462 matches
-
Armata și cu reprezentanții nomenclaturii de rangul doi, deveniți mai apoi lideri ai României postceaușiste. Complotul intern a fost urzit, prin urmare, de Securitate și Armată, prima cedând rolul esențial celei de-a doua: a fost vorba, așadar, de un puci militar dirijat de Victor Athanasie Stănculescu (personajul-cheie indicat de Cernăianu). Lovitura de stat a servit KGB-ului, care a agreat puciul, dar și serviciilor secrete din SUA: din acest punct de vedere, revoluția română a fost o farsă politică prin intermediul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
urmare, de Securitate și Armată, prima cedând rolul esențial celei de-a doua: a fost vorba, așadar, de un puci militar dirijat de Victor Athanasie Stănculescu (personajul-cheie indicat de Cernăianu). Lovitura de stat a servit KGB-ului, care a agreat puciul, dar și serviciilor secrete din SUA: din acest punct de vedere, revoluția română a fost o farsă politică prin intermediul căreia KGB-ul (în special) a izbândit cu ajutorul trădătorilor români pro-moscoviți. Autorul consideră că au existat patru categorii de români angrenați
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ulterior în cadrul Serviciului Român de Informații. Opinia publică a fost manipulată, folosindu-se ideea că Securitatea și Armata s-au ciocnit în decembrie 1989, tocmai pentru a camufla faptul că cele două instituții acționaseră de comun acord, în consensul unui puci - pentru reușita puciului, Securitatea a acceptat ca, în ochii românilor, imaginea ei să fie șifonată. Însă structurile de stat comuniste nu au fost dizolvate, ci doar „întrerupte” atunci când Ion Iliescu a anunțat trecerea Securității în subordinea Ministerului Apărării Naționale, tocmai
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Român de Informații. Opinia publică a fost manipulată, folosindu-se ideea că Securitatea și Armata s-au ciocnit în decembrie 1989, tocmai pentru a camufla faptul că cele două instituții acționaseră de comun acord, în consensul unui puci - pentru reușita puciului, Securitatea a acceptat ca, în ochii românilor, imaginea ei să fie șifonată. Însă structurile de stat comuniste nu au fost dizolvate, ci doar „întrerupte” atunci când Ion Iliescu a anunțat trecerea Securității în subordinea Ministerului Apărării Naționale, tocmai pentru că Securitatea ajutase
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
inducerii psihozei legate de teroriști; această etapă este numită, ironic, „revoluția de stat” - p. 258). A doua etapă a fost reprezentativă pentru puciști, care au fabricat și un așa-numit război electronic: „«Teroriștii» și «războiul electronic» sunt două componente ale puciului din decembrie 1989. ș...ț Atât «teroriștii», cât și autorii «războiului electronic» au fost cadre militare românești, cu un rol unic: acela de a crea o falsă impresie că armata română și o puzderie de cetățeni luptă cot la cot
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
asupra identității „teroriștilor”. Discuția cu privire la rolul Securității este totuși ambiguă și nu delimitează clar anvergura acțiunilor respectivei instituții în decembrie 1989. La un moment dat, autorul afirmă că Securitatea putea fi și o apărătoare a intereselor naționale, dar că, după puci, ea a fost marginalizată și obstrucționată de echipa pro-sovietică a lui Ion Iliescu! * Ziarista austriacă Antonia Rados acuză fățiș și amănunțit - în cartea sa Complotul Securității. Revoluția trădată din România (1999) - o conspirație internă patronată de fostul organ de represiune
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
devreme pentru a fi destăinuite. Raportul Serviciului Român de Informații despre evenimentele din decembrie 1989 indică ideea de amestec între o revoltă amplă, decisivă, și o premeditare externă (premeditare este cuvântul preferat în document, pentru evitarea termenilor „complot”, „conspirație”, „conjurație”, „puci”, „lovitură de stat”). Prin urmare, conspirația străină este indicată voalat, sugerându-se și ideea unei conspirații interne (și în acest caz, este folosit tot termenul premeditare). Cum acest raport (foarte detaliat, din care am reținut pentru analiză doar segmentele esențiale
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sugerându-se și ideea unei conspirații interne (și în acest caz, este folosit tot termenul premeditare). Cum acest raport (foarte detaliat, din care am reținut pentru analiză doar segmentele esențiale) s-a făcut sub conducerea uneia dintre figurile-cheie ale presupusului puci (așa cum a fost el proiectat de o parte dintre analiști, dar și de diverși participanți la evenimentele din decembrie 1989) - este vorba despre Virgil Măgureanu -, documentul poate fi înțeles și ca reprezentând punctul de vedere al lui Măgureanu. Raportul SRI
