356 matches
-
by Vera Mehta and Robert Constable, Loyola University Press, Chicago, 1993. Zamfir, E., Social Work and Social Policy in Romania during the transition, în volumul Social Work and Social Education in Selected Countries, Japan, 1994. Zamfir, E., Sărăcia - o abordare psihosociologică, în vol. Psihologie Socială, Aspecte Contemporane, Editura Polirom 1996. Zamfir, E., Social Services for Children at risk in Romania:the impact on the Quality of Life în Social Indicators Research, An International an Interdisciplinary Journal for Quality of Life Measurement
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și a patriarhatului de stat în sfera publică. Relevant pentru o mai bună înțelegere a rolului și condiției femeii în societatea comunistă românească este textul lui Radu Clit, Modelul femeii comuniste: Elena Ceaușescu sau Ana Pauker?. Textul abordează, din perspectivă psihosociologică, două profiluri diferite de leadership feminin, unul care deschide și altul care încheie perioada regimului comunist în România, dar care rămân strâns legate prin capitalul de antipatie întreținut prin mecanismele inconștientului colectiv. Ipoteza de lucru pe care autorul construiește argumentația
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
din capul locului soția și tovarășa sa de viață, i s-ar putea atribui un rol chiar de la începutul carierei lui politice. Dar relația lor de cuplu nu va fi invocată, deși perspectiva pe care o propune acest text este psihosociologică. Definitorie în estimarea responsabilității politice este implicarea la nivelul instituțiilor puterii. În exercitarea puterii în comunism doi factori sunt capitali: în primul rând ideologia, în al doilea, raporturile ierarhice, mai ales pe axa verticală. Ideologia rămâne referința cea mai importantă
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
p Traian Herseni - clasic al psihosociologiei românești Septimiu Chelcea Universitatea din București În cele ce urmează voi încerca să justific folosirea termenului de „clasic” în legătură cu cel care a fost Traian Herseni, sub îndrumarea căruia am făcut primii pași în cercetarea psihosociologică. A spune despre un om de știință că este „clasic”, dincolo de încărcătura afectivă pe care o exprimă utilizarea termenului, impune următoarea precizare: „clasic” într-un domeniu sau altul al cunoașterii științifice semnifică, în bună măsură, altceva decât ce înseamnă „clasic
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Robert M. Farr (1996), apreciază că această carte constituie piatra de temelie a psihosociologiei. Charles Darwin este, în opinia mea, clasicul psihosociologiei: o altă personalitate care să fi influențat atât de profund reflecția despre om și lumea omului în perspectivă psihosociologică, personal, nu găsesc. Spre deosebire de psihosociologie, în sociologie interesul pentru identificarea clasicilor din domeniu nu lipsește (spre exemplu, J.C. Alexander, 1987; R.W. Connell, 1997; J. Sprague, 1997; J.E. Thomas și A. Kukulan, 2004). Mă voi referi doar la ultimul studiul
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fie ele și parțiale, la problemele prezentrului; 5) redactarea operei să fie într-un stil științific (aproape) fără reproș, cu „idei clare și distincte”, după cum ne îndemna René Descartes; 6) opera realizată să depășească aria domeniului prin abordarea din perspectivă psihosociologică a unor teme centrale ale filozofiei; 7) opera încheiată să aibă recunoaștere pe plan național și internațional printre specialiștii din domeniu. În mintea mea, Constantin Rădulescu Motru (1868-1957), Mihai Ralea (1896-1964) și Traian Herseni (1907-1980) alcătuiesc „Sfânta Treime” în psihosociologia
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
domeniul ei. În sfârșit, cei din a treia categorie susțin că realitatea singură pune probleme și oferă soluții, dovadă că există probleme false și soluții inadecvate”. Respingând ultima dintre acele poziții, Trian Herseni supunea: „După opinia noastră, cercetările sociologice și psihosociologice de teren concepute pe baza unor întrebări puse în cabinet, exclusiv după preocupările și ideile oamenilor de știință, realizate în cadrul unor deplasări [pe teren - n.n.] efemere, doar pentru a distribui și a strânge chestionarele, nu pot duce la rezultate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
