inadaptare la realitate, incapacitatea de a simți plăcerea, tulburări sexuale, dificultăți de identificare cu celălalt, tendință la retragere și atitudine narcisică. După O. Kernberg, personalitatea de tip borderline se caracterizează printr-un tablou polimorf în care sunt dominante anxietatea, tulburările psihopatice, reacțiile antisociale, obsesiile, fobiile etc. Noțiunea de borderline nu este atât o noțiune nosologică, cât mai ales desemnează aspecte psihodinamice de frontieră în psihopatologie. Dezvoltarea acestui concept-cadru, clinico-psihiatric are trei origini distincte, și anume: a) Orientarea psihiatrică: noțiunea de borderline
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în care conținutul conflictual-nevrotic este descărcat proiectiv asupra celuilalt, persoana cu „probleme psiho-morale” dispare. Dar existența ei va continua în același mod. Este cazul de a face precizările de rigoare, față de discuția de mai sus, în ceea ce privește suferințele psiho-morale și personalitățile psihopatice. Personalitățile psihopatice sunt structuri organizate „caracteriopatic”, pe când „suferințele psiho-morale” se dobândesc și se dezvoltă pe parcursul vieții individului, în raport cu condițiile specifice la care am făcut referință mai sus. În plus, tulburările psihopatice sunt cantonate la nivelul caracterului, pe când suferințele psiho-morale afectează
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conținutul conflictual-nevrotic este descărcat proiectiv asupra celuilalt, persoana cu „probleme psiho-morale” dispare. Dar existența ei va continua în același mod. Este cazul de a face precizările de rigoare, față de discuția de mai sus, în ceea ce privește suferințele psiho-morale și personalitățile psihopatice. Personalitățile psihopatice sunt structuri organizate „caracteriopatic”, pe când „suferințele psiho-morale” se dobândesc și se dezvoltă pe parcursul vieții individului, în raport cu condițiile specifice la care am făcut referință mai sus. În plus, tulburările psihopatice sunt cantonate la nivelul caracterului, pe când suferințele psiho-morale afectează conștiința morală
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
discuția de mai sus, în ceea ce privește suferințele psiho-morale și personalitățile psihopatice. Personalitățile psihopatice sunt structuri organizate „caracteriopatic”, pe când „suferințele psiho-morale” se dobândesc și se dezvoltă pe parcursul vieții individului, în raport cu condițiile specifice la care am făcut referință mai sus. În plus, tulburările psihopatice sunt cantonate la nivelul caracterului, pe când suferințele psiho-morale afectează conștiința morală a persoanei. În aceasta constă și diferența dintre cele două categorii menționate. SECȚIUNEA a IV-a PSIHOPATOLOGIE ANTROPOLOGICĂ ȘI SOCIALĂ Psihopatologia antropologică și socială are intenția de a depăși
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu trebuie identificate tablourile clinico-psihiatrice cu modelele anormale ale personalități. Referitor la această problemă, K. Jaspers a vorbit despre „temele psihopatologiei” așa cum au fost ele prezentate de noi în secțiunea generală a lucrării de față. K. Schneider a descris „personalitățile psihopatice” ca forme anormale de personalitate, raportându-le însă la nosologia psihiatrică. La rândul său K. Leonhard introduce conceptul de „personalități accentuate”, structuri formale care au o anumită specificitate, situându-se la limita dintre normal și patologic. H. Witter descrie „variațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalității obsesionale cu cele ale caracterului anal. Anancaștii îmbină un caracter exagerat de atent, îngrijit, cu pedanteria, minuțiozitatea, corectitudinea, totul desfășurându-se pe un fond de neliniște interioară. La acestea se mai adaugă îndoiala, obsesiile, compulsiunile și ritualurile. 5) Personalitățile psihopatice În această categorie intră o constelație de anomalii de caracter și de conduite cu tendințe antisociale, impulsivitate și instabilitate afectivă și socio-profesională, dar care au o individualitate caracteristică proprie din punct de vedere psihopatologic, neputând fi confundate nici cu structurile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constituționali” în care include următoarele forme clinice: dezechilibrații constituționali de motilitate, constituția emotivă, constituția paranoiacă, constituția mitomaniacă, perversiunile instinctive (instabilitatea socio-profesională, tendința la delincvență, propensiunea la bufeele delirante). Astăzi, în acest grup de tipuri de personalități anormale sunt incluse personalitățile psihopatice, sociopatice și personalitățile antisociale. Acest tip de personalități au un caracter psihopatologic eterogen, marcat de natura lor dezechilibrată și antisocială. Din punct de vedere psihopatologic ele se caracterizează prin următoarele aspecte: impulsivitate, agresivitate, inafectivitate aparentă, absența anxietății, alte manifestări (trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin imitația unor modele pozitive și prin educație și cultură. Modelul psiho-biografic caracterizat prin eșecul destinului trebuie înțeles ca fiind în corelație cu un anumit defect structural al personalității, de regulă de factură caracterială, așa cum este el întâlnit la personalitățile psihopatice. Acești indivizi, de o mare varietate caracteriopatică (impulsivi, instabili, reci, paranoici, expansivi sau reținuți, cruzi, inafectivi, mitomani, sociopați etc.), sunt persoane incapabile de a simți, de a fi și de a se comporta la fel cu ceilalți. Nu trebuie considerați
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cruzi, inafectivi, mitomani, sociopați etc.), sunt persoane incapabile de a simți, de a fi și de a se comporta la fel cu ceilalți. Nu trebuie considerați bolnavi psihici, ci „personalități structurate disarmonic” cu implicații asupra modului de viață. Psihobiografia personalităților psihopatice este încărcată de conflicte, eșecuri, dificultăți de adaptare, schimbări frecvente de domiciliu, loc de muncă, partener de cuplu, profesiuni etc. Permanent nemulțumiți de propria lor persoană, dar și de lume, de ceilalți, personalitățile psihopatice suferă ei înșiși și îi fac
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
asupra modului de viață. Psihobiografia personalităților psihopatice este încărcată de conflicte, eșecuri, dificultăți de adaptare, schimbări frecvente de domiciliu, loc de muncă, partener de cuplu, profesiuni etc. Permanent nemulțumiți de propria lor persoană, dar și de lume, de ceilalți, personalitățile psihopatice suferă ei înșiși și îi fac să sufere și pe cei din anturajul lor. Identitatea acestor persoane este la fel de incertă ca și stilul lor de viață; oscilanți, imprevizibili, se atașează cu ușurință de un obiect sau de o persoană pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imitație prin contagiune psihică întâlnite la populațiile africane și malaieziene (latahul, myriakitul, imu, koro, windigo). 3) La aceste grupe trebuie să mai adăugăm prezența unor afecțiuni psihice majore, comune majorității culturilor, reprezentate prin următoarele: psihozele endogene: schizofrenia, psihoza maniaco-depresivă, personalitățile psihopatice, în special cele de tipul devianțelor sexuale. Tulburările psihice mai sus prezentate, sunt manifestări psihopatologice în strictă dependență cauzală de factorii etno-culturali care normează grupul social în care acestea apar, se manifestă și evoluează. Dincolo de acestea, se mai descriu tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lor este foarte diversă, iar diagnosticul implică atât criteriul simptomatologic cât și cel etiologic și cel patofiziologic. Nevrozele sunt tulburări ale activității nervoase superioare însoțite și de modificări organice. Tulburările nevrotice de tipul asteniei, stărilor reactive și frământări conflictuale, formele psihopatice (între care psihopatia epileptică) de comportament, manifestările schizoide, isterice, toate sunt considerate abateri de la dezvoltarea normală a copiilor și adesea nevrozele adultului își au rădăcina în tulburările nevrotice manifestate în diferite perioade ale copilăriei. Pentru marea majoritate a acestor cazuri
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și atitudini de perseverație, de neconcordanță față de împrejurările concrete în care se află. Multe din aceste stări debutează în etapa preșcolară, tocmai în perioada de formare și dezvoltare psihică. Se constată un deficit intelectual la care se adaugă un comportament psihopatic, manifestat printr-o slabă adaptare la realitatea înconjurătoare. Cei din grupa a doua, cu mișcarea încetinită, devin închiși, nu se joacă, nu vorbesc, au o stare de apatie, uneori acceptă o formă de joc stereotipă, nu creează. Se acomodează greu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
26. Tabelul nr. 2.5. Scalele clinice ale MMPI Scale clinice Scala Numele scalei Ce măsoară Scala 1 Scala 2 Scala 3 Scala 4 Scala 5 Scala 6 Scala 7 Scala 8 Scala 9 Scala 10 Hipocondria Depresia Isteria Devianța psihopatică Masculinitate Feminitate Paranoia Astenia psihică Schizofrenia Hipomania Introvertire socială Grijă somatică excesivă și dureri fizice Depresia simptomatică Aspecte isterice ale personalității și tendința de a dezvolta simptome fizice sub stres Tendințe antisociale Conflictul legat de rolul sexelor Suspiciune, gândire paranoică
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sănătos mintal nu este criminal. Orice crimă implică o stare patologică de moment sau cronică. Individul sănătos este criminal ocazional. El nu poate prezenta nocivitate fiind sănătos mintal. Nocivitatea este un simptom care reflectă fie alienația mintală, fie o constituție psihopatică, o criminalitate înnăscută. Doctorul Zosin analizează ambele situații. La alienați, nocivitatea ("adică însușirea de a vătăma") se explică "prin faptul alterațiunii ce o sufere creierul său; de aceea, se poate spune că nocivitatea, la alienat, are un caracter cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]