554 matches
-
pui să nu moară."289 În imaginarul tradițional, cucul trece prin mai multe metamorfoze, de la pasărea prevestitoare de noroc sau de nenoroc, la pasărea ca mesager al sufletului: "Cucule de la pădure, / Du-te la puica și-i spune / Să facă puica ce-a face / Să-mi trimeată doru-ncoace, / Că de dor nu știu ce-oi face."290 Uneori, în lirica subiectivă, cucul devine un element de comparație, dar și o condiție sine qua non împlinirii ființei umane: "De-aș cânta cum
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prevestește începutul și sfârșitul ritualurilor de trecere care consfințesc hotarele dintre anotimpuri. Astfel, cucul, care prevestește primăvara, la Blagoviștenie, imediat după echinocțiul de primăvară, se transformă în uliu, de Sânziene, la solstițiul de vară: "Cucule cu gura sfântă, / Mergi la puica mea și cântă / Și îi cântă pe părău, / Spune-i că te-a trimes eu. Puica afară ieșea: / Hâș, uliule, de-acolo, / Nu cânta-n livada mea! / Da te du de-i cântă lui / Pe-o frunză de tămâiță, / La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
primăvara, la Blagoviștenie, imediat după echinocțiul de primăvară, se transformă în uliu, de Sânziene, la solstițiul de vară: "Cucule cu gura sfântă, / Mergi la puica mea și cântă / Și îi cântă pe părău, / Spune-i că te-a trimes eu. Puica afară ieșea: / Hâș, uliule, de-acolo, / Nu cânta-n livada mea! / Da te du de-i cântă lui / Pe-o frunză de tămâiță, / La uș`șoară la temniță. Și pe-o frunză de marari, / La ușă de creminari! / Da cucul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dacă în el nu s-ar fi îmbinat atât de armonios folclorul și argoul orășenesc și limba savantă, topite parcă în expresia concentrată blagiană, în forma eliptică a lui Ion Barbu sau în formula jocului arghezian: "Ca și ouăle din puică/ eu rămân în tine, muică,/ tu, cea care pururi cloșcă/ m-ai luat ca și o ioșcă/ și tot stai cu dumneata/ peste umilința mea" ("Spleen"). Nichita Stănescu este un îndrăgostit de dragoste, mai precis de starea de dragoste, de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vor ieși din acele ouă numai cucoși, iar de se vor pune cu poala, vor ieși numai găini. Din ouăle puse în cuibarul cloștii din o cușmă sau o pălărie ies cucoși, iară din cele puse dintr-o basma ies puice. Ouăle se pun la cloșcă cu căciula, ca să iasă o dată toți puii și să șadă grămadă pe lîngă cloșcă. Cînd pune ouăle sub cloșcă, nu le pune cu soț, ci fără soț, să iasă din toate pui. Cînd o cloșcă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Să pui cloșca totdeauna marți sara. Se crede că din ouăle puse joia sub cloșcă vor ieși numai cucoșei. Să nu pui cloșcă în lună nouă, că ies ouăle limpezi. De pui sare în gunoiul de după ușă, îți scoate cloșca puice cucuiete. Să nu lași în casă mîță ori cîne cînd îi pune cloșcă, că altfel e spărioasă. Cînd moare vara cineva din familie, să acoperi cloșca, că de nu, atunci mor toți puișorii din ouă. Cît ține clocitul, să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
1 martie], așa va fi și vara: dacă în ziua babei Dochia ninge și-i furtună, atunci se zice că ea leapădă un cojoc. Zilele ei se numesc cojoace. Drac Se crede că dacă poartă cineva un ou al unei puice negre nouă zile înainte de Paști subsuoară și zice, pe timpul cînd să iasă cu învierea și să cînte: „Hristos a înviat, și al meu a înviat“, atunci iese din acel ou un spiriduș, care apoi îi dă celui ce l-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
el iese Necuratul, care îl servește pe respectivul; iară dacă nu-i dă de lucru, apoi se apucă de capul celui ce l-a clocit. De-i cloci ouă de stîrpitură (ouăle mici și moi pe care le fac unele puice) subsuoară și-i crește ce va ieși din ele, vei crește spiriduși, și aceștia cîți bani ai voi îți aduc - și nimeni nu te poate bate, că numai îi chemi în gînd; dar după moarte al lor ești. Alții mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe vară. Oul cel dintîi al vreunei găini se ia pe mînă, se scuipă de trei ori și, încingîndu-l în cenușă, se zice: „Așa să fie găina mea de ouătoare ca cenușa în spor de sporitoare.“ Cînd se ouă o puică pentru întîia dată, se ia oul acela și se poartă de către gospodina casei prin șperlă*, zicînd: „Cîtă șperlă în vatră, atîtea ouă să curgă din găina noastră.“ Se zice că găina după ce se ouă și se dă jos din cuib
