1,686 matches
-
M-am îndreptat spre sticla de vin ca să-mi mai pun. Fără să-mi dau seama, am atins-o cu piciorul, iar ea s-a răsturnat fără a face zgomot. O pată mare roșie s-a întins pe covorul alb pufos. — Ei, drăcie! am exclamat. — Nu-i nimic, iubitule, o să iasă, spuse Antonia. Sări în picioare și dispăru printr-o ușiță în baia alăturată. Peste o clipă reveni cu un lighean, îngenunche la picioarele mele și șterse cu apă din abundență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
repede, pe întinderea de gheață nesfârșită, care părea gălbuie în lumina dușmănoasă a zilei de iarnă. Pe când ne mișcam fără nici o dificultate am întors-o cu fața spre mine. Își scuturase apa din părul care acum arăta ca o căciulă pufoasă, iar ghetele înalte de patinaj o făceau să semene cu un cazac. Dar fața ei trăda tristețe. Am apropiat-o mai mult de mine și am început să valsăm pe gheața nesfârșită. În timp ce dansam am încercat să o îmbrățișez; mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
spre o acuarelă cu două doamne care stăteau față-n față. În fundal, un bărbat cu baston și ochelari de soare bâjbâia Într-un Întuneric etern. Femeile păreau la fel de dezorientate, deși hainele mulate care le scoteau În evidență șoldurile, gulerele pufoase de blană și cizmele lucioase cu mii de capse minuscule de-a lungul fluierului piciorului, până sus la rotulă, erau semne că nu erau deloc dezorientate În același sens ca bărbatul orb. Karp se aplecă Înainte. — Există cizmari care fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Faye, America e o șikse cuibărită la brațul tău, care murmură șoapte de dragoste dragoste dragoste dragoste dragoste! Așadar: amurgul petrecut pe suprafața înghețată a unui lac dintr-un parc orășenesc, patinatul în spatele unei șikse cu apărătoare de urechi roșii, pufoase și cu bucle galbene, fluturându-i în vânt, mă învață înțelesul cuvântului a tânji. Aproape că-i mai mult decât poate să îndure un evreiaș furios de treisprezece ani, crescut lângă fusta mamii. Iartă-mi divagațiile, dar ceea ce îți povestesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Eu și Hunter am mers până la ei să stăm puțin de vorbă. Are loc o reînviere a modei cizmelor de cosmonaut care se purtau În anii ’80, spunea Camille, care era Încălțată cu o pereche de cizme imense, albe și pufoase. Arătau ca niște imense prăjituri, din acelea făcute cu gelatină și sirop de porumb, care se tăvălesc În mult zahăr pudră. —Deja le-a cam trecut moda, mami, spuse Eugenie, uitându-se la mama ei cum s-ar uita cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
omorât pe nefericiții aceia doi cântându-le? zice. Astăzi poartă un costum galben, dar părul îi e tot roz și umflat. Are pantofi galbeni, dar la gât îi atârnă tot lanțuri și medalioane de aur. Obrajii-i sunt roz și pufoși de atâta pudră. Nu mi-a luat prea mult până să aflu că soții Stuart erau cei care cumpăraseră casa de pe Exeter Drive. O splendidă casă de patrimoniu, cu șapte dormitoare și întregul parter lambrisat cu cireș. O casă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
al XIX-lea, aduse din Eurasia în lâna oilor - scaieți rusești. Muștarul marocan a venit odată cu nisipul folosit drept balast pe nave. Copacii argintii care se văd acolo sunt măslini rusești, Elaeganus augustifolia. Sutele de urechi de iepure albe și pufoase care cresc de-a lungul acostamentului sunt Verbascum thapsus, lumânărica lânoasă. Copacii negri și noduroși pe lângă care am trecut adineauri sunt Robinia pseudoacacia, acacia neagră. Planta verde-închis cu flori galbene e mătura scoțiană, Cytisus scoparius. Toate astea nu sunt altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
blondă vaporoasă, ca dintr-un film american, cu o față albă, curată, o gură conturată de un ruj sidefat, cu buza de jos puțin răsfrîntă, de forma unei petale; cizme negre, o blană gri, tunsă scurt, cu bordură și guler pufos, strînsă pe mijloc de cordon, care-i pune de minune în evidență subțirimea mijlocului. Merită timpul irosit! clătină Mihai din cap. Înainte de-a ieși din lift, femeia aruncă o privire scurtă în stînga, spre recepție, apoi pornește în dreapta, oprindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Mihai toarnă din nou vodcă în pahare. Un nes? întreabă spre Maria. Am și cafea, dar cu năut. Nes încuvințează Maria -, dar numai dacă-l faci cum trebuie. Să încerc surîde Mihai, știind că va putea obține o spumă groasă, pufoasă, pe placul femeii. Absorbită de jocul cu fotoliul și de plăcerea țigării, Maria îl lasă pe Mihai să-și vadă de cafea. Cînd simte mîna lui atingîndu-i umărul, întoarce puțin privirea. Te rog să-mi permiți să-mi schimb cămașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
blestema adesea pentru că se întîmplă doar altora, "pînă și animalelor, ori insectelor mie nu!", plîngînd de multe ori cu fruntea înfundată în perna mică, meschină aproape, făcută din cîrpe scărmănate, deși ar fi putut oricînd să aducă una mare și pufoasă de acasă, din dormitorul ei. S-a bucurat imens că bărbatul de alături știe să-i respecte momentul de acalmie și a stat nemișcată, privind cu îndîrjire pendula veche de pe perete, lăsînd să treacă mult mai mult timp decît scrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
se rotește, aclamat de țipetele mulțimii de pe trotuar, apoi se simte căzînd pe ceva moale, afundîndu-se, privind nedumerită la malurile troianului care se închid asupra ei, ca niște dinți albi, de femeie frumoasă, încleștîndu-se în colțul cearșafului, în timp ce părul blond, pufos și rece o acoperă... Ce naiba or fi țipînd ăia? face Mihai un gest cu capul spre piață. Vreun accident saltă Lazăr dintr-un umăr. Apropo: Irina Pop s-a accidentat, are o entorsă. Erai căutat să scrii două-trei replici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
când nu era atât de multă apă și parcă nici nu era așa de neagră, ca smoala, era pare-mi-se ca noroiul sau ca pământul galben, dacă nu cumva era roșie. Apoi am drept în față un nor mic, pufos, ca un măgăruș de pluș (și tusea mea seamănă cu tusea măgărească), sunt întins pe iarbă, tata stă în genunchi lângă mine, e alb ca norișorul, ce ciudat!, are hainele uscate și ochii uzi, are buzele verzi-albastre și între buze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
rucsacul lui, când ne opream să mâncăm. S-a întâmplat odată, vara, să scriu un minuscul roman, în patru părți, pe care l-am botezat Patimile culinare ale bunicului meu. Suna așa: 1. Tanti Frosa, trufe și șerbet Cu obraji pufoși, cu gropiță în bărbie, cu pieptul pudrat până la decolteul rochiei și cu o aluniță tot pe-acolo, deasupra broșei (așa cum o știu dintr-un tablou mic, un portret în ulei cu ramă aurie și ovală), tanti Frosa mergea la rummy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
urmărit absolut tot ce făcea, iar noaptea i-am ascultat respirația. Împăturise În așa fel prosopul Încît deasupra scria VELT și, cînd stăteam culcat, cu un ochi Închis și celălalt lipit de prosop și mă uitam peste movilele din material pufos, vedeam cum se Întinde În fața mea o savană uriașă, de la T-ul uriaș din fundal, ca un baobab impozant și golaș, pînă la micul v din depărtare, de la „visare”. În acele prime zile, ori de cîte ori pleca Jerry, stăteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mărunt și imposibil de silabisit să vă distrați? Nici gând! Nici gând! M-aș zbengui și eu cu voi, dar zău, genunchii mi-s zdrobiți de anii grei pe care i-am uitat demult, îi simt doar vara-n sângele pufos... Dar voi dansați, că sunteți tineri, în puteri, frumoși, ca noi, haideți, dansați, în ring cu voi! Așa! Mai iute! Mai cu spor! Mai strâns! La dreapta, înainte, stânga, capul sus! Mișcați-vă pe veci, furtuni înflăcărând! Dansați, de dragul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
o oarecare ordine în el. Duminică. Dis-de-dimineață, m-am dus la observatorul meteorologic, m-am urcat pe scăriță și am rămas acolo, în picioare, ascultând ticăitul instrumentelor de înregistrare, ca muzica sferelor cerești. Vântul alerga pe cerul dimineții, transportând nori pufoși; norii se așezau în ghirlande: cirus, apoi cumulus. Către orele nouă și jumătate, s-a pornit un ropot de ploaie, dar pluviometrul a înregistrat doar câțiva centilitri; a urmat un curcubeu parțial, de scurtă durată. Cerul a început apoi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
astea de argint și cristal și ia notițe într-un carnețel roșu. Un flux continuu de flori ne înconjoară ca un vârtej, găleți de iriși și trandafiri și violete. Vila e dulce de parfumul florilor și plină de aroma prăjiturelelor pufoase și-a ciupercilor umplute. Nu-i stilul nostru. Brandy se uită la mine. Mult prea mulți oameni în jur. Dar agentul imobiliar a sosit deja, zâmbind. Cu un accent tărăgănat la fel de plat și de prelung ca linia orizontului în Texas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
