356 matches
-
conține o anume mistificare a adevărului. Deci? Aici se ascunde viciul esențial al libertății: posibilitatea de "a alege inconștient" sau parțial conștient o soluție opusă adevărului și eficienței lui. Funcționează, parcă, și la nivel edenic două dintre variantele celebrelor legi psihosociologice ale zilelelor noastre 10: • Legea lui Murphy: "Dacă ceva rău se poate întîmpla, se va întîmpla" [Legile lui Murphy, 1997:9]; sau, în termenii noștri de interes: dacă putem greși (minți), cu siguranță că o vom face. Pe de altă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
acesta învață inclusiv să mintă "acceptabil", respectiv să utilizeze minciuna cu tot mai multă precizie și eficiență; • preponderent colectivă, care vizează componentele spațial-geografice (distanța transmisiei), temporale (intervalul de timp între emisie și recepție), politico-ideologice (natura regimului politic, a libertății cuvîntului), psihosociologice (standardele generale ale gîndirii, tradiții, obiceiuri), sociolingvistice (cunoașterea limbii) etc. [Bârliba, 1987: 97-100]. Dacă acestor naturale (neintenționate) discordanțe de transmitere/receptare a unui mesaj, avînd drept consecință o anume distorsiune a receptării, li se adaugă și cele deliberat introduse (prin
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
tot atîtea situații structural-funcționale profunde (cărora li s-ar putea adăuga de către specialiști și altele) prin care receptarea minciunii ar putea fi definită. Desigur că, pornind de la cunoașterea acestei profunde trame, am putea desluși mai pertinent o serie de aspecte psihosociologice, cum ar fi bunăoară predispoziția unui subiect uman oarecare de a fi mințit. Cadrul acelorași trăsături de personalitate pe care le-am enunțat cînd am încercat să descriem tipurile de mincinoși ar putea fi utilizat și în acest context. Vom
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
explicații globale, abstracte și superficiale, ca și de tehnicismul cercetărilor experimentale În exces, de natură să Îl contrarieze pe istoric. Desigur, apelul la o anumită teorie de rang mediu implică riscul de a rămâne prizonier Între limitele școlii sau orientării psihosociologice respective. Dar prejudecata conform căreia psihologiei sociale i-ar lipsi viziunea de ansamblu este categoric dezmințită de aceste teorii de nivel mijlociu, pe care le putem Întâlni În orice manual sau tratat de psihosociologie. 4.3. Câteva idei și concepte
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
căreia psihologiei sociale i-ar lipsi viziunea de ansamblu este categoric dezmințită de aceste teorii de nivel mijlociu, pe care le putem Întâlni În orice manual sau tratat de psihosociologie. 4.3. Câteva idei și concepte aparținând domeniilor și orientărilor psihosociologice amintite la Începutul acestui paragraf prezintă o importanță deosebită pentru imagologia comparată, nu numai În sens metodologic, ci și În ceea ce privește identificarea unor structuri teoretico-explicative mai ample, capabile să ofere o perspectivă conceptuală studiilor de alteritate venite din spațiul istoriei sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reprezentările și comportamentele colective, asupra nivelului aproximărilor generale ale „psihologiei mulțimilor”. În același timp, și tot În descendența lui Febvre XE "Febvre" , istoria mentalităților va critica În mod vehement aplicațiile studiului psihologiei individuale În istorie. Nemaigăsind Însă, În diversitatea orientărilor psihosociologice contemporane, teoria unificatoare care Îi luminase drumul la Începuturi, istoria mentalităților va rupe legăturile cu psihologia socială, Înglobând acest tip de cercetări În capitolul general al „psihologiei”, nefastă pentru istoric datorită atenției pe care o acordă individului În dauna societății
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Întotdeauna față de o anumită persoană, obiect sau situație ce are caracter de stimul. Înțelegerea atitudinii depinde și de obiectul ei. Termenul de obiect apare aproape În toate definițiile ca element esențial. Se pare că tot ceea ce se găsește În universul psihosociologic al omului poate deveni obiect al atitudinii. Obiect al atitudinii pot fi: persoane, grupuri, obiecte, activități procese, instituții valori, norme etc. Cunoașterea conținutului obiectului care provoacă o atitudine are o marea importanță, deoarece obiectul este cel care definește conținutul atitudinii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
set particular de circumstanțe sociale ce desemnează evenimente deosebite, În afara ordinii firești a lucrurilor. Efectul acestor evenimente este unul dezorganizator și părțile implicate se confruntă cu dificultatea identificării unor soluții. Interpretarea acestui fenomen a luat diferite forme pe parcursul dezvoltării școlilor psihosociologice și concepțiilor autorilor care le-au reprezentat. Noțiunea de „criză” se află În centrul operei lui K. Marx, care considera că antagonismul claselor generează criza. Revoluția socială reprezenta o ieșire În cazul crizelor economice. Conceptul de „anomie”, În viziunea lui