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dintr-un ou, ca să fie amîndoi moi, să se lese unul după altul. La cununie se dă mirelui să mănînce un ou răscopt, ca să fie econom. După cununie, sara la masă, amîndoi mirii mănîncă dintr-un ou ouat de o puică întîi, ca să tră iască amîndoi nedespărțiți pînă la moarte. La Lăsatul Secului se mănîncă un ou la urmă, ca să pară postul ușor. La jumătatea Postului Mare se face înnumărătoarea ouălor, ca să nu se strice pînă la Paști. Vineri, în Săptămîna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să-l pui în păr, ca să nu-ți mai dea și altul. Spinare Dacă te mănîncă spinarea, ai să te îmbolnăvești. Spiriduș De-i cloci ouă de stîrchitură (primele ouă, de regulă mici și moi, pe care le fac unele puice) sub moară și-i crește ce-a ieși din ele, îți crești spiriduși, și aistea cîți bani îi voi îți aduc și niminea nu te poate bate, că numai îi chemi în gînd; da’ după moarte al lor ești. Alții
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu boabe de porumb roșu, ca să-i vie lapte mai mult și mai iute. Cînd te duci să mulgi vaca, să ai apă în șiștar și, spălîndu-i țîțele, vars-o sub ea, că-i a spor la lapte. Ou de puică neagră ouată întîi se dă vacilor cu lapte, ca să facă laptele bun. Cînd cineva mănîncă colastră întîi, îi pune al casei apa în cap, ca să aibă vaca izvor de lapte. în ziua în care fată vaca, să nu dai nimic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
făăt> nici de cum, ci au dat această moșie Neculii logofăt drept acești bani, care s'au zis mai sus, de a lui bună voie și Înnaintea a multor boeri buni, anume: Voicilă logă o >fă ăt > din Negoești și popa Puică din București și Tudor din Scovordeni și Dobrotă. İar după aceia, iar au cumpărat Necula lă o >gof ăăt > un țiganu, anume Marin de la Sulga și de la Filipan din Tăncăbești, drept 1200 aspri gata. Și iar au cumpărat Necula logă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
maică frigurile Dar mai rele dragostele Maica de friguri mă scoate Dar În dragoste nu poate. Maica-mi zice că mă scoate De la cîte de la toate De la două nu se poate De la mîndră, de la moarte. Rolul femeii În dragoste. Exemplificăm : ,, Puică sprîncenele tale Pene-s de privighetoare. CÎnd le sui, cînd le cobori Cu privirea mă dobori. CÎnd le sui, cînd le ridici İnimioara rău mi-o strici. ” ,, Dragostele tinerele Nu se fac din floricele. Ci din buze subțirele Din degete
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
toată turma. Turma cu oițele Ciobani cu căprițele. Zbiară oile-n sălaș Nu-i cioban să strîngă caș. Zbiară oile prin strungă Nu-s ciobani ca să le mulgă. ” Dealul, luncile și pădurile sunt locuri de Întîlnire ale Îndrăgostiților. Exemplificăm : ,, Hai puică pe deal, pe deal Să tăiem iarbă de cal Costree pentru cîrlan. Calul să ni-l priponim Și-amîndoi să ne iubim. Hai puică pe deal În sus C-a făcut făsuiul fus Și haragii nu i-am pus. Hai puică
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
-s ciobani ca să le mulgă. ” Dealul, luncile și pădurile sunt locuri de Întîlnire ale Îndrăgostiților. Exemplificăm : ,, Hai puică pe deal, pe deal Să tăiem iarbă de cal Costree pentru cîrlan. Calul să ni-l priponim Și-amîndoi să ne iubim. Hai puică pe deal În sus C-a făcut făsuiul fus Și haragii nu i-am pus. Hai puică să-l hărăgim Și-amîndoi să ne iubim. ” -//,,Frunză verde de trei mure Pădure, dragă pădure Să nu mai spui la lume C-am
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
puică pe deal, pe deal Să tăiem iarbă de cal Costree pentru cîrlan. Calul să ni-l priponim Și-amîndoi să ne iubim. Hai puică pe deal În sus C-a făcut făsuiul fus Și haragii nu i-am pus. Hai puică să-l hărăgim Și-amîndoi să ne iubim. ” -//,,Frunză verde de trei mure Pădure, dragă pădure Să nu mai spui la lume C-am intrat cu mîndra-n tine Și-am iubit numai copile. Las să mă spuie frunza Că ea mi-
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lor și fiecare revarsă bucurii izvorîte din prezența bogățiilor și frumuseților ce le poartă pe umerii lor. Primăvara, dar aducător de viață. Exemplificăm : ,, Frunză mărgărit Mă uitai la răsărit Văzui primăvara viind Și zăpada ocheșind Colțul la iarbă crescînd Și puica suspinînd. Văzui frunza ca parana Trăsăi pușca cu vergeaua Ș-apucai la deal vîlceaua Unde cîntă turtureaua Și mi-o-ngînă presureau. Una cîntă Ș-alta ascultă Și-și resfiră penele Ca mîndra sprîncenele. ” Bucuriile ce le simte omul provocate de schimbările
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
torc Ce rămîne pun pe foc. -ăă Hai, nevastă la prășit. Bărbate m-am bolnăvit. - Hai nevastă la băut - Mergi nainte că te- ajung.>> -//,, Mă făcui că cer un foc, ca să fac minciunii loc. ” - din popor. -//,,Foaie verde tiriplie Trece puica pe colnic Răsucind la borangic Numai din degetu-al mic. De trei zile tot sucește Și pe fus nu mai sporește. Sucește de-o săptămