169 matches
-
atunci. Ei concluzionează că personalitatea psihopatică s-a consacrat ca și termen utilizat pentru a evita o judecată morală sau se substituie unei entități maladive de etiologie incertă. Termenul a fost rapid adaptat de justiție, iar sub genericul de tulburări psihopatice i s-a adăugat o conotație subiectivă. Astfel Legea Sănătății Mintale, adoptată în 1959 în Marea Britanie, folosește formula pentru a justifica internările nevoluntare. Pacienții cu personalități psihopatice sunt dominați de un comportament adeseori agresiv și/sau iresponsabil, care invocă întotdeauna
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
incertă. Termenul a fost rapid adaptat de justiție, iar sub genericul de tulburări psihopatice i s-a adăugat o conotație subiectivă. Astfel Legea Sănătății Mintale, adoptată în 1959 în Marea Britanie, folosește formula pentru a justifica internările nevoluntare. Pacienții cu personalități psihopatice sunt dominați de un comportament adeseori agresiv și/sau iresponsabil, care invocă întotdeauna intervenția terapeutică. Această descriere sugerează însă faptul că orice bolnav psihic agresiv sau lipsit de discernământ poate fi integrat psihopatiilor. Situația descrisă a deschis calea diversificării strategiilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
aprofundarea problematicii psihopatiilor pe care le-au alăturat - în sens nosografic - depresiilor și schizofreniilor. Cleckley a introdus ca și echivalent al psihopatiei conceptul de demență semantică care desemnează discordanța dintre gândire și comportament. Același autor descrie trăsăturile fundamentale ale personalității psihopatice: incapacitatea de a se atașa, impulsivitatea, tendința de a învinovăți pe alții, afectivitatea superficială, farmecul aparent și incapacitatea de a învăța din experiență. Este subliniat, de asemenea, faptul că psihopații nu se găsesc doar în închisori, ci și în cele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în închisori, ci și în cele mai respectabile posturi și instituții sociale. Adeseori, trăsăturile antisociale pot fi mascate de succesul în rolurile profesionale sau de pozițiile în ierarhiile comunitare. Stürup (1968Ă elaborează, la Herstedvester - în Danemarca -, strategii terapeutice adresate personalităților psihopatice bazate pe cultivarea stimei de sine și a responsabilității diferitelor acțiuni. El apelează la psihoterapii de grup, dar și la intervenții de tip comunitar, care asociază și persoane sau instituții laice. În 1972, Bursten descrie personalitățile psihopatice ca fiind disprețuitoare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
terapeutice adresate personalităților psihopatice bazate pe cultivarea stimei de sine și a responsabilității diferitelor acțiuni. El apelează la psihoterapii de grup, dar și la intervenții de tip comunitar, care asociază și persoane sau instituții laice. În 1972, Bursten descrie personalitățile psihopatice ca fiind disprețuitoare și manipulative în relațiile interpersonale. Fromm (1973Ă studiază comportamentul sadic non-sexual și atașează atributelor psihopatice dorința de a controla total viața celor din jur și abilitatea de a le provoca dureri „psihice” mai intense și mai traumatizante
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihoterapii de grup, dar și la intervenții de tip comunitar, care asociază și persoane sau instituții laice. În 1972, Bursten descrie personalitățile psihopatice ca fiind disprețuitoare și manipulative în relațiile interpersonale. Fromm (1973Ă studiază comportamentul sadic non-sexual și atașează atributelor psihopatice dorința de a controla total viața celor din jur și abilitatea de a le provoca dureri „psihice” mai intense și mai traumatizante decât cele fizice. O contribuție calitativă aparte în descrierile personalităților psihopatice o aduce Shapiro (1965Ă, care analizează o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
