4,867 matches
-
de tinerețe. Mai tîrziu, lămuriri în treacăt despre micile urme ale marilor schimbări: "Privind cu încordare firma luminată de becul puternic, după cei trei ani de închisoare, făcuse în sinea sa: ŤHait, că ne-au ocupat rușii!ť Intrase în pușcărie cînd încă se mai scria cu o literă și ieșise cînd în locul ei puseseră alta. O literă, o epocă." Scrie, apoi, despre cum pot face niște versuri închisoare, șoptite tot timpul, între patru pereți, de oamenii cu carte. Tablourile "după
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
ziua când să se pronunțe sentința Camil Demetrescu, având o experiență bogată în materie, s-a prezentat la tribunal și cu o lădiță cu lucruri personale; și a avut dreptate, deoarece președintele completului l-a condamnat la zece ani de pușcărie. Apoi însă a urmat o scenă la care nu se aștepta, o scenă demnă de teatrul absurdului: toată lumea s-a retras, condamnatul rămânând singur în sala de judecată. După un timp apare un măturător; când l-a văzut în sală
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
de generalul de Securitate Doicaru. în termeni politicoși acesta i-a explicat fostului deținut că a fost eliberat numai datorită ordinului personal al tovarășului și că, în consecință, să ceară neîntârziat audiență spre a mulțumi personal tovarășului pentru eliberarea din pușcărie. Camil a refuzat demn și categoric, așa cum refuzase câțiva ani mai înainte pensia de merit pe care Nicolae Ceaușescu a vrut să i-o acorde pentru participarea la actul de la 23 august 1944. România a oferit suficiente exemple de oameni
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
Festivalului Internațional al Tineretului, ținut la București în 1953, dar din care profesorii săi, Floria Capsali și Mitiță Dumitrescu fuseseră îndepărtate, iar Trixy Checais, alt profesor al său și unul dintre cei mai originali dansatori și coregrafi români, intrase în pușcărie. Se succed apoi pentru Gelu Barbu, două căsătorii, cu Teodora Lucaciu și cu o tânără speranță a dansului, Magdalena Popa, dar și multe roluri și turnee, dintre care unul fabulos, în India și Indochina, având-o parteneră pe Valentina Massini
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
redobândit un « buletin » de identitate, acum numit CI (carte de identitate) ? Birocrația a ajuns la culmi cum nici în comunism nu au existat. Viață grea și stresanta în România este făcută de români între ei ceva asemănător cu viața în pușcăriile din Canada ; există mâncare bună, căldura în celule, săli de sport, chiar piscine, dar pericolele și mizeria vin de la pușcăriași și nu de la gardieni. Cum poate fi descris Bucureștiul sfârșitului de an 2008 și începutului de An Nou ? Mi-ar
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
În diferite ziare și este o dovadă clară că Eliade nu Împărtășea teoriile extremiste ale anumitor legionari, nici chiar cele extremist anticomuniste. Cu toate astea, mă Întreb: dacă ar fi rămas În România, oare ar mai fi ieșit vreodată din pușcăriile comuniste? Am făcut cadou cartea Universității din Chicago, cu ocazia Conferinței Internaționale Eliade din anul 2007, conferință la care am fost acceptat, ba chiar mi s-a dat și cuvântul. Evident, cu așa dovadă În mână, am fost convingător, am
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
Îmi doream să-l Întâlnesc! Dacă nu era acest mare și sufletist român, probabil viața mea și a colegilor din Asociația Secretă Crucea Neagră ar fi avut un alt curs. Ne-a apărat cât a putut și nu am Înfundat pușcăriile comuniste cum Încă era la modă pe vremea aceea. Și-a adus aminte de mine - este drept ca și numele meu este de... vină, și am plâns de bucuria revederii. LA MULȚI ANI, domnule profesor! Să dea bunul Dumnezeu să
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
Nu vorbesc de Gore Ștefănescu... Ce caracter dur sau mai bine dărzavea Gore. Ce tărie de caracter. Poate de asta cum a terminat facultatea a fost arestat și chinuit peste poate. Totuși, ca toate realele valori, când a ieșit din pușcărie nu a plecat capul. Nu a capitulat! A ajuns jurist În Rm. Vâlcea. Dar, consecința anilor de temniță - bănuiesc eu i-au apropriat grabnicul sfârșit.. Nici de Dan Diaconeasa care a murit la câțiva ani de la absolvență. Nici de Popa
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
capitulat! A ajuns jurist În Rm. Vâlcea. Dar, consecința anilor de temniță - bănuiesc eu i-au apropriat grabnicul sfârșit.. Nici de Dan Diaconeasa care a murit la câțiva ani de la absolvență. Nici de Popa Beștea care categoric datorită bătăilor din pușcărie a murit foarte tânăr. Vă aduceți aminte ce sfios devenise băiatul zvăpăiat care ca o nevăstuică nu stătea o clipă locului? Cum l-a un moment dat a Început să strige, arătând cu mâna În moalele capului; Uite-aici! Uite