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fie Îmbogățită de o interpretare În termeni psihologici. Același lucru ne propunem și noi În cele ce urmează, delimitând tendințe actuale În comportamentale de consum ale oamenilor, care se manifestă sub imperiul atitudinilor față de bani. Există concepte, metode și teorii psihosociologice care Încearcă să descrie comportamentul oamenilor cu privire la bani. A. Furnham și M. Argyle (1998), În lucrarea „The psychology of money” discută câteva aspecte edificatoare: cum relaționează salariul cu alegerea locului de muncă, satisfacția și productivitatea la locul de muncă, care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe grupe de vîrstă etc. De asemenea, este foarte posibil ca, atunci cînd explorăm anumite performanțe școlare, să ne intereseze nivelele de inteligență pe care acestea se construiesc, chestiune ce ține de psihologia diferențială și psihodiagnostic. La rîndul lor, disciplinele psihosociologice cercetează mai cu seamă condițiile interpersonale ale educației, de la la relația dintre educator și educat pînă la structura și dinamica grupurilor centrate pe sarcini educative. Din punctul de vedere al acestor discipline, clasele școlare și alte colectivități educative sînt definite
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
enunțare, este acela de a pune în evidență faptul că sensul și semnificația unui enunț țin nu doar de codul lingvistic, ci în mare măsură, de contextul enunțării format din enunțiator, destinatar, loc și moment, cu alte cuvinte de factorii psihosociologici și istorici ce țin de pragmatică. Rațiunea fiind, deci, abordarea integrală, sintactic, semantic și pragmatic. Surprinzându-se astfel faptul că enunțul este o entitate contingentă produsă prin enunțare de un locutor, într-un loc și moment anume, și propus unui
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
această politică poate crea subpolitici sectoriale, ca de exemplu politici agroalimentare (agrointelligence), datorită structurii și ramificării sale pluridimensionale. Mai mult de atât, poate fi privit ca pe un domeniu integrat de cercetare economică, tehnologică, de management informațional, științe politice/juridice, psihosociologice, prin utilizarea integrată a resurselor tehnologice în scopul de a delimita o nouă disciplină. Ceea ce este inovativ în acest domeniu, este abordarea unor tehnici integrate de analiză socio-politico-economice, care au la bază metode strategice, prospective, de culegere și planificare a
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
European, lași, 2001). Cartea este o foarte utilă introducere și familiarizare a cititorului român cu istoria terorismului secolului al XX-lea din America de Sud și Statele Unite ale Americii, Europa și Japonia, dar și din Orientul Apropiat. Pagini speciale sunt consacrate analizei psihosociologice a fenomenului terorismului, cu referire directă la cel internațional și de masă; la motivele practicării actelor teroriste și la principalii artizani și executanți ale acestora. Subiect privilegiat de analiză în cartea lui Servier este terorismul palestinian și cel european. Nu
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și asupra cărei nu putea acționa. Pe de altă parte, există o dimensiune externă a agresivității, ce ține de Învățare, se construiește, se elaboreză și poate fi controlată. 3 Forme ale agresivității Revenind la aspectul complexității și diversității acestui fenomen psihosociologic, vom ilustra aceste caracteristici apelând la câteva tipologii, care permit sublinierea specificului acestui fenomen. Astfel, În funcție de planul de manifestare al atacului, corelat cu tipul de prejudiciu adus victimei, se poate distinge Între agresivitatea fizică, psihologică și verbală. Efectele agresivității fizice
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
metode secundare. Primele (observația, experimentul, documentarea) oferă informații cu valoare de fapte și înlesnesc o cunoaștere predominant sociologică iar secundele (interviul, chestionarul, sondajul, tehnica scalelor, tehnica testelor, tehnica sociometrică) oferă informații cu valoare de opinie și permit o cunoaștere predominant psihosociologică. Metodele sociologiei ar putea fi clasificate și după alte criterii: numărul unităților sociale luate în studiu (metode statistice și metode cazuistice), după gradul de corelare și asociere în cercetare, după gradul de implicare a cercetătorului în provocarea manifestărilor socialului ș.