altul: știința necunoscătoare și realitatea necunoscută. Poziția noastră metodologică este cu totul alta. În consecință, ne-am deplasat la Boldești [o localitate rurală din județul Prahova, care a fost declarată oraș chiar în perioada în care ne desfășuram acolo cercetările psihosociologice - n.n.] fără nici un plan de lucru, fără niciun chestionar, fără formulare și fără teste, pur și simplu ca s-o vedem, să înțelegem, să stabilim cât mai precis cu putință problema acestei colectivități, nu așa cum ne-ar plăcea sau ne-
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Stanford University Press. Braudel, Fernand. [1979](1984). Structurile cotidianului: posibilul și imposibilul. București: Editura Meridiane. Braudel, Fernand. [1979](1985). Jocurile schimbului. București: Editura Meridiane. Braudel, Fernand. [1979](1989). Timpul lumii. București: Editura Meridiane. Chelcea, Septimiu. (2002). Un secol de cercetări psihosociologice (1897-1997). Iași: Editura Polirom. Connell, R.W. (1997). Why is classical theory classical? American Journal of Sociology, 102, 1511-1557. Darwin, Charles. [1872](1967). Expresia emoțiilor la om și animale. București: Editura Academiei. Farr, Robert M. (1996). The Roots of Modern
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nd.edu/~adutt/activities/documents/Veenhoven paper.pdf Vlăsceanu, Lazăr. (2007). Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă. Iași: Editura Polirom. Zamfir, Cătălin. (1984). Indicatori și surse de variație a calității vieții. București: Editura Academiei. Zamfir, Cătălin. (1990). Incertitudinea: o perspectivă psihosociologică. București: Editura Științifică. Zamfir, Cătălin. (1993). Calitatea vieții. În C. Zamfir și L. Vlăsceanu (coord.). Dicționar de sociologie. București: Editura Babel, 79-80. Zamfir, Cătălin. (1999). Spre o paradigmă a gândirii sociologice. Iași: Editura Cantes (republicată în 2005 la Editura Polirom
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
amănunt (pe baza amintirilor, recitirii însemnărilor curente și a rapoartelor de cercetare, a vizionării de zeci de ori a filmului și fotografiilor) a unui experiment realizat în urmă cu 35 de ani este, per se, o performanță unică în literatura psihosociologică pe plan mondial. Să faci acest lucru ca și când experimentul s-ar fi desfășurat ieri, să-l implici pe cititor - asemenea romanelor de acțiune de foarte bună calitate - ridică performanța la nivel de eveniment științific. Eroul unor asemenea întâmplări fericite este
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
discontinue; k) reglarea este un element caracteristic al funcționării sistemelor; l) procesele care au loc În sistemele economice sunt, de regulă, neliniare. Pe baza acestor premise, sunt elaborate procedee de descriere a comportamentului sistemelor economice, care utilizează metode cibernetice, informatice, psihosociologice, precum și procedee de modelare matematică. De asemenea, sunt folosite analogii fizice și tehnice iar simularea este utilizată ca un procedeu de bază În descrierea comportamentului sistemelor. În linii mari teoria sistemelor urmărește Înțelegerea stării unui sistem cu ajutorul unor ecuații care
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
celor decizionale, se urmărește Îmbunătățirea lor, deci se au În vedere criterii de optim. În acțiunea aceasta de proiectare eficientă a procesului informațional-decizional, analiza sistemică face din plin apel la procedeele cercetării operaționale și la tehnicile informaticii. În ceea ce privește folosirea metodelor psihosociologice, În analiza de sistem există Încercări recente În acest sens. Orice modelare sistemică se face cu un anumit scop. Noțiunea de scop al modelării sistemice este relevantă În perspectiva euristicii la care se recurge pentru a stabili când să se