studiază comportamentul sadic non-sexual și atașează atributelor psihopatice dorința de a controla total viața celor din jur și abilitatea de a le provoca dureri „psihice” mai intense și mai traumatizante decât cele fizice. O contribuție calitativă aparte în descrierile personalităților psihopatice o aduce Shapiro (1965Ă, care analizează o serie de dimensiuni cognitive, precum spontaneitatea și deficitul elaborărilor, corespunzător cărora primul răspuns la un stimul nu este supus proceselor integrative, identificându-se cu răspunsul final. În același context, Millon (1989Ă descrie personalitatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
intelectual și educațional (Benjamin, 1974Ă. Benjamin (1993Ă analizează atributele antisocialității, reliefând nevoia de independență, autoritarismul și detașarea emoțională din raporturile interpersonale. Continuând contribuția lui Cleckley, Hare (1986Ă elaborează „Psychopathic Checklist” (PCLĂ și forma revizuită (PCL-RĂ, un interviu structurat adresat personalităților psihopatice. Deși are o valoare predictivă deosebită și este larg utilizat în psihiatria judiciară, scorurile sale înalte confirmă simultan periculozitatea pacienților respectivi și potențialul recidivant. Dezvoltarea conceptului de personalitate patologică a parcurs în a doua jumătate a secolului XX o etapă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și Kretschmer (1926Ă au descris tipuri temperamentale sau structuri personologice de tip astenic, schizoid, ciclotimic sau cicloid, care reprezentau stări precursoare sau forme atenuate ale psihozelor schizofrenice sau afective. Pe de altă parte, Schneider (1923Ă descrie o categorie de personalități psihopatice complet distincte de celelalte tulburări psihopatologice. Aceste descrieri clasice, deși au fost estompate timp de decenii de orientarea psihanalitică și de școlile postpsihanalitice, au devenit fundamentul clasificărilor categoriale moderne. Trebuie amintite contribuțiile lui Freud, Alexander și, mai recent, ale lui
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
umane conștiente. 6.2. Elemente de caracterizare generală a tulburărilor de personalitate Din punct de vedere istoric, caracterizarea domeniului tulburărilor de personalitate a fost făcută în secoulul al XIX-lea de către Pritschard, prin moral insanity, și de Koch, prin inferioritatea psihopatică (Berrios, 1996Ă. În secolul XX Schneider se referea tot la un cadru general atunci când circumscria „personalitățile psihopate”, care acum sunt descrise și ca tipuri. O caracterizare generală este susținută în prezent de sistemele ICD-10 și DSM-IV, distinct și concomitent cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
PDI-IV și SIDP-IV au și versiuni organizate tematic (domeniul muncii, al relațiilor interpersonale, interese, hobbyă. Ambele metodologii de aplicare au avantaje și dezavantaje, dar rezultatul final este, în general, același: • Interviurile centrate pe un anumit tip de tulburare - borderline, narcisică, psihopatică - se folosesc în cercetare. Modelul cu cinci factori permite să se evalueze personalitatea în ansamblu. • Interviurile de autoadministrare nu sunt direct orientate spre diagnosticul categorial, dar unele pot fi utilizate în acest sens: MMPI cere destul de mult timp. Cel mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe termen lung la pacienții cu tulburări de personalitate - chiar pe 2-4 ani de zile. TP narcisic, TP histrionic și TP obsesiv-compulsiv pot fi beneficiarele unui anume tip de asistență. Cel mai dificil de abordat, la orice nivel, rămân personalitățile psihopatice. Cele 4 componente ale strategiilor terapeutice în cazul tulburărilor de personalitate descrise - începând de la cel intraspitalicesc - scad ca și nivel de structurare - și cresc în sens invers - ca și durată - pornind de la cel ambulator. Raporturile de tip dependență terapeutică afectează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