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
psihosociale a determinat și existența unor puncte de vedere diferite privind alegerea criteriilor de clasificare a grupurilor. Majoritatea psihologilor folosesc cel mai frecvent criteriul mărimii care este un criteriu „tehnic”, exterior, utilizând apoi criterii care țin de natura grupului (criterii psihosociologice). Folosind criteriul mărimii, P. Arbouse - Bastide afirmă că un grup trebuie să cuprindă atâția membri, astfel încât fiecare membru al grupului să poată avea o percepție individuală asupra celorlalți membri ai grupului. Un asemenea grup va avea până la 12 membri. Germaine
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
Structura întreprinderii ca sistem deschis este alcătuită din următoarele subsisteme aflate în permanentă interacțiune: 1. subsistemul tehnic, format din tehnologie, utilaje și know-how; el definește procesul de producție și a fost privilegiat în mod deosebit de către managementul științific; 2. subsistemul psihosociologic, luat în considerare de teoreticienii comportamentului; se compune din indivizi, grupuri, comportamente, statuturi, roluri și definește ceea ce numim “climatul” întreprinderii; 3. subsistemul structural, cuprinzând modalitățile de repartizare și coordonare a sarcinilor, ierarhii și sisteme de comunicare; 4. subsistemul de obiective
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de ea), fie sub forma conștientizării situației comune pentru a face față împreună neprevăzutului (ceea ce duce la solidarizarea membrilor). Se poate considera că nevoia de a participa a membrilor organizației - adică de a adera și a se solidariza - reprezintă baza psihosociologică a organizării viitoare. Faptul că organizarea reprezintă un factor de eficacitate a grupului și organizației este aproape evident. De ce? Deoarece stabilizează existența colectivă a grupului (ea presupune repartiția și corelarea rolurilor, prescripția unor comportamente care, odată cunoscute, pot fi ușor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cunoaștere, putere atletică); responsabilitatea (siguranță, inițiativă, perseverență, agresivitate, încredere în sine, plăcerea de a excela); participarea (activitatea, sociabilitatea, adaptabilitatea, simțul umorului); statutul (nivel socioeconomic, popularitate). Din păcate, lista întocmită de Stogdill nu este unică. Astfel de liste abundă în literatura psihosociologică occidentală, numai că deficiența esențială a lor constă în faptul că între factorii sau trăsăturile enumerate nu există întotdeauna o coincidență - dimpotrivă, cel mai adesea, trăsăturile se exclud reciproc. Spre exemplu, încă din 1940, deci cu câțiva ani înaintea lui
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
VASILESCU, I.P. (1986), Psihologia riscului, Editura Militară, București. VLĂSCEANU, MIHAELA (1993), Psihosociologia organizațiilor și conducerii, Editura Paideia, București. WANG, G. (1996), „Framing Effects: Dynamics and Task Domains”, Organizational Behavior and Human Decision Processes, 68. ZAMFIR, C. (1990), Incertitudinea. O perspectivă psihosociologică, Editura Științifică, București. ZEY, MARY (1992), Decision Making: Alternatives to Rational Choice Models, Sage Publications, Londra. ZLATE, M., ZLATE, CAMELIA (1982), Cunoașterea și activarea grupurilor sociale, Editura Politică, București. Capitolul XIV Participarea Problematica participării nu a fost descoperită sau inventată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ei, evident, într-o formă adaptată. b. Caracterul participării. Marcel Bolle de Bal, citat mai sus, susține că participarea îmbracă patru caractere esențiale: caracter psihologic (se are în vedere participarea la activitatea de muncă, angajarea personală în activitatea profesională); caracter psihosociologic (vizează integrarea angajaților în grupul de muncă, în echipele de muncă, în organizație sau chiar în comunitate); caracter sociologic și juridic (implicarea angajaților în activitatea de conducere, în exercitarea controlului gestiunii organizației, fie prin participare directă, fie prin reprezentanți sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
regăsesc integrate comportamentele individuale și de grup. Alții sunt partizanii teoriei „relațiilor umane” sau a „resurselor umane”, potrivit cărora esențiale sunt contactele interpersonale dintre oameni, moralul oamenilor, climatul psihosocial al grupurilor. În teoriile de mai sus își găsesc expresia caracterul psihosociologic și cel sociologic și juridic al participării. În aceste condiții, ne putem întreba dacă demersurile întreprinse de un cercetător nu sunt cumva influențate de propriile sale opțiuni epistemologice? Se mai poate vorbi în acest caz despre obiectivitatea și neutralitatea cercetătorului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
eșaloanelor inferioare. Această necesitate este mai presantă în organizațiile mari, cu un mare grad de ierarhizare și centralizare. Arnold Tannenbaum arată că diferite forme de descentralizare permit marilor organizații să-și conserve avantajele dimensionării fără a suferi de inconveniențele ei psihosociologice. El se referă la două modalități de descentralizare practicate într-o mare companie din SUA: una constă în delegarea formală a autorității directorilor regionali ai unor magazine, iar alta vizează acordarea dreptului personalului de execuție de a lua o serie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
etc.). Aceste clasificări i-ar face să zâmbească până și pe rasiștii cei mai limitați din zilele noastre, ca de altfel și Împărțirea pe rase propusă de Linné, care este un ciudat amestec de trăsături somatice superficiale și de caracteristici psihosociologice rudimentare; astfel, el ne descrie americanul, care este „oacheș”, „coleric, Încăpățânat, mulțumit de soarta sa și iubitor de libertate”, sau africanul, „viclean, leneș, neglijent” și care „este condus de voința arbitrară a stăpânilor săi”. În momentul În care, În celebra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
decât până la un anumit punct, rămânând dependente de „marile” probleme ce trebuie soluționate. Națiunea politică rămâne oare posibilă dacă refuzăm să Îi asociem o componentă culturală și etnică În numele cosmopolitismului? Probabil, Însă cu prețul unor importante constrângeri ideologice, istorice și psihosociologice. Cu cât o națiune se bazează mai puțin pe etnie și pe cultură, cu atât mai mult are nevoie de un mit politic mobilizator, așa cum ne arată exemplul Statelor Unite În ceea ce privește democrația și al Franței În privința republicii. Utilitatea unei definiții ternare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]