341 matches
-
acestuia. Din practica exploatării carierelor de anrocamente pentru execuția barajelor din materiale locale, rezultă că amplasarea găurilor de mină pe un singur rând prezintă unele avantaje, atât de ordin tehnic cât și economic, față de amplasarea pe două rânduri: volum mare pușcat pe 1 ml gaură; consum redus de exploziv pe 1 mc masă de rocă la pușcarea primară; sfărâmarea lunară a masei de rocă și trepidații reduse,, etc. Amplasarea găurilor pe un singur rând prezintă și dezavantaje, și anume: cantitatea de
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
era destul de adâncă. Operația era cam aceeași, cu diferența că aici trebuia să spargem sarea În mină, cu baroase. Dar sarea se sparge ușor. În cazul minereului de fier trebuia neapărat să lucrezi cu răngi sau cu exploziv. Nu noi pușcam. Pușcau nemții. Aici trebuiau sparte blocurile, Încărcate În vagoane și făcute din nou galerii goale unde urma să se facă din nou fabrică. Arăta identic și la fel. Dulce pleonasm. Arăta exact la fel cum arăta fabrica din Germania. Spre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
destul de adâncă. Operația era cam aceeași, cu diferența că aici trebuia să spargem sarea În mină, cu baroase. Dar sarea se sparge ușor. În cazul minereului de fier trebuia neapărat să lucrezi cu răngi sau cu exploziv. Nu noi pușcam. Pușcau nemții. Aici trebuiau sparte blocurile, Încărcate În vagoane și făcute din nou galerii goale unde urma să se facă din nou fabrică. Arăta identic și la fel. Dulce pleonasm. Arăta exact la fel cum arăta fabrica din Germania. Spre iarnă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
la Washington la 15 iulie 1998. Articolul 2 Cheltuielile privind aplicarea prevederilor acordului se suporta din bugetul Agenției Naționale pentru Știința, Tehnologie și Inovare. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU Contrasemnează: --------------- p. Președintele Agenției Naționale pentru Știința, Tehnologie și Inovare, Mircea Pușcă Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Petre Român Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remeș ACORD 15/07/1998
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126627_a_127956]
-
mi-a vorbit despre motivele pentru care, el, pe jumătate neamț, s-a înrolat voluntar la cincisprezece (vor fi fost poate șaisprezece) ani, în primul război mondial, și despre tatăl lui care l-a condus pînă la gară, cărîndu- i pușca... Apoi am purtat o scurtă corespondență. El scotea o frumoasă și, pentru timpurile de atunci, curajoasă revistă, cu titlul „Prospettive”. M-a invitat să colaborez cu nume - e de la sine înțeles - și prenume. I-am trimis cîteva poezii (puține și
Umberto Saba - Scrisoare către Linuccia () [Corola-journal/Journalistic/2822_a_4147]
-
face comună Bistra să fie mai aparte de alte comune, este obiceiul de Paști numit "Prăgșor". Câțiva feciori necăsătoriți din sat (maxim 12) numiți " crai", în Vinerea Mare se adună în curtea bisericii unde instalează toaca și țevile special pregătite pentru pușcat. Apoi se îmbracă în haine de soldați și păzesc toaca și Mormântul Domnului. Toaca este păzita pentru a nu fi furată, până în a doua zi de Paști, iar dacă este furată, craii sunt nevoiți să o răscumpere. Din Vinerea Mare și
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
Mormântul Domnului. Toaca este păzita pentru a nu fi furată, până în a doua zi de Paști, iar dacă este furată, craii sunt nevoiți să o răscumpere. Din Vinerea Mare și până în a doua zi de Paști, se bate toaca și se pușcă cu țevile pregătite special. În a doua zi de Paști după ce se iese de la biserică, craii încep a colinda prin sat. Aceștia merg din casă în casă însoțiți de un taraf și strigă : "hop, hop, hop, vivat!" . Craii invită sătenii
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
se degustă lasă în gură o senzație de proaspăt și răcoros. Vinul a luat denumirea de la zona în care este cultivat soiul de struguri din care este produs: Măderat. În lucrarea sa “Vechi soiuri românești de viță-de-vie”, dr ing. Ion Pușcă scrie: “Cu o tradiție milenară, podgoria Miniș-Măderat este una dintre cele mai vechi și mai renumite din România. Soiul, creat în marele laborator al naturii, prin selecție populară, de locuitorii acestei zone, avea să intre în istorie sub numele de
Mustoasă de Măderat () [Corola-website/Science/302293_a_303622]