simtă străină. Se plimbă pe covor de colo, colo. Cu câteva ore mai înainte se plimba la fel, terorizată de durere. Fereastra acoperită cu viță de vie filtra cu sărăcie căldura solară. Se întinse pe canapea, trase peste ea învelitoarea pufoasă. Mai filtră critic de câteva ori aspectul încăperii, între o deschidere și alta a pleoapelor. Apoi o copleși somnul. Când se trezi, se ridică din pat și, fără să știe în ce fel, privirea îi căzu pe o coală de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
un călcâi de-al Elenei. Așeză semnul de carte între pagini și abandonă cartea pe noptieră. Tatăl făcea semne presând cu unghia deasupra aliniatului de unde urma să continue lectura. Mama stinse lumina și veni lângă ele. Era caldă, avea carnea pufoasă, mirosea a leșie. Era multă liniște. Elena o prinse de mână și o strânse. Carmina răspunse strânsorii. Era ca și cum și-ar fi vorbit. Nu dormi? Nu dorm. Își controlă respirația. Elena credea că în somn omul respiră mai greoi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
tot mai rar. Între timp fusese înlocuită. Pe colțul din stânga canapelei, găsi într-una din zile o fată, Marga, proaspătă absolventă a facultății de filologie, repartizată acolo în orașul lor. Era lenoasă ca o pisică, avea o carne foarte albă, pufoasă, abundentă, vorbea puțin și rar, graseia, de cele mai multe ori se înflăcăra și se emoționa, fața toată i se înroșea, urechile îi deveneau stacojii. Era foarte inimoasă și se integrase trup și suflet în atmosfera casei profesorilor Alexe. Ceea ce părea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
zbateri, zbateri, din ce în ce mai încete. Până au chemat doctorul ea își pierduse conștiința, pulsul abia se mai simțea. Și-a dat sufletul odată cu prima țâșnire de sânge care ieșise pe acul seringii. În mână ținea un canaf de la bundă, unul mic, pufos, roșu-liliachiu. Telefonul îl primi într-o seară Sunt Adrian Pascu, începu. Numele îi era necunoscut dar, din primul moment, femeia știu cine este. Am rugat-o pe Emilia să-și ducă până la capăt serviciile. Prin urmare am căpătat câteva informații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
când m-a văzut, și tata cu frate-meu în dimineața de după ziua aceea, am lăsat-o pe Miau aproape de casă, am așa... ha! mai poți să zâmbești? spune Prințesa Miau-Miau, uite, și îmi arată o bășică pe mâna ei pufoasă, de la țigară, gândesc; râd, îi arăt eu mâna, mă doare pe dinăuntru, dar nu se vede nimic, îmi vine în cap imaginea lui când îmi arată brațul cu o vânătaie umflată, nu-mi vine a crede, spunea și Mihai, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
Doamne sfinte! — Dar la ce-mi folosește succesul dacă n-am cu cine să-l împart? strigă Șam cu un patetism teatral. Trăiesc singur cuc la ferma mea supermodernă, mă-nvârt de colo colo prin camerele puștii, pășesc pe covorul pufos, ascultând ticăitul pendulelor, și aștept să sune telefonul. — Adineauri ai spus că ești prea ocupat ca să ne faci o vizită, i-o întoarse Eleanor. — Sunt și ocupat, și singur. E bine cunoscută boală a zilelor noastre. Și, oricum... Șam lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
uita așa de galeș la mine, parcă mă implora să-l ajut. Era atât de frumos! Parcă mi-era frică să-l ating. Dar deodată, am prins curaj și l-am luat în brațe. Mâinile mele mici mângâiau blana lui pufoasă. M-am gândit să-i pun numele Lăbuș. Când am ajuns acasă, m-am uitat la piciorul lui. Avea un ghimpe și nu mă lăsa deloc să-l ating. Se ferea, strângându-și piciorul la piept. Nici nu știu cum i lam
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
albe; albele și blândele ninsori; jocul steluțelor sclipitoare; podoabe argintii; copaci de zahăr; câmp de cristal; iaz de oglindă; jocul cristalelor de nea; mantie de lumină, mantie de nea; tablou minunat, fantastic; flori de gheață; veșmânt alb; fulgi mari și pufoși; coroniță de steluțe argintii; copaci cercelați cu flori de gheață; cojocel de nea; gerul aspru și sălbatic; ghirlande de cristal; zăpadă cristalină; lan de diamante; văzduh scânteios; coloane înalte ale unui templu maiestuos; dansul fulgilor de nea; fulgii se joacă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]