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
discontinue; k) reglarea este un element caracteristic al funcționării sistemelor; l) procesele care au loc În sistemele economice sunt, de regulă, neliniare. Pe baza acestor premise, sunt elaborate procedee de descriere a comportamentului sistemelor economice, care utilizează metode cibernetice, informatice, psihosociologice, precum și procedee de modelare matematică. De asemenea, sunt folosite analogii fizice și tehnice iar simularea este utilizată ca un procedeu de bază În descrierea comportamentului sistemelor. În linii mari teoria sistemelor urmărește Înțelegerea stării unui sistem cu ajutorul unor ecuații care
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
celor decizionale, se urmărește Îmbunătățirea lor, deci se au În vedere criterii de optim. În acțiunea aceasta de proiectare eficientă a procesului informațional-decizional, analiza sistemică face din plin apel la procedeele cercetării operaționale și la tehnicile informaticii. În ceea ce privește folosirea metodelor psihosociologice, În analiza de sistem există Încercări recente În acest sens. Orice modelare sistemică se face cu un anumit scop. Noțiunea de scop al modelării sistemice este relevantă În perspectiva euristicii la care se recurge pentru a stabili când să se
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
examinări selective în cadrul cursurilor speciale de pregătire a macaragiilor, șoferilor, maiștrilor; orientare profesională și selecție; examinare a maiștrilor și a managerilor de nivel mediu; examinare complexă a oamenilor implicați în mod repetat în accidente; alte examinări sau consultații psihologice; investigații psihosociologice: asupra unor aspecte precum climatul organizațional, atitudinea față de muncă, valorile personale, formarea și influențarea opiniei publice, acomodarea noilor angajați (tineri, vârstnici, femei), migrarea forței de muncă, condițiile sociale de producere a accidentelor de muncă, problemele sociale ale siguranței muncii. Scopul
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
medicală care stă la baza diagnosticului și terapiei celui aflat în suferință și care înglobează la un loc datele furnizate de examenul medical „obiectiv” constante biologice, date de examinare a corpului, explorări funcționale coroborate cu perspectiva psihologică și considerarea factorilor psihosociologici în determinismul bolii. Termenul de Psihosomatică a fost creat încă din 1830 de Heinroth, dar a fost introdus abia în anii 1950 în discursul medical de către Alexander și Școala din Chicago. Pentru că psihosomatica prezintă raporturi complexe, incomplet cristalizate cu psihologia
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ivit cel mai adesea pe neașteptate în desfășurarea normală a vieții bolnavului. De aceea relația interpersonală medic-pacient este o relație asimetrica. Medicul apare într-o triplă ipostază de om care: -alină, înțelege suferința -indică boala -salvează (uneori) viața bolnavului. Sondajele psihosociologice au stabilit că în rândurile opiniei public există două imagini corespunzătoare acestor tipuri de medici: imaginea doctorului care îngrijește - acesta fiind omnipracticianul, medicul de familie, medicul generalist și imaginea medicului care vindecă (adică medicul specialist). 5.1. Elemente fundamentale de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
II) sunt purtătoare-a-valorilor diferite: un asemenea comportament poate fi corect sau incorect, ceea ce comunică un funcționar public poate fi adevărat sau fals, o decizie este legală sau ilegală, o tehnologie introdusă În activitate este utilă sau neutilă etc. Analiza fundamentelor psihosociologice managementului serviciilor publice aduce În centrul preocupărilor noastre fiecare acțiune a funcționarului public ca un comportament cultural bazat pe valori și norme. 5. Procese de natură culturală 5.1. Judecățile de valorizare sunt acele procese culturale prin care diferitele „realități
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