-
au ținut cu capul În jos ca să-i facă pe tați să vorbească. Dar nu le-am arătat puștile. Nimeni nu a făcut-o. Cum am fi putut? Nu aveam nici o pușcă. Așa că un soldat i-a arătat unui bărbat pușca și apoi l-a Împușcat. I-au Împușcat pe toți bărbații Încă În viață. Nu pot să vă spun ce au făcut cu pruncii. Acele cuvinte nu vor să iasă din gura mea. Cât despre femei și fete, chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
derutat celălalt securist, că o ieșit el, că o zis că are de ieșit afară, și ăla o scos automatul afară și-o tras, și pe ăsta, pe Dumitru Hotico l-o Împușcat mortal. Și pe Vasile Chindriș l-o ’pușcat, da’ i-o trecut glontele prin mână. Chindriș a reușit să fugă sau l-au prins? Chindriș o mai stat câtva timp acolo... O fost amenințați că Îi deportează familia și s-o predat. Și o primit cu un an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
M-am gândit să iau scaunul... și el o văzut și o zis: „Prima mișcare pe care ai făcut te-am și Împușcat”. Mi-o arătat pistolul pur și simplu, că era În sertar. M-am gândit... că m-o pușca și mor, ăla nu-i necaz, că pot să mă Împuște și pe urmă sau să mă rupă În bătaie... Ai de mine, măi, ăștia Îs puși... de aici nu scapi, numa’ mort. Mi-o spus, scurt pe doi. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Încălțat, că are bocancul trepidații și crapă Între degete, se desfac degetele... Și mai era unu’ Vasile Savu de la Constanța, foarte bun mecanic. M-o Învățat el mecanica pă sticlă. Pe el l-o băgat la politici c-ar fi pușcat niște ruși În timpul războiului, da’ nu i-o pușcat el, ci alții doi, care au făcut armata. S-o dus de la muncă la restaurant cu doi colegi, ca să beie ceva și să mănânce, și În restaurant o venit o grupă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se desfac degetele... Și mai era unu’ Vasile Savu de la Constanța, foarte bun mecanic. M-o Învățat el mecanica pă sticlă. Pe el l-o băgat la politici c-ar fi pușcat niște ruși În timpul războiului, da’ nu i-o pușcat el, ci alții doi, care au făcut armata. S-o dus de la muncă la restaurant cu doi colegi, ca să beie ceva și să mănânce, și În restaurant o venit o grupă de ruși și s-o repezit la femei. Bărbații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Roșcata-i vicleană, are două ieșiri din vizuină. Raluca: Atunci, Ana stă la o ieșire, iar eu atac cu arma intrarea principală. Miki: Acolo este intrarea, iar acolo ieșirea în caz de pericol. Eu merg cu Ana, tu, Raluca, ai pușca. (se aud vocile puișorilor) Puișorii (plâng): Noi stăm la închisoare/ N-avem apă, nici mâncare... Raluca: Sunt aici, și vii! Iar Vulpea este plecată. Miki: Atenție, vine Roșcata împreună cu Lupul. Raluca: Să ne ascundem, și să le pregătim o întâlnire
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
până la vârste mult Înaintate În bătrânețe... Dl Prefect Ștefănescu XE "Ștefănescu, Mihail" Mihail Își exprimă și D-sa uimirea când Îi vedea În acea stare”28. Drumul parcurs de-a lungul străzii Între gară și remizele Regimentului 23 Infanterie , goi pușcă, i-a influențat profund pe puținii evrei care nu-și pierduseră mințile: „Am mers ziua În amiaza mare peste 900 oameni, care au mai rămas În viață din câteva mii, goi complet”29. Puținii care mai erau conștienți de starea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
foarte bine. Nu, nu... îmi pare rău. Și acum ce vrei, să plecăm sau să rămânem? Hattie se înspăimântase de aglomerația și atmosfera gălăgioasă a cabinelor, de îngrămădeala de femei de toate formele și dimensiunile, dezbrăcate (unele dintre ele goale pușcă), care făceau duș, se foiau și pălăvrăgeau între ele. Locul era atât de ticsit, de animat și de zgomotos - și-apoi nu-ți puteai păstra cabina, trebuia să-ți cari hainele într-un dulăpaș și să păstrezi cheia, să ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se turtească părul la spate. Vreau să zic, știu că probabil Brandy o să moară, dar chiar nu reușesc să-mi intru-n rol. Evie hohotește și mai tare. Și, pe deasupra, sirenele pompierilor din fața casei mă încoronează regină în Orașul Migrenei. Pușca încă se rotește pe jos, dar tot mai încet. Brandy zice: — Nu așa voia Brandy Alexander să-și încheie viața. Trebuia să fie celebră mai întâi. Știi, înainte să moară trebuia să apară la televizor în pauza Super Cupei, goală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
