1,291,347 matches
-
Smrčková a ales însă alte căi: pe cele ale slavisticii și ale filologiei slavo-române - ceea ce a îndreptat-o spre slavistică. După ce se edifică asupra slavisticii românești (pe care o prezintă într-o Slovansky přechled în 1958). Întoarsă în patrie, Smrčková publică o serie de interesante studii. Cele mai însemnate sunt Despre influența slavă asupra sintaxei Psaltirii Voronețene (teza de doctorat, prezentată în 1967, dar pregătită în România cu prof. Boris Cazacu), À propos des rapports réciproques entre les plus anciennes traductions
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
de l'influence slave sur le roumain (Philologica Pragensia, 1966). Într-adevăr, Jiřina Smrčková descoperea treptat însemnătatea pentru slavistică a primelor traduceri românești din textele sacre slave (a se vedea articolul său despre Le valeur linguistique des premières traductions roumaines, publicat în Romanistica Pragensia în 1961). Fără îndoială, cercetătoarea din (fosta) Cehoslovacie stabilea o legătură între romaniștii cehi (I. Urban Jarnik) și slaviștii români (printre care, ca întemeietor, îl considera pe B.P. Hasdeu); despre amândoi a scris în 1970, la București
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
largă a numelor răspîndite datorită literaturii și spectacolului (poezii și romane de succes, basme intrate în circulația cultă, teatru, operă, romanțe, șlagăre, filme etc.). Nu e nici o îndoială că la originea impunerii numelui stă scurta poezie idilică a lui Alecsandri, publicată în Convorbiri literare în 1868, inclusă în ciclul Pasteluri. Sînt cunoscute controversele în jurul acestei poezii - care a fost considerată de critici "grațioasă" sau (mai des) artificială, supărător de convențională. Opinia criticii nu a influențat probabil prea mult receptarea textului, foarte
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
enciclopedic al numelor de botez, 1998. Cred însă că o intuiție poetică - a lui Alecsandri, care folosește numele în context popular - se poate compara cu una din aceeași categorie. Forma Rodica este folosită și de Coșbuc, într-o poezie - Rada - publicată în 1889, douăzeci de ani după cea a lui Alecsandri. Numele apare o singură dată în text, ca hipocoristic, în alternanță cu ceea ce este interpretat ca forma sa de bază - Rada: "La izvor vezi pe Rodica". Desigur, interpretarea lui Coșbuc
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
cult", "citadin" al numelui masculin Radu (corespondentul cert, Rada, rămînînd marcat ca nume rural). în acest caz tind să cred că nu e vorba de o falsă etimologie, ci de o realitate. în inventarul de nume din documente vechi românești publicat de Aspazia și Cornel Reguș, Nume de femei în vechi acte istorice (sec. XIV-XVI), 1999, nu apare Rodica, dar nici vreo Irodia. Rada e în schimb bine reprezentat, cu derivate ca Rădae, Răduca, Răduța. Nu am putut totuși verifica un
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
romane. După care, mi-a spus autoarea în interviul prin mail, va încerca să scrie direct în franceză. Un scenariu de succes deci, cel puțin deocamdată, și care are morala lui: un autor tînăr care pleacă din România, după ce a publicat trei cărți, în momentul în care ar fi trebuit să nu mai aibă nevoie de trauma expatrierii, cînd ar fi trebuit să trăiască din burse pentru scriitori, din vînzarea cărților, să participe la întîlniri internaționale și să-i fie traduse
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
trebuie introduse chiar dacă provin dintr-o altă operă sau dintr-un alt tip de teatru. Extrem de interesante în acest sens mi se par fragmentele din scrisorile lui Jan Kott adresate confratelui și prietenului său cu mult mai tânăr Jerzy Timoszewicz - publicate în "Dialog" numărul 7, iulie 2002 (mensualul polonez consacrat dramaturgiei contemporane, teatrale, de film, radio și televiziune". De pildă: Edinburg, 10 septembrie 1963. (Se referă la două piese ale lui Mrozek) "Sunt după o săptămână de repetiții și mai am
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
ar fi împlinit 75 de ani. Debutat editorial foarte tîrziu (la 43 de ani), dispărut prea devreme (la nici 55 de ani), a lăsat totuși o operă importantă, printre cele dintîi din literatura postbelică. Încă un necunoscut, în 1970, cînd publica romanul Matei Iliescu, Radu Petrescu va începe să fie considerat de către critica optzecistă, doar zece ani mai tîrziu, un mare scriitor. E drept că deja M. R. Paraschivescu vorbea despre el, în pragul debutului, în aceiași termeni, dar intuițiile artiștilor
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