unui asemenea sistem, se Îndreaptă tocmai spre formarea, antrenarea, sprijinirea, stimularea oamenilor. Esențialul nu mai constă În a cunoaște mașinile și procesele tehnologice, ci a oamenilor și proceselor psihosociale legate de aceștia. Managementul pentru dezvoltare acordă o atenție specială problemelor psihosociologice legate de grupurile umane. Din perspectiva organizării pentru dezvoltare, cerințele legate de dezvoltarea grupului se referă la reproiectarea muncii În vederea Îmbunătățirii calității vieții de muncă a personalului și a sporirii productivității. În acest sens, se pot folosi măsuri cum ar
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
metode secundare. Primele (observația, experimentul, documentarea) oferă informații cu valoare de fapte și înlesnesc o cunoaștere predominant sociologică iar secundele (interviul, chestionarul, sondajul, tehnica scalelor, tehnica testelor, tehnica sociometrică) oferă informații cu valoare de opinie și permit o cunoaștere predominant psihosociologică. Metodele sociologiei ar putea fi clasificate și după alte criterii: numărul unităților sociale luate în studiu (metode statistice și metode cazuistice), după gradul de corelare și asociere în cercetare, după gradul de implicare a cercetătorului în provocarea manifestărilor socialului ș.
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
unei societăți. Mize teoretice și sociopolitice Definiții și cîmp de studiu Procese, funcții și organizare Abordări ale conținutului Identificări ale structurii Legături cu practicile sociale Prima parte Origini și semnificații Capitolul 1 Mize teoretice și sociopolitice Obiective * Descrierea naturii pluridisciplinare, psihosociologice, a originii durkheimiene și a reelaborării teoretice a acestei abordări. * Explicarea specificității noțiunii în raport cu alte noțiuni operative pe același teren (opinie, atitudine, stereotip etc.). * Propunerea unei alte concepții ,,triangulate", relaționale și interactive a subiectului care se reprezintă, a obiectului reprezentat
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
legitimare al credinței în existența lor efectivă. Acesta este unul dintre motivele pentru care etnopsihiatrii iau în considerație acești referenți culturali în practicile lor terapeutice la subiecții care se consideră "victime" ale mașinațiilor magice. Pe planul logic, și cu consecințe psihosociologice specifice, putem formaliza diferite tendințe comportamentale și contextuale. Formele experienței vrăjitorești Vrăjitor "existent" sau care este numit în reprezentare Vrăjitor "inexistent" sau care nu este numit în reprezentare Vrăjit aculturat sau aderent la valorile sisteme-lor vrăjitorești Context de atac clasic
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Schemele cognitive de bază (Guimelli, Rateau, Rouquette) sînt una din sintezele posibile, în același timp metodologice și formalizate, ale influenței acestor structuri active, care articulează operațiuni elementare (conectori și hiperconectori) și modelajele lor contextuale (aplicare la obiecte încărcate cu sens psihosociologic). Stereotip: dimensiune cognitivă a prejudecății, care implică o categorizare negativă, o extrapolare temerară, o generalizare rigidă, o antipatie accentuată față de anumite grupuri și membrii lor. Constituent esențial al activităților de propagandă, trimite la opozițiile radicalizate în termeni de viață și
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sociale în România: 1990-1999, Editura Expert, București. World Bank, 2002, Transition. The First Ten Years. Analysis and Lessons for Eastern Europe and the Former Soviet Union. Zamfir, Cătălin, 1981, Filozofia istoriei, Editura Științifică, București. Zamfir, Cătălin, 1990, Incertitudinea. O perspectivă psihosociologică, Editura Științifică, București. Zamfir, Cătălin, 1999, Spre o paradigmă a gândirii sociologice, Editura Cantes, Iași. Zamfir, Cătălin (coord.), 1999, Politici sociale în România: 1990-1999, Editura Expert, București. Zamfir, Cătălin, 2001, Sociologie, etică și politică socială, Editura Universității din Pitești. Zamfir
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]