s-a ajuns să se vorbească de „degenerați superiori”, conceptul fiind folosit până târziu în sec. XX ca echivalent pentru tulburarea de personalitate. Au fost incluși în patologia degenerescenței obsesivii, compulsivii, impulsivii, histrionicii. În Germania, KOCH (1891Ă vorbește de „inferioritatea psihopatică” (BERRIOS, 1996Ă. Adepții teoriei au studiat „stigmatele corporale” ale degenerescenței care erau descrise cu lux de amănunte în cazul histeriei la începutul sec. XX. În paradigma degenerescenței și în corelație cu tradițiile fisiognomiei apare la sfârșitul secolului al XIX-lea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un sentiment de grandoare. Se manifestă fanatic. Maniera în care MILLON își prezintă subtipurile atrage atenția asupra faptului că o caracterizare generică a psihopatiei - un „portret robot” așa cum s-a încercat mai sus - e un demers util dar relativ. Tulburarea „psihopatică” nu se poate constitui într-o categorie definită - bine circumscrisă și distinctă de celelalte categorii. Încercarea DSM și ICD de a descrie o TP antisocială -dissocială acoperă o zonă de realitate, dar lasă problema deschisă. Circumscrierea strict medical-psihiatrică a tulburărilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
retenția acută de urină; 133. stările comatoase de cauză neurologica; 134. stările confuzionale acute în afecțiunile sistemice, inclusiv în bolile nutriționale și metabolice ale sistemului nervos; 135. sindroamele cefalgice acute; 136. sindroamele septice; 137. sindromul de agitație psihomotorie; 138. sindromul psihopatic acut; 139. sindromul catatonic; 140. sindromul discomportamental violent; 141. sarcina extrauterina; 142. sincopa; 143. sindromul de ischemie periferica acută; 144. supurațiile acute și cele cronice, reactualizate; 145. sindroamele vestibulare în criză; 146. surditatea brusc instalată sau brusc agravată; 147. sângerările
HOTĂRÂRE nr. 1.186 din 28 noiembrie 2000 pentru aprobarea Listei cuprinzând urgentele medico-chirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din grupa A, pentru care asiguraţii beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă fără condiţii de stagiu de cotizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131423_a_132752]
-
Adeverințele medicale referitoare la starea de sănătate a reclamantului 80. La data de 19 ianuarie 1994, medicul A.M. de la Direcția Județeană de Muncă și Protecție Socială Hunedoara i-a eliberat reclamantului o adeverință medicală conform căreia acesta prezenta "o structură psihopatică" ce îl lipsea în totalitate de capacitatea de muncă și îi permitea să beneficieze de drepturile acordate persoanelor handicapate. Medicul a precizat că "boala" fusese semnalată pentru prima oară în anul 1990. 81. În anii următori au fost eliberate în
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
Dintre factorii de sinucidere la care se va raporta sunt aceia care își fac simțită acțiunea asupra ansamblului societății. Rata sinuciderii este produsul acestor factori.” Durkheim pleacă de la mai multe teorii conform cărora sinuciderea ar fi influențată fie de stările psihopatice, fie de clima, fie de procesul imitației. I. FACTORII EXTRA-SOCIALI Sinuciderea și stările psihopatice Una dintre tezele abordate de Durkheim susține că sinuciderea este o formă de nebunie, dar nu poate fi decât o nebunie parțială și limitată la un
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
simțită acțiunea asupra ansamblului societății. Rata sinuciderii este produsul acestor factori.” Durkheim pleacă de la mai multe teorii conform cărora sinuciderea ar fi influențată fie de stările psihopatice, fie de clima, fie de procesul imitației. I. FACTORII EXTRA-SOCIALI Sinuciderea și stările psihopatice Una dintre tezele abordate de Durkheim susține că sinuciderea este o formă de nebunie, dar nu poate fi decât o nebunie parțială și limitată la un singur act. În terminologia patologiei tradiționale, delirul cu arie restrânsă se numește MONOMANIE. Ex
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
și celelalte maladii psihiatrice, psihopatia (sociopatia) se prezintă din punct de vedere clinic sub forma unui spectru de manifestări cu variate grade de gravitate sau acceptabilitate socială. Caracteristicile comune ale celor cu această tulburare de personalitate sunt: Persoanele cu tendințe psihopatice sunt puternic axate pe propriile lor dorințe și nu manifestă empatie pentru alții. Acești oameni nu țin cont de norme și reguli și au o inclinație mai mare spre a comite infracțiuni. Sunt oameni care au trăsături narcisiste și egoiste
Psihopatie () [Corola-website/Science/329338_a_330667]