o conștiință artistică puternică, ușor de remarcat în romanul de debut se vor regăsi în restul cărților autorului. Dar acestea sînt, cum se știe, jurnale intime. Transfigurate literar. Iată o primă surpriză. A doua va fi postumă, cînd se va publica jurnalul propriuzis al lui Radu Petresu, acela brut, dacă pot spune așa. Nu știu să fi fost examinat raportul lui cu jurnalele literare. Operația ar merita să fie făcut. Cu atît mai mult cu cît nimeni, la noi, n-a
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
Așa rezuma un scriitor american spiritul european. Dincolo de Joyce, o galerie de personaje și stiluri, care trasează harta politică, socială, artistică a moravurilor europene, în care poți să te scufunzi fără a-i da prea lesne de capăt. Dinu Flămând publică traducerea unui eseist și romancier la modă, Philippe Sollers, cel convins că numai secolul al XVIII-lea poate fi leacul vindecării "tumorii istorice" reprezentate de veacurile XIX și XX, care trebuie să se resoarbă pentru a nu duce spre un
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
congeneră, anevoie de conceput la un raționalist à outrance, la un spirit bornat de "metode" sau fanatizat de "idei literare" in vitro. Dacă Thibaudet a contribuit decisiv la înțelegerea și propulsarea pe treapta prestigiului a unui mare poet al Franței, publicînd, în 1912, cartea sa, La Poésie de Stephane Mallarmé, Șerban Cioculescu a făcut un lucru similar pentru Tudor Arghezi, încununîndu-și timpuriile comentarii de întîmpinare cu prima amplă cercetare ce i-a fost închinată, Introducere în poezia lui Tudor Arghezi (1946
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
să sari, așa, cînd e vorba de o proză? Mare e piața literară. Ca și grădina Domnului. * În Ziua literară, poeta Angela Marinescu e de părere că revista noastră ar fi "un grup". Se înțelege, închis. Cum poeta a fost publicată de noi, iar directorul R.l. i-a prefațat o antologie personală, o minimă logică o obliga pe Angela Marinescu să-și declare apartenența la grupul cu pricina. Recenzii cu plată După un număr triplu (aprilie-mai-iunie) făcut de către noua echipă a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
SC CUVÎNTUL SRL". Va să zică, așa: criticii încep să-și cîștige în mod capitalist existența. Recenzia cu plată devine un gen literar. Care vor fi fiind cele două tarife? Laudă mică și laudă mare. De aici încolo, de cîte ori vom publica o carte ne vom întreba: oare cît mă costă treaba mică la Cuvîntul? Îmi pot permite treaba mare? Atenție Cistelecan, Cliveț, Sălcudeanu! Solicitați procente dacă vreți să cîștigați un ban muncit! Ramuri (iulie-august), tot mai interesantă în noua formulă (care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
din grupul celor cinci autori germani (așa-numitul de către autoritățile vremii "lot") care în urma unui proces de pomină, cu ușile închise, au fost condamnați de autoritățile comunsite, în 1959, în total la... 95 de ani de muncă silnică! Un volum publicat în 1993 la Editura Südostdeutsches Kulturwerk München, intitulat Worte als Gefahr und Gefärdung (Cuvintele ca primejdie și primejduire), realizat de cercetătorii științifici Peter Motzan și Stefan Siennerth, documentează întreg procesul în care au fost implicați ca martori și alți autori
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
exclusivitate scrisului. Personalitate complexă și nonconformistă, îndrăgostit de muzică, de antichitatea greco-romană, dar și de Extremul Orient, Pascal Quignard și-a cîștigat o notorietate care depășește lumea literelor o dată cu ecranizarea de către Alain Corneau a romanului său Toate diminețile lumii. A publicat, între altele, volumele Le Lecteur (1976), Carus (1979), Le Voeu de silence (1985), Le Salon de Wurtemberg (1986), Les Escaliers de Chambord (1989), Tous les matins du monde (1991), L'Amour conjugal (1944). În anul 2000 a primit premiul Academiei
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
publice periodic. O mare parte din dilemele critice referitoare la literatura ultimelor trei decenii s-ar clarifica, cred, cu rezultate dintre cele mai neașteptate. Dăruiește-ți o zi de vacanță este un volum antologic din proza scurtă a Gabrielei Adameșteanu, publicată în două cărți înainte de 1989. Prefața semnată Carmen Mușat atinge toate punctele esențiale ale problemei și nu este de mirare că primul dintre acestea este situarea prozei autoarei în peisajul românesc al literaturii postbelice, marcată puternic de esopism și dominată
Povestiri actuale despre o lume trecută by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14868_a_16193]
-
printre traducerile excelente ale volumului. Pentru cei care nu știu foarte multe despre aparițiile din cadrul colecției "Plural", precizare: este vorba despre o inițiativă a Fundației Culturale Române de popularizare a valorilor artistice, științifice, filosofice etc. românești, traducînd în engleză și publicînd texte reprezentative pentru mediul cultural de aici, care să ofere cititorului străin o imagine a prezentului și un rezumat al istoriei acestui mediu. Selecția personajelor literare (dintre care unele au autor, altele autoare) este cu adevărat cuprinzătoare. Voluntarele "pe stil