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
mică-mică și, la fel ca acum, te ascunzi în ultimul rînd de scaune? Păcat, un scriitor ar trebui să fie interesat de un astfel de personaj ! Este mai cultivat decît cei din jurul lui și n-a apucat să trimită în pușcărie pe nimeni, ca predecesorul lui! Sper că măcar de Leonte Răutu, ați auzit, stimată doamnă! Ideologul șef din anii '50! Ei, nu, nu a omorît el cu mîinile lui, dar cu intrigile lui de culise, cu discursurile lui, putem liniștit
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
de serviciu m-a plesnit cu un băț de alun, plin de noduri. În noaptea aceea, după ședință, am fost mutată. M-am trezit, câteva minute mai târziu, Într-o clădire din centrul orașului, cu gratii la ferestre, asemănătoare unei pușcării pentru criminalii În serie. În interior, Într-un hol, copii, băieți și fete la un loc. Stăteau În genunchi. În aceeași poziție, am fost pusă și eu. Priveam zidul din fața mea, fără a avea dreptul să zic nimic. Un individ
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
ridicate prin munca și sacrificiul tuturor.Dar, renunțând la alte considerații, la care mă îndeamnă sugestivul dumneavoastră exemplu, pe plan personal, ce a însemnat pentrudumneavoastră această perioadă? F.T.: Este o etapă care pentru mine a început prost. Am stat la pușcărie, nevinovat, vreme de un an și jumătate. Deși am mai spus-o în diverse împrejurări, amintesc că în luna mai 1990 am fost vizitat la penitenciarul din Timișoara, unde eram încarcerat, de către domnul profesor Virgil Măgureanu. Mi-a propus atunci
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
și concepții politice Nu-mi plac trădătorii, căcănarii, precum nici indolenți și alde « maț gros...” -Dar frumușelul vocabular din volum...de unde-l împrumutași stimate maestre?! -L-am avut conservat într-un sertar secret. Îți spun că l-am folosit adesea prin pușcării și prin încăierările mele cu politrucii, milițienii și alte jigodii din tinerețea mea râioasă. Maestre...încetează!...m-ai convins că ești un As. Dar spune-mi, cura aceasta de vulgaritate nu ți-a atrofiat langajul poetic și îngerii metaforelor tale
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
îi scrie în două scrisori prietenei sale Veronica Micle că ar avea nevoie de șase luni ca să se odihnească și să-și revină. Eminescu se simțea urmărit, hăituit de justiție și trăia cu frica în sânge că oricând putea face pușcărie pentru atitudinea sa și pentru faptul că avusese curajul să spună adevărul. La toate acestea se adaugă rapoartele poliției secrete austriece, care tot în ziua de 28 iunie 1883 devastează sediul Societății Carpații, al cărui membru era și Eminescu și
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
alertă a calității de comunist: denunțul în vederea distrugerii totale a spionului, a dușmanului de clasă, prinderea acestuia, bătăile crâncene aplicate de către o ,,namilă de om’’ (p. 87) pentru recunoașterea unor fapte ce nu fuseseră niciodată comise, intentarea unui proces contrafăcut, pușcăria, după care ,,scapi cu câțiva anișori, mai faci un recurs, mai vine o amnistie. N-o fi dracu’ așa de negru, cum se spune.’’ (p. 89). În marea majoritate a cazurilor, din nefericire, lucrurile nu au fost chiar atât de
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
amnistie. N-o fi dracu’ așa de negru, cum se spune.’’ (p. 89). În marea majoritate a cazurilor, din nefericire, lucrurile nu au fost chiar atât de simple, iar mulți dintre cei care au avut de făcut ani grei de pușcărie, din păcate au murit. Cartea aceasta nu este numai istoria unei țări numită România, care a avut neșansa deciziei de la Yalta, ea este istoria unui comunism încrâncenat, care a încercat să impună cu forța ,,omul nou’’ care să pășească victorios
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
pe degetele de la mîini cei care-și mai amintesc de cercetările miliției moscovite efectuate la universitatea bălțeană prin 1967-1969 în legătură cu chelfănelile aplicate de studenții moldoveni tinerilor rusofoni extrem de obraznici din acest oraș, de exmatricularea unor studenți chișinăueni sau băgarea în pușcărie a altoră pentru „viziuni proromânești”. Nu toți cititorii din R. Moldova au aflat, iar cei din România nu au avut de unde să știe despre „revoluția nocturnă” înfăptuită cu cîteva decenii în urmă de scriitorii din stînga Prutului care, într-o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