fete care zic asta despre vibratoarele lor. Și Evie zice: — Scârbos! Eu nu-s deloc așa cu pușca mea! Așa că sari la Evie care zboară spre Cancún, Mexic, și când mă duc să mă uit sub patul ei, acolo-i pușca de calibru 30 și luneta. În dulapurile ei e ce-a mai rămas din hainele mele, întinse și chinuite de moarte și agățate acolo pe umerașe de sârmă, moarte. Apoi sari la mine în patul lui Evie în noaptea aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
rog, te rog să nu-l lași să moară. De parcă acum ar putea măcar să-mi pese. Nu, chiar așa e, Manus a vrut să fie incinerat. Pe carnețelul de lângă telefon, scriu într-un minut o să deschid ușa, dar am încă pușca. înainte de asta, arunc niște valium pe sub ușă. înghite-l. fă-o sau te omor. Și strecor hârtiuța pe sub ușă. O să mergem afară la mașina de pe alee. O să-l duc de acolo. O să facă tot ce vreau, altfel, oriunde am ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
portbagajul Fiatului său Spider. O mașină frumușică, e-o mașină frumușică, roșie, cu capota coborâtă. Izbesc cu patul puștii în capacul portbagajului. Nu se aude nimic de la încărcătura mea drăgăstoasă. Apoi mă întreb dacă are nevoie să se pișe. Arunc pușca pe scaunul pasagerului și intru înapoi în infernul colonial al lui Evie. În holul, transformat în furnal se crează un tunel vântos, cu aerul rece dând buzna înăuntru pe ușa din față și urcând spre căldura și lumina de deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
gaura care e partea de sus a gâtului meu, cu limba care iese din ea și tot țesutul cicatrizat din jur, zic: — Gerl terk nahdz gah sssid. Toți sunt de-a dreptul încremeniți de privirea mea seducătoare. Nu știu cum, dar apoi pușca ajunge pe masa recepției, îndreptată spre nimeni și spre toată lumea. Managerul se apropie, în blazerul său bleumarin cu ecusonașul lui de aramă pe care scrie Dl. Baxter, și zice: — Vă putem da toți banii din sertar, dar nimeni de aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
albă și pantofi cu tocuri cui verzi și-o poșetă verde foarte elegantă. Pe cap are o delicioasă învălmășeală ecologic incorectă de pene de papagal verde de pădure tropicală sub formă de pălărie, și Brandy zice: — Daisy, scumpo, nu îndrepta pușca spre oamenii pe care-i iubesc. În ambele mâini mari și îngreunate de inele ale lui Brandy e câte o impertinentă valiză American Tourister albă. — Dați-ne o mână de ajutor. Ăștia-s doar hormonii regali. Zice: Hainele de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
gură: firește, acea jucărie n-avea cum să tragă cu muniție adevărată. Vărul nu zisese nimic, Îi plătise lui Titel pentru cele douăzeci de capse și se forțase amarnic, mai să-i dea sângele din limba mușcată, să nu Încerce pușca chiar În fața cârtitorului plin de pizmă. Cum nici Meșteru nu ceruse - tot de-al naibii - să vadă dacă drăcovenia funcționa, se lăsaseră câteva clipe de tăcere nehotărâtă Între ei. Se auzea cum, În fundul curții, Onel, fratele mai mic al priceputului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dr. Mihaela Secrieru de la Facultatea de Litere a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași - director de proiect, (cf. contractul de cercetare nr 1237/15 XII.2004), stud. Maria Lehăduș, Irina Cotoc (Hetriuc), Andreia Mihalache, Roxana-Doina Secrieru, Iacomi Irina, Pătrașcu Oana, Pușcă Aurelia, Stafie Florentina, Timaru Cătălin de la Facultatea de Litere, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași, Monalisa Văduva, stud la Facultatea de Științe ale Educației și a fost realizată cu sprijinul substanțial al specialiștilor bibliografi: Mariana Nestor de la Biblioteca Centrală Universitară, Iași
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sumerieni. „Nuditatea zeițelor, observă un autor avizat, este un instrument al morții”. Ceea ce se confirmă perfect în conflictul Inanna-Ereșkigal. Se poate reține și un pasaj mioritic din Luduș (ca multe altele din corpus-ul lui Fochi), de tipul: „- Nu mă pușcați, Nu mă tăiați,/Numai capul mi-l luați. Deposedarea de însemnele cultice depășește înțelesul de moarte ca moarte. Păstorul carpatic putea fi „împăcat” dacă însemnele își găseau loc alături. Fluierul, vîntul și oile, în cîntarea lor „mîndră”, puteau să întrețină
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]