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sovietice și românești, ambele anticeaușiste. Hurezeanu afirmă că Moscova monitorizase din timp România, asigurându-se că la putere vor ajunge lideri pro-sovietici. Verdictul lui Hurezeanu înclină spre ideea de mozaic al revoluției române: „Nu există fie o revoluție, fie un puci, după cum suntem convinști că nu există doar KGB-iști, doar teroriști, doar armata care a tras, doar Securitatea lui Ceaușescu care s-a răzbunat. Există câte puțin din fiecare” (Rusan, 1997, p. 97). Ziaristul Sorin Roșca-Stănescu declară succint, fără să
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
să insiste, că „la Timișoara a pornit o revoluție care a fost omorâtă de o lovitură de stat” (Arachelian, 1998, p. 243). Deși tinde să conceadă rolul primordial loviturii de stat, totuși ziaristul se repliază pe amestecul de revoltă și puci. Nicolae Stroescu ( Pe urmele revoluției, 1992) diagnostichează subtil același amestec, cu amărăciunea că vizibile au rămas mai degrabă conspirațiile decât revoluția: „Este recunoscută ca certă revoluție anticomunistă din 1989 mai presus de toate conjurațiile cameleonice, dar în același timp este
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
communiste, 1990, pp. 14, 24). Într-o lucrare ulterioară (Histoire de la nation roumaine, 1994), Durandin vorbește despre un hibrid revoltă-complot, recunoscând însă că fără explozia și bulversarea inițială, lovitura de stat nu ar fi putut avea loc. Pentru ideea de puci pledează, consideră Durandin, continuitatea structurilor comuniste după decembrie 1989, la toate nivelurile. Istoricul François Furet (intervievat în 1991 de Radu Ciobotea, în După Revoluție, târziu..., 1995) admite doar ideea de revoltă, nu și pe aceea de revoluție în decembrie 1989
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
in Turmoil. A Contemporary History, 1992) nu afirmă limpede teza hibridării revoluției cu o lovitură de stat, ci mai mult o sugerează. Faptul că autorul recapitulează destul de minuțios comploturile dinainte de 1989 pledează, însă, pentru ideea că Rady acceptă amestecul unui puci în revolta românească. Autorul discută două tendințe de opoziție incipientă, care au existat în paralel în anii ’80: pe de o parte este vorba despre „încercări conspiraționiste de puciuri militare”, iar pe de altă parte, de „proteste populare dezorganizate” - revolta
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dinainte de 1989 pledează, însă, pentru ideea că Rady acceptă amestecul unui puci în revolta românească. Autorul discută două tendințe de opoziție incipientă, care au existat în paralel în anii ’80: pe de o parte este vorba despre „încercări conspiraționiste de puciuri militare”, iar pe de altă parte, de „proteste populare dezorganizate” - revolta de la Brașov din 1987 fiind exemplul tipic (p. 73). La sfârșitul anilor ’80, disidența românească era și ea nuanțată prin personalități singulare (Doina Cornea), vechi comuniști, scriitori (deși autorul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
susține Rady, întrucât era un martor periculos al faptului că atât Armata, cât și Securitatea reprimaseră, până în 22 decembrie, mișcările protestatare din țară; prin urmare, cele două instituții erau strict interesate ca Nicolae Ceaușescu să dispară (p. 116). În cadrul presupusului puci, un rol ambiguu, dar esențial l-a avut Victor Athanasie Stănculescu, acesta fiind pe de o parte implicat în represiunea de la Timișoara, asistând fuga lui Ceaușescu de pe clădirea Comitetului Central, iar pe de altă parte fiind un pion important în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
s.a.). În concluzia cărții este reactualizată premisa tripticului hibrid, dar apare și nota de exaltare a virtualului rol benefic al Securității: „Revoluția curată a celor care ieșiseră în stradă să scape de dictatură a fost mânjită de intervenția străină, de puci și de teroriștii sângeroși conduși de puciști. Securitatea națională a fost distrusă de puciști pentru a-și ascunde urmele crimelor. Ea trebuie reabilitată și refăcută urgent” (p. 198 - s.a.). În Floarea de argint (1993), Pavel Coruț continuă teza din Fulgerul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
decembrie 1989 au fost instrumentate de noua Putere și au avut ca scop „intimidarea populației, mărind astfel șansele de acceptare a conspiratorilor și puciștilor” (p. 90). În concluzie, „schimbarea de la Ceaușescu la Iliescu poartă amprenta unui amestec enigmatic de revoluție, puci și revoltă de palat, neelucidat până în prezent” (p. 166). * Andrei Codrescu (Gaura din steag, 1997) creditează „revoluția copiilor” (16-22 decembrie), dar critică „revoluția-spectacol”, „revoluția între ghilimele”, revoluția română regizată ca un film hollywoodian, în care procesul lui Ceaușescu, de pildă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de altă parte o regie de studio, astfel încât revoluția română „a fost o afacere extrem de complexă” (p. 260 - s.m.). După cum s-a înțeles deja, autorul nu neagă realitatea revoltei populare, stradală, dar consideră că ea a fost uzurpată de un puci de factură comunistă, desfășurat aproape în paralel: „Este România unei revolte pure, pe care un grup de operatori cinici, școliți întru metode bolșevice de control mental, au izbutit pentru un timp să o domine” (astfel sintetizează Vladimir Tismăneanu, în prefața
