1,094 matches
-
puțin formal, pot pune serios în discuție domeniul psihopatologiei și legitimitatea acesteia. Mai mult decât atât și psihopatologia și psihiatria sunt și ele tot discipline care se cuprind în sfera științelor umane. Și din nou atunci se pune întrebarea „de ce psihopatologia?”. Nu se poate înainta fără a se răspunde la aceste întrebări. Dar, de fapt, aceste întrebări, departe de a slăbi poziția psihopatologiei, vin ca să o consolideze. Răspunsurile la aceste întrebări vin din sfera științelor umane. Spuneam mai sus că atât
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ele tot discipline care se cuprind în sfera științelor umane. Și din nou atunci se pune întrebarea „de ce psihopatologia?”. Nu se poate înainta fără a se răspunde la aceste întrebări. Dar, de fapt, aceste întrebări, departe de a slăbi poziția psihopatologiei, vin ca să o consolideze. Răspunsurile la aceste întrebări vin din sfera științelor umane. Spuneam mai sus că atât psihologia, cât și psihiatria au ca obiect descrierea și clasificarea proceselor psihice și a manifestărilor acestora în stare normală sau patologică. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aspecte ale normalității cât și ale patologicului. În mod egal limita dintre antropologie și psihologie, pe de o parte, și psihiatrie, pe de altă parte, a dus la apariția unui domeniu nou, cu o configurație particulară și o identitate proprie - psihopatologia. În sensul acesta este suficient să menționăm contribuțiile aduse de C. von Monakov și R. Mourgue, K. Goldstein și Gelb, H. Jackson, H. Ey, E. Minkowski, K. Jaspers, L. Binswanger, D. Cargnello, G.E. Morselli, M. Manfredi. Din acest moment situația
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
G.E. Morselli, M. Manfredi. Din acest moment situația prezentată anterior ne apare complet schimbată. Atât psihologia, ca domeniu al normalității psihice, cât și psihiatria, ca domeniu al anormalității psihice, sunt cuprinse între neuropsihologie care le leagă de științele naturii și psihopatologie care le conexează prin antropologie la științele umane, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. Fig. p. 14 manuscris??? Domeniul psihologiei Persoana normală PSIHOLOGIA Științele naturii NEUROPSIHOLOGIA PSIHOTERAPIA PSIHOPATOLOGIA Științele umane Neurobiologie Domeniul antropologiei medicale PSIHIATRIA Psihoantropologie Domeniul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
între neuropsihologie care le leagă de științele naturii și psihopatologie care le conexează prin antropologie la științele umane, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. Fig. p. 14 manuscris??? Domeniul psihologiei Persoana normală PSIHOLOGIA Științele naturii NEUROPSIHOLOGIA PSIHOTERAPIA PSIHOPATOLOGIA Științele umane Neurobiologie Domeniul antropologiei medicale PSIHIATRIA Psihoantropologie Domeniul antropologiei filozofice Bolnavul psihic Domeniul clinicii medicale Reprezentare schematică a relațiilor dintre disciplinele psihologice W. Dilthey, care vede în psihologie o știință fundamentală ce sistematizează toate cunoștințele despre spirit, afirmă că
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dubla apartenență la științele biologice, ca specialitate medicală, și la științele umane, ca antropologie, (K. Jaspers, L. Binswanger, V.E. von Gebsattel, R. Kuhn, A. Zutt, H. Tellenbach, H. Ey). Această remarcă este foarte importantă pentru precizarea locului și a identității psihopatologiei care se legitimează ca disciplină științifică de sine stătătoare. W. Dilthey dinspre științele umane și K. Jaspers dinspre medicină fac distincția bipolarității originii psihologiei și a psihiatriei, dar analiza lor este axată pe aspectele exterioare, de contingență ale acestor domenii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
va achita de sarcinile sale ca știință fundamentală decât dacă se va ține în limitele unei științe descriptive care nu face decât să constate faptele și concordanța faptelor”, idee pe care K. Jaspers o preia și o aplică în cazul psihopatologiei. Concluzia teoretică a unei atare atitudini metodologice este pentru W. Dilthey trecerea de la „psihologia descriptivă” la „psihologia explicativă”, al cărui obiectiv final este de „a da o structură logică ansamblului vieții spiritului”. Și, revenind la domeniul psihopatologiei, vom remarca aceeași
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aplică în cazul psihopatologiei. Concluzia teoretică a unei atare atitudini metodologice este pentru W. Dilthey trecerea de la „psihologia descriptivă” la „psihologia explicativă”, al cărui obiectiv final este de „a da o structură logică ansamblului vieții spiritului”. Și, revenind la domeniul psihopatologiei, vom remarca aceeași intenție metodologică la K. Jaspers în cazul proceselor psihice morbide, cu ajutorul „metodei psihologice comprehensive” de a explica semnificația „fenomenelor psihice morbide”. Ceea ce trebuie reținut din cele de mai sus este faptul că se conturează o relație particulară
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