Scrisoarea III: „Cum nu vii tu, Țepeș Doamne, / Ca punând mâna pe ei, / Să-i împarți în două cete, / În smintiți și în mișei. Și în două temniți large, / Cu de-a sila să-i aduni, / Să dai foc la pușcărie / Și la casa de nebuni.” Așadar, de ce scriem? O spuneam și altădată. Pentru că istoria Neamului nostru a fost un nesfârșit șir de suferințe și umiliri, de revoltă și oprimări. Iar rădăcina adâncă a Neamului, sub privirea Părintelui Îndurărilor, din acel
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
Le e frică să nu pățească vreun necaz: Nu e voie de citit așa ceva! Nici de împrumutat o asemenea carte interzisă." Am rămas uimiți! Cât de mare le era frica! Și câtă dreptate aveau! La ora aceea, Aurel Martin făcea pușcărie din cauză că Demostene Botez îi împrumutate o revistă străină! Din perioada aceea de tristețe și de revoltă ascunsă datează probabil acest poem inedit, în care un călător francez, trecător prin }ările Române, în anul 1820, rămâne uluit de contrastul între opulența
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
somnul adânc al veacurilor,/ în drumul nesfârșit al istoriei,/ nopțile ucise în lungii ani de robie,/ în lungii ani pierduți, ai războaielor,/ sfintele nopți de veghe/ la căpătâiul răniților, bolnavilor, pruncilor,/ sfintele nopți de sânge și speranță,/ nopțile zăbrelite ale pușcăriilor,/ toate nopțile netrăite, strivite, interzise,/ ale omenirii,/ nopțile cu dinții încleștați,/ frânte pe roată, împușcate.../ Toate ne aparțin, pe bună dreptate -/ să le-adunăm cu grijă, migălos,/ să le topim în furnalele călimărilor/ și să-ngrășăm cu amintirea lor fecundă
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
tăiat electrica. Mioara a lucrat și la ridicarea fântânii arteziene din părculețul Pake Protopopescu (fost, o vreme, Dimitrov). L-a luat și pe Vladimir Streinu să lipească cubulețe de ceramică colorată. Câștiga și el, cărturarul, o pâine după ce ieșise din pușcărie. În Săptămâna Patimilor acestui an, văzusem în apropierea fântânii cu mozaic două (sau trei?) pancarte policrome (6-7 ouă țipător colorate) cu urările primarului de sector: Sărbători fericite. Se apropie noul Paște (electoral)... Corneliu Lupeș, organizatorul acestei întâlniri din 17 aprilie
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
autoportretului. Formidabil: ceea ce nu observasem acum jumătate de secol, observ acum: garoafa din dreptul inimii ritosului hidalgo e, văd bine, o Românie cu petala Basarabiei mai aprină decît celelalte. Întîrziată stupoare! Cum trecuse pînza de inchiziție? Cum se sustrăsese Boușcă pușcăriei? Într-un an, cînd eu însumi mă retrăsesem, în necesară recluziune, la Socola, îl văd, o secundă, în curtea stabilimentului pe autorul autoportretului. În lejerul halat-uniformă... Tot acolo, altă dată, într-o toamnă mai umană, la braț cu minunatul pictor
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
și ajungând în fine la locul (Răzvad, sau Ceptura sau alte localități uitate) unde făceau elevii practică de toamnă - șoferul frâna mașina „de teren” în fața sediului Gospodăriei, pe vremuri conacul vreunui moșier care fugise de mânia proletară sau putrezea în pușcărie (cum i-o fi fost norocul), directorul ne aștepta în poartă cu un alai de agronomi băuți (se bea, aici, de dimineață până seara), mă invita la masă - mămăliguță cu brânză și smântână, friptură de văcuță cu mujdei și fructe
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
fi putut să-i despice și lui grumazul. După interdicția de a cerceta, de a comunica rodul explorărilor, de a răspunde la campaniile de defăimare dirijate tot de autorități nu mai era decât un pas până la ostracizare, și azvârlirea în pușcărie, (ceea ce pățiseră alți oameni de carte, și din cercul amicilor apropiați, inși onești și foarte onorabili). Încăodată, cine se grăbește să arunce anatema e obligat să reconstituie climatul epocii de teroare și de neînduplecare. Trăsătura inedită a perioadei era acapararea
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
dimpreună cu ea într-un fel de visare iritată. După o vreme; domolindu-și investigața, potolindu-și graba poftei, cititorul își ridică ochii: - Spune dar... Ce i se va întîmpla operei tale ? - Lucruri spectaculoase. Va rămîne circumscrisă acestui spațu. - O pușcărie livroidă... Oare ce vină au gîndurile tale ?... Mai tre’ să bănui ce se va alege în cele din urmă de toate astea... Pașadia Măgureanu ? - Taman. Conform dictonului "Eu te-am făcut, eu te omor"! - Nu lași nimănui rodul minți tale
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]