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
României”, cum o numesc autorii; totuși, revoluția s-a manifestat ca „erupție socială cu un autentic caracter popular și național” (p. 200). Dacă îngroașă vizibil ideea de complot extern, Sava și Monac resping, în schimb, ideea de conjurație internă și puci, exaltând chiar figura lui Ion Iliescu. * Edward Behr („Sărută mâna pe care n-o poți mușca”. Românii și Ceaușeștii: investigația unui blestem al istoriei, 1999) susține teoria complotului care a catalizat din umbră revolta și a secondat fățiș revoluția în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
asistență militară încă dinainte să fie instaurat ca lider. Conjurațiile din anii ’80 sunt investigate și ele de Nestor Rateș, autorul folosindu-se mai ales de mărturiile lui Silviu Brucan și Nicolae Militaru. Cei doi negaseră orice fel de complot, puci, lovitură de stat, în vremea cât făcuseră parte din grupul Iliescu; dar după ce au fost izolați sau înlăturați din grup și din noua Putere, ambii au relatat istoricul conspirațiilor de odinioară. Autorul Revoluției încâlcite conchide aici: „Este neîndoielnic că grupuri
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
deși pentru scurtă vreme) ar fi contactat diverse oficialități pentru a cere sprijin logistic în vederea răsturnării de la putere a lui Nicolae Ceaușescu. Presupușii conspiratori (aripa miliară era reprezentată de Nicolae Militaru, iar aripa securistă, de Virgil Măgureanu) intenționau să organizeze puciul în primăvara anului 1990, dar revolta populară le-a luat-o înainte, așa încât au fost nevoiți să se adapteze din mers; având deja o structură, ei au reușit să preia puterea și să se instaleze confortabil la conducere. Complotiștii au
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de stat ca formă de rezolvare a unei crize politice” (p. 161) - acest punct de vedere este susținut, de pildă, și de către Gabriela Adameșteanu -, ceea ce o determină să încadreze lovitura de stat revoluționară din decembrie 1989 într-o tradiție a puciurilor românești. Anneli Ute Gabanyi comentează, în continuare, momentele-cheie de după 22 decembrie, în logica loviturii de stat revoluționare. Astfel, după ce noua Putere a fost instaurată, a avut loc simularea unei contrarevoluții (a forțelor loiale lui Ceaușescu), pentru a face credibilă revoluția
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
publice, în decembrie 1989, care vehiculau teza că Armata ar putea prelua puterea în virtutea faptului că plănuise, prin câțiva ofițeri de rang înalt, destituirea lui Ceaușescu; o variantă interpretativă susținea chiar că Iliescu și grupul său ar fi prevenit un puci al militarilor cu orientare națională (p. 190), neliniștiți de faptul că gruparea Iliescu era dominată de militari pro-sovietici. Oricum, datorită prezenței vizibile a pro-sovieticilor, în rândurile Armatei s-au ivit ulterior diferite mișcări de protest, cea mai importantă fiind declanșată
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
revoluționară susținută, de pildă, de Ion Iliescu și echipa sa din 1990! Închei acest capitol cu o carte semnată de Aurel Perva și Carol Roman, Misterele Revoluției române. Adevăruri, îndoieli, semne de întrebare. Autorii susțin teoria amestecului de revoluție și puci, ocupându-se în special de poziția Armatei în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Printre altele, ei analizează și rolul duplicitar al generalului Vasile Milea - care, pe de o parte, la presiunile lui Ceaușescu, dăduse ordin să se tragă în populație, la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
buget. Aplicam metoda aproximărilor succesive. Metoda avea un dezavantaj, și anume acela că făceam multe greșeli. Ca atare, fundațiile au căzut pradă haosului în care trebuiau să servească drept ghid. Aceasta s-a întâmplat mai ales în Rusia. Chiar înaintea puciului din august 1991 care l-a înlăturat de la putere pe Gorbaciov, a trebuit să organizez un puci în cadrul fundației pentru a recâștiga controlul. Din nefericire, oamenii care m-au ajutat în aceasă acțiune au scăpat și ei de sub control, astfel încât
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
atare, fundațiile au căzut pradă haosului în care trebuiau să servească drept ghid. Aceasta s-a întâmplat mai ales în Rusia. Chiar înaintea puciului din august 1991 care l-a înlăturat de la putere pe Gorbaciov, a trebuit să organizez un puci în cadrul fundației pentru a recâștiga controlul. Din nefericire, oamenii care m-au ajutat în aceasă acțiune au scăpat și ei de sub control, astfel încât am fost nevoit să pun la cale un nou puci pentru a-i înlătura. Aceste evenimente ne-
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]