204 matches
-
KARNABATT, Lucrezzia (1887, Brăila - 1960, București), prozatoare și publicistă. O apariție excentrică era K., cu ținuta și masca ei de femeie fatală, în societatea bucureșteană a vremii. E posibil ca această conduită provocatoare să nu fi fost străină de un anume bovarism. Se numea de fapt Chirițescu și era
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
de stilistica și poetica de sub conducerea profesorului Al. Rosetti), de stilistica structurală, de gramatică transformatională și semiotica, de eseuri literare, G. are meritul de a fi contribuit la afirmarea cercetării semiotice a folclorului românesc. După 1980 se manifestă îndeosebi că publicista și eseista, articolele și eseurile sale fiind cuprinse în cărți precum Mitul pagubei (1986), Cartea plecării (1995) și America, America (1996). Sunt cărți despre anii petrecuți în România, reflecții pe teme sociale și politice, portrete, însemnări despre realitățile exilului. Mitul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]
-
HODOȘ, Constanța (12.X.1860, Zimbru, j. Arad - 19.IV.1934, București), prozatoare, autoare dramatică și publicistă. Fiică a Amaliei și a lui Constantin Taloș, învățător, apoi notar sătesc, H. a urmat doar școala primară din Hălmagiu. A fost o autodidactă, care s-a format prin lecturi asidue. După două căsnicii ratate, în 1890 va deveni soția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
citea cu regularitate, mustrînd fără încetare cenzorii (i d(nd idei de articole. Cea mai mică critică îl înfuria: "...Ac(iona(i asupra ziarelor; determinați-le să publice articole bune. Determinați-i pe redactorii de la Journal des Débats și de la Publiciste să înțeleagă că timpurile nu mai pot fi îndepărtate și că atunci cînd voi realiza că nu-mi mai sînt utile le voi suprima odată cu toate celelalte și nu voi păstra decît unul singur [..]. Timpurile Revoluției au trecut iar în
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
o precursoare în România. Și în chestiunile pedagogice A.f. are o atitudine înnoitoare, deoarece militează pentru un învățământ modern și pentru înființarea de școli normale. Revista tipărește mai ales scrierile originale și traducerile directoarei, care era și o activă publicistă politică. Nuvelele și romanele ei sunt, în schimb, fără valoare literară. Ca traducătoare, dovedea un gust literar sigur (Malherbe, Hugo și Pușkin). În rubrica „Revista dramatică”, redactată tot de ea, se discută dramaturgia lui V. Alecsandri și se recomandă, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285322_a_286651]
-
o societate ce nu-și examinează tabu-urile, întrucât, trecută printr-o încercare fără seamăn în istoria masacrelor lumii, și-a făurit un punct de vedere, trăindu-și pasional spaimele, cu reacțiile spasmodice ale celui constant agresat. Or, eroina, scriitoare, publicistă are opinii care nu consună neapărat cu cele ale semenilor înconjurători. Ea nu se teme, astfel, să așeze în același context holocaustul și gulagul, cu tipicele note structurale care le definesc. O discuție pe această temă, cu un apropiat ia
Singurătate în companie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12657_a_13982]
-
fiindcă n-au aflat de Mucosolvan. Toți ăștia năvălesc peste noi tocmai la ora de maximă audiență a cinei, cu efecte nedorite, pentru care sîntem rapid sfătuiți să ne adresăm medicului sau farmacistului. Adică tocmai celor care plătesc reclamele. O publicistă furioasă Este vorba de domnișoara Iulia Popovici, autoare de comentarii culturale în ZIUA, o publicistă agitată de furii ori de câte ori vine în atingere cu subiectul Uniunea Scriitorilor. Orice s-a întâmplat, se întâmplă sau se va întâmpla acolo - Conferința pe țară
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
maximă audiență a cinei, cu efecte nedorite, pentru care sîntem rapid sfătuiți să ne adresăm medicului sau farmacistului. Adică tocmai celor care plătesc reclamele. O publicistă furioasă Este vorba de domnișoara Iulia Popovici, autoare de comentarii culturale în ZIUA, o publicistă agitată de furii ori de câte ori vine în atingere cu subiectul Uniunea Scriitorilor. Orice s-a întâmplat, se întâmplă sau se va întâmpla acolo - Conferința pe țară, Festivalul de la Neptun, colocvii, premieri, acordări de burse etc. - o face să scoată flăcări pe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
Orice s-a întâmplat, se întâmplă sau se va întâmpla acolo - Conferința pe țară, Festivalul de la Neptun, colocvii, premieri, acordări de burse etc. - o face să scoată flăcări pe nări, un spectacol care putea fi măcar pitoresc, dar nu este. Publicista e prea de tot repetitivă. Iată și acum, în Ziua din 22 mai, când scrie despre recentele premii ale U.S.R. Este furioasă, bineînțeles, dar fără inventivitate, venind cu aceleași și aceleași răsuflate acuze: îmbătrânirea, stagnarea, aerul de provincie, inadaptarea "la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