K. Jaspers în cazul proceselor psihice morbide, cu ajutorul „metodei psihologice comprehensive” de a explica semnificația „fenomenelor psihice morbide”. Ceea ce trebuie reținut din cele de mai sus este faptul că se conturează o relație particulară între „obiect” și „metodă” în sfera psihopatologiei. Metoda fiind descriptivă sau explicativă, va aduce în câmpul cunoașterii cele două laturi ale obiectului: în primul caz latura sa externă, iar în cel de-al doilea caz latura sa internă. Psihologia și psihiatria, descriind faptele, vor fi discipline descriptive
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fiind descriptivă sau explicativă, va aduce în câmpul cunoașterii cele două laturi ale obiectului: în primul caz latura sa externă, iar în cel de-al doilea caz latura sa internă. Psihologia și psihiatria, descriind faptele, vor fi discipline descriptive, pe când psihopatologia, care va căuta să explice semnificația fenomenului psihic morbid, va fi o disciplină explicativă. Ea va căuta să pătrundă semnificația interioară a „nebuniei”, sensul ființei umane alienate, nu ca „simptome clinice” vizibile, ci ca „sensuri interioare” ale umanului. Psihiatria este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
explice semnificația fenomenului psihic morbid, va fi o disciplină explicativă. Ea va căuta să pătrundă semnificația interioară a „nebuniei”, sensul ființei umane alienate, nu ca „simptome clinice” vizibile, ci ca „sensuri interioare” ale umanului. Psihiatria este o disciplină clinico-medicală, pe când psihopatologia este o disciplină filozofico-antropologică. Psihopatologia ca disciplină explicativă, prin natura obiectului și metodologia utilizată, se va deosebi fundamental de psihologie și de psihiatrie. Ea se va separa fără însă a se rupe așa cum de altfel am arătat mai sus. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
va fi o disciplină explicativă. Ea va căuta să pătrundă semnificația interioară a „nebuniei”, sensul ființei umane alienate, nu ca „simptome clinice” vizibile, ci ca „sensuri interioare” ale umanului. Psihiatria este o disciplină clinico-medicală, pe când psihopatologia este o disciplină filozofico-antropologică. Psihopatologia ca disciplină explicativă, prin natura obiectului și metodologia utilizată, se va deosebi fundamental de psihologie și de psihiatrie. Ea se va separa fără însă a se rupe așa cum de altfel am arătat mai sus. În psihopatologie observația obiectului este înlocuită
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este o disciplină filozofico-antropologică. Psihopatologia ca disciplină explicativă, prin natura obiectului și metodologia utilizată, se va deosebi fundamental de psihologie și de psihiatrie. Ea se va separa fără însă a se rupe așa cum de altfel am arătat mai sus. În psihopatologie observația obiectului este înlocuită cu reflecția filozofică (W. Dilthey, K. Jaspers). Pentru W. Dilthey „filozofia trebuie, în primul rând, să ne învețe să surprindem, printr-o experiență pură, realitatea și realul, și să le analizăm rămânând între limitele pe care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
între limitele pe care ni le oferă critica cunoașterii”. În cadrul acestei atitudini metodologice, W. Dilthey distinge două direcții de orientare în cunoașterea obiectului: „reflecția introspectivă” și „cunoașterea metafizică”. În cazul acesta, fie că ne referim la introspecție, fie la metafizică, psihopatologia, prin metoda reflecției filozofice, va transcende obiectul, obligând în felul acesta manifestările clinico-psihiatrice, simptomele clinice obiective să se întoarcă în planul subiectiv-intern al ființei bolnavului. În acest mod nu mai sunt descrise simptomele, ci sunt interogate, mergându-se în felul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinice obiective să se întoarcă în planul subiectiv-intern al ființei bolnavului. În acest mod nu mai sunt descrise simptomele, ci sunt interogate, mergându-se în felul acesta către „explicarea” semnificației intrapsihice a acestora în raport cu persoana bolnavului. Din acest moment metodologia psihopatologiei devine „interogație pură” a subiectului ființei alienate psihic. Ea se va modela nuanțat în raport cu „tematicile” oferite de „fenomenul psihic morbid”, menținându-și însă constant, ca principiu, aceeași metodologie. Interogația metodică a psihopatologiei își află răspuns în metoda comprehensivă inspirată de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestora în raport cu persoana bolnavului. Din acest moment metodologia psihopatologiei devine „interogație pură” a subiectului ființei alienate psihic. Ea se va modela nuanțat în raport cu „tematicile” oferite de „fenomenul psihic morbid”, menținându-și însă constant, ca principiu, aceeași metodologie. Interogația metodică a psihopatologiei își află răspuns în metoda comprehensivă inspirată de reducția fenomenologică, împrumutată de la Ed. Husserl și introdusă în psihopatologie de către K. Jaspers și E. Minkowski. Din acest moment întreaga metodologie psihopatologică devine o complexă și nuanțată reflecție filozofică, care urmărește descifrarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se va modela nuanțat în raport cu „tematicile” oferite de „fenomenul psihic morbid”, menținându-și însă constant, ca principiu, aceeași metodologie. Interogația metodică a psihopatologiei își află răspuns în metoda comprehensivă inspirată de reducția fenomenologică, împrumutată de la Ed. Husserl și introdusă în psihopatologie de către K. Jaspers și E. Minkowski. Din acest moment întreaga metodologie psihopatologică devine o complexă și nuanțată reflecție filozofică, care urmărește descifrarea semnificației interne a manifestărilor psihice morbide. Un pas important metodologic, care adâncește și introduce un grad suplimentar de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