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
așa încît să se transforme în jurnal revizuit ca Ocheanul întors sau Părul Berenicei); era vorba pur și simplu de caietele și notele lui Radu Petrescu așa cum arătau ele în manuscrisele rămase după moartea prematură a autorului în 1982. Jurnalul publicat la Humanitas urma să aibă trei volume: volumul I 1946-1951/1954-1956; volumul II 1957-1970 și volumul III 1970-1982. Din păcate, publicarea, sub titlul parafrazat după o însemnare a autorului, Catalogul mișcărilor mele zilnice, s-a oprit înainte de al doilea volum
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
scriitori pe care revizuirea etică de după '89 nu are cum să-i atingă, iar revizuirea estetică, dacă e de bună-credință, va trebui să rămînă în tiparul pe care opera în sine l-a propus. în consecință, acest jurnal recuperat și publicat de Editura Humanitas începînd cu 1999, ca și restul operei lui Radu Petrescu, nu este literatură pentru orice cititor, neînțelegînd prin asta cine știe ce elitism găunos, ci doar faptul simplu că nu reprezintă texte care să se poate citi oricum și
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
greșesc, cred, afirmând că și și pentru Paulo Coelho sincretismul e o stare ontologică subiacentă, o toile de fond pe care se construiește mitul discipolului și al eroului exemplar. Nu este lipsit de importanță nici amănuntul că Manualul a fost publicat întâi fragmentar, în cotidianul "La Folha de Sao Paulo" la rubrica botezată ,,Maktub" - sentința arabă fatalistă, cu sensul aproximativ ,,cum stă scris", laitmotiv al itinerarului saharian al tânărului Alchimist. Manualul războinicului luminii, culegere de sentințe metaforice sau, mai degrabă, de
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
poetului, mai ales pentru cei care au avut acces la cultura germană. Într-o ordine strict sentimentală, am așeza pe primul loc nu studiile lui Gherea, Grama sau Raicu Ionescu-Rion, ci Critica științifică și Eminescu, al prea neglijatului Mihail Dragomirescu, publicat în Convorbiri literare, 1894. Dragomirescu va sublinia: ,,...Eminescu e superior, cred, unui Lenau sau Heine, care ocupă locuri de onoare într-o mare literatură, ca cea germană". Reacțiile vor să anuleze ideea, malignă, cum că Eminescu nu face altceva decât
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
literare - 1939 al unei cercetări savant omagiale. Destinderea marcată de sfârșitul anilor șaizeci nu se putea fără un moment care să fixeze dimensiunea acestei relații. În septembrie 1969 vor avea loc la Timișoara Zilele comemorative Lenau. În articolul-prefață al manifestării, publicat în România literară, Grigore Tănăsescu notează: ,, Traiectoria lirică a scurtei sale vieți (1802-1850) îmbrățișează zbuciumata epocă napoleoniană... Creația lui se nutrește din ideile iluminismului și din raționalismul antidogmatic al lui Lessing, iar în expresia sa artistică continuă tradiția acelui Lebensgefuehl
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Cristian Teodorescu Ideea acestui microscop mi-a venit citind Jurnalul foarte intim atribuit lui Marin Preda. Ștefan Agopian l-a publicat în Ziua literară exprimînd firești îndoieli redacționale asupra autenticității sale. Cred însă că a făcut bine publicîndu-l chiar dacă e vorba, așa cum bănuiesc, de un text apocrif. Istoria dactilogramei pe care Darie Novăceanu a încredințat-o celor de la Ziua literară e
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
rumoare în Franța. Printre cei care au declarat-o intangibilă (cine nu-i recunoaște valoarea cade în păcatul fundamentalismului obscurantist!) se numără Philippe Sollers. Dl Călinescu nu ne mai spune de unde i se trage rubicondului scriitor pasiunea pentru partuze: a publicat el însuși un roman, cu mulți ani în urmă, intitulat Femmes, în care a repertoriat cu multă grijă femeile din viața lui sexuală. Dl Călinescu își încheie spirituala recenzie denunțînd ironic părerea unora cum că Viața... ar fi o nouă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
cu poză, a unei reviste care de la Rîm se trage. * În ARGEȘ (august), după ce deplînge într-un lung, lung editorial "decăderea" liricii actuale, dl Mihail Diaconescu își rezervă dreptul de a ilustra și "resurecția" ei și anume prin cîțiva poeți publicați de revista pe care o conduce: Radu Cârneci, "indiscutabil unul dintre cei mai importanți autori lirici din întreaga istorie a literaturii noastre", Amalia Elena Constantinescu, "autoarea unei creații care interpretează străvechi teme religioase într-o manieră profund originală", Mircea Vaida-Voievod
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]