în vecii vecilor Iulia Popovici). Că au fost premiați, cu același prilej, și Mihai Șora, D. Vatamaniuc, Mihai Cantuniari, Ioana Pârvulescu, Florina Ilis, Liviu Ioan Stoiciu, Filip Florian, Bogdan Crețu, nu știm dacă a fost bine sau rău, pentru că inflamata publicistă nu ne spune. Când e cuprins de furie, omul mai și uită. Titluri în doi peri Redacția Observatorului cultural și-a făcut un obicei din căutarea cu tot dinadinsul a titlurilor belicoase, al căror înțeles ambiguu este contrazis chiar de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
perspectiva critică a Izabelei Sadoveanu, acesta este, în mare, fondul ediției critice în două volume, Cărți și idei, realizată de Margareta Feraru. Întregul, vol. I 1905-1929, vol. II 1930-1939, îl putem privi ca pe o adevărată carte de vizită a publicistei și scriitoarei cu debutul legat de cotidianul "Voința națională" și cu activitatea desfășurată timp de trei decenii, între 1905-1939, la "Viața românească", "Adevărul literar și artistic", "Adevărul", "Dimineața". Din succesiunea titlurilor, așa cum sunt adunate laolaltă între coperțile ediției, devine vizibilă
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
Alexandra Sculy-Logotheti, proiectantă pensionară, Mihai Pop, etnolog și folclorist, Romulus Cordescu, fost diplomat, Sașa Constantinescu, directoarea unei galerii de artă, Maria-Alica Vlădescu, asistentă medicală pensionară, Ana Blandiana și Romulus Rusan, scriitori, Johnny Răducanu, jazz man, Alexandru Paleologu, eseist, Ferencz Zsuzsana, publicistă și prozatoare, Mihai Pascu, fostul secretar general de redacție al ,României literare", Irina-Ecaterina Petrescu, conferențiar universitar la Politehnică, Ion Besoiu, actor, Radu Filipescu, inginer, Gelu Ionescu, critic și istoric literar, Pavel Câmpeanu, sociolog, Lucia Teodorescu, restauratoare de bibelouri, Andrei Pleșu
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
artă populară românească, a organizat la Bristol un Centru de propagandă culturală românească. Volumul editat și bogat adnotat de Virgiliu Florea aduce noi informații, de interes major, despre M. Gaster, și conturează profilul unei distinse româniste în persoana folcloristei și publicistei Agnes Kelly. Cercetătorul clujean ne rămâne dator cu un volum în care să cuprindă cele mai semnificative studii ale românistei.
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
interviuri de înaltă ținută realizate cu personaje de prim-plan ale vieții literare: Nicolae Breban, Eugen Simion, Augustin Buzura, Ioana Pârvulescu, Mircea Horia Simionescu, Emil Hurezeanu ș.a. Pentru Ioana Revnic, interviul nu este o formă de șuetă, ca pentru atâtea publiciste, ci un mod neconvențional de a face critică și istorie literară. Lucrarea sa de doctorat, în curs de elaborare, Mit și fantastic în opera lui Ștefan Bănulescu, din care putem citi în volumul colectiv capitolul Modalități ale fantasticului în nuvelele
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
istorie sentimentală, notează memorialista, a descris-o voalat în primul ei roman, Tinerețe. în 1934, Lucia Demetrius reușește să plece la Paris, nu cu bursa promisă de I. G. Duca, între timp, asasinat de legionari, ci cu ajutorul rudelor din partea mamei. Publicista, din ce în ce mai activă, se înscrie la "Hautes Etudes Sociales et de Journalisme". Intenționa să dea doctoratul la Sorbona cu celebrul filosof Charles Lalo, propunându-și ca teză Valoarea urâtului în artă. O cunoaște pe marea actriță Elvira Popescu și se hazardează
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
Anunțul menționat de memorialistă a apărut într-adevăr la mijlocul lunii iulie 1943 și suna astfel: "Prefectura Poliției Capitalei comunică: Gurfinchel Sara, zisă Gurian Sorana, născută la 3 noiembrie 191319 în Comrat Tighina, fiica lui Ițic și Ghitlea, licențiată 20, fostă publicistă, de statură mică, avînd piciorul drept mai scurt și cu defect la ochiul drept, este urmărită de poliție pentru fapte grave. Persoanele care-i cunosc adresa sau o găzduiesc sînt rugate a anunța pe d. comisar șef Urseanu..."21 Nu
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
materială, care să nu se închine zeului frumuseții. Articolele cu tematică socială și cele politice sunt rezervate bărbaților, excepție fac publicațiile implicate direct în lupta pentru emanciparea politică a femeii, cum este Acțiunea feministă. În sfera socialului sunt prezente și publiciste, dar care prezintă aproape numai știri feministe - Lumea. Bazar săptămânal rezervă o rubrică Otiliei Cazimir unde socialul, culturalul își fac apariția în publicistica feminină. O excepție în publicistica interbelică o constituie Sanda Popescu care semnează în Jurnalul literar recenzii de