urmărește descifrarea semnificației interne a manifestărilor psihice morbide. Un pas important metodologic, care adâncește și introduce un grad suplimentar de rigoare, este reprezentat de „analiza hermeneutică” a „faptului psihiatric” introdusă de H. Tellenbach. Se poate afirma din acest moment că psihopatologia se înfățișează ca o disciplină bine individualizată, care-și definește în mod clar obiectul și metodologia în raport cu psihologia și psihiatria clinică, de care se va separa, încetând a se mai confunda cu acestea. Spre deosebire de psihiatrie, care consideră tulburările psihice ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în raport cu psihologia și psihiatria clinică, de care se va separa, încetând a se mai confunda cu acestea. Spre deosebire de psihiatrie, care consideră tulburările psihice ca expresie a unei boli, legându-le de o cauză care a dus la perturbarea echilibrului psihic, psihopatologia consideră tulburările psihice ca pe niște experiențe sufletești care se înscriu în durata desfășurării existenței persoanei umane. Aceste experiențe sunt intrapsihice, strict personale și din acest motiv ele pot fi, așa cum remarcă K. Jaspers, cunoscute dar nu și înțelese, întrucât
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
înscriu în durata desfășurării existenței persoanei umane. Aceste experiențe sunt intrapsihice, strict personale și din acest motiv ele pot fi, așa cum remarcă K. Jaspers, cunoscute dar nu și înțelese, întrucât rămân strict individuale. Din acest motiv, ceea ce trebuie să intereseze psihopatologia, în sens lărgit, este, de fapt, „experiența vieții interioare” morbide sau „istoria interioară a omului bolnav psihic” la care face referință L. Binswanger. Psihopatologia se va interesa de natura transformării ființei umane și de destinul acesteia ca o nouă conduită
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cunoscute dar nu și înțelese, întrucât rămân strict individuale. Din acest motiv, ceea ce trebuie să intereseze psihopatologia, în sens lărgit, este, de fapt, „experiența vieții interioare” morbide sau „istoria interioară a omului bolnav psihic” la care face referință L. Binswanger. Psihopatologia se va interesa de natura transformării ființei umane și de destinul acesteia ca o nouă conduită ontologică (R. Allendy). Evoluția bolii psihice nu mai este considerată ca o „evoluție a bolii”, ci ca o nouă formă de „a-fi-în-lume” a persoanei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a bolii”, ci ca o nouă formă de „a-fi-în-lume” a persoanei alienată psihic. Este o cu totul altă viziune. O nouă perspectivă a cunoașterii se deschide asupra persoanei umane, în spiritul existențialismului. Astfel pusă problema, se remarcă neta individualitate a psihopatologiei care ni se înfățișează ca o știință a fenomenului psihic morbid, situată în interiorul domeniului psihoantropologiei. Din cele de mai sus rezultă faptul că psihopatologia este o disciplină cuprinsă între psihologie și psihiatrie, având ca obiect „fenomenele psihice morbide”. Obiectivele pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se deschide asupra persoanei umane, în spiritul existențialismului. Astfel pusă problema, se remarcă neta individualitate a psihopatologiei care ni se înfățișează ca o știință a fenomenului psihic morbid, situată în interiorul domeniului psihoantropologiei. Din cele de mai sus rezultă faptul că psihopatologia este o disciplină cuprinsă între psihologie și psihiatrie, având ca obiect „fenomenele psihice morbide”. Obiectivele pe care și le propune să le studieze psihopatologia sunt următoarele: a) analiza structurilor morbide ale personalității bolnavilor psihici; b) cunoașterea semnificației acestor tulburări, a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a fenomenului psihic morbid, situată în interiorul domeniului psihoantropologiei. Din cele de mai sus rezultă faptul că psihopatologia este o disciplină cuprinsă între psihologie și psihiatrie, având ca obiect „fenomenele psihice morbide”. Obiectivele pe care și le propune să le studieze psihopatologia sunt următoarele: a) analiza structurilor morbide ale personalității bolnavilor psihici; b) cunoașterea semnificației acestor tulburări, a dinamicii morbide a personalității, legate de noul regim sufletesc al persoanei umane; c) delimitarea unor „forme” sau „modele” de personalitate morbidă; d) consideră că
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomen psihic morbid, integrat experiențelor sufletești ale persoanei umane și, prin urmare, cuprinsă în „psihobiografia”, individului, privită ca o modalitate particulară a „istoriei sale interioare”; f) fiind un moment sau un fragment psiho-biografic, boala psihică din punctul de vedere al psihopatologiei va avea, dincolo de aspectele evoluției sale clinice, o semnificație ontologică; g) psihopatologia integrează datele obținute din analiza aspectelor morbide ale personalității umane în teoria despre om, fundamentând o „antropologie psihiatrică”. În acest fel pusă problema, distingem în sfera psihopatologiei mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]