Eternul feminism în presa interbelică by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13368_a_14693]
-
întârzia să declanșeze un proces pustiitor care poate fi socotit prima noastră revoluție culturală, de inspirație sovietică, urmată de a doua, în 1971, de inspirație chineză. Scriitorilor cu biografii literare accidentate, amintiți mai înainte, le poate fi alăturată , prozatoare și publicistă cu o prezență dintre cele mai dinamice în anii imediat postbelici, dispărută din literatură în aceleași împrejurări în care și ceilalți au dispărut, cu unele deosebri. Vom vedea cazul ei. Înainte de război, în deceniul patru, Sorana Gurian fusese o frecventatoare
Sorana Gurian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14874_a_16199]
-
sensibilitate aparte, ale cărei versuri de după 1980 sînt un adevărat „document zguduitor al literaturii noastre într-una din cele mai penibile etape ale istoriei românilor” (Ion Negoițescu), și exegetă subtilă a „vinei tragice”, Ileana Mălăncioiu a devenit după 1990 o publicistă extrem de acidă „în război cu toată lumea”, chiar în rubrica pe care mult timp a deținut-o la România literară. Era astfel de așteptat ca același spirit revoltat să domine și convorbirile ei cu criticul Daniel Cristea-Enache, al căror titlu, Recursul
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
martie, de la ora 19, la Centrul Cultural German (str. A. Pacha nr. 2) va avea loc o lectură bilingvă din volumul ei „Regele se-nclină și ucide“ (din versiunea în limba română va citi traducătorul Alexandru Al. Șahighian), moderată de publicista germană Rodica Binder, iar în 8 martie, de la ora 12, cartea apărută la editura Polirom se va lansa în Sala Orizont (Piața Sf. Gheorghe nr. 3), eveniment organizat de Uniunea Scriitorilor din Timișoara, Fundația A Treia Europă și revista „Orizont
Agenda2005-10-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283466_a_284795]
-
Borges, Jean Luc Goddard, François Truffaut pe care, în funcție de propriul său sistem de valori, le-a lăudat sau le-a criticat fără cruțare. În literatură și în politică, poziția Monicăi Lovinescu poate fi condensată într-o formulă pe care, în calitate de publicistă, a făcut-o celebră: estetică. O artă de ridicată ținută estetică, netributară însă vreunui compromis moral. În epoca războiului rece o astfel de convingere nu putea duce decât în zona unui liberalism relaxat, pe linia Raymond Aron - Jean-François Revel, menit
Cealaltă Monica Lovinescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9349_a_10674]
-
de la ora 19. „Nu pentru ca să fim confundați cu faimoasa scenă bucureșteană, ci, dimpotrivă, ca să avem ca punct de plecare vorba adevărată a marelui William Shakespeare, că lumea toată e o scenă“, explică moderatoarea Veronica Balaj, scriitoare cu har și-admiratori, publicistă radio cu experiență, laureată a Premiului de Excelență al USR Timișoara. Sâmbătă de sâmbătă, vreme de o oră pe-nserate, ea va tăifăsui cu oameni ale căror destine au lăsat semne în intersectarea cu destinul Timișoarei culturale de astăzi. Ediția inaugurală
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]
-
Alex. Ștefănescu O retorică a stării de grație Poeta și publicista Crisula Ștefănescu a publicat recent, aproape simultan, două noi cărți: volumul de poeme Semne și piesă de teatru Ana și Satana. Ambele atrag atentia prin luminozitatea și prospețimea matinala a textului, ca și printr-o mereu activă inteligență artistică, datorită
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
Alex. Ștefănescu Poetă și prozatoare, publicistă, Aurelia Lăpușan s-a angajat în ultimii ani în scrierea unor lucrări monografice de mare interes, consacrate celor mai importante localități din Dobrogea (Constanța, Medgidia, Cernavoda etc.) și activităților specifice zonei (navigația, cultivarea și valorificarea grâului etc.). Și l-a
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
istorie sentimentală, notează memorialista, a descris-o voalat în primul ei roman, Tinerețe. în 1934, Lucia Demetrius reușește să plece la Paris, nu cu bursa promisă de I. G. Duca, între timp, asasinat de legionari, ci cu ajutorul rudelor din partea mamei. Publicista, din ce în ce mai activă, se înscrie la ,Hautes Etudes Sociales et de Journalisme". Intenționa să dea doctoratul la Sorbona cu celebrul filosof Charles Lalo, propunându-și ca teză Valoarea urâtului în artă. O cunoaște pe marea actriță Elvira Popescu și se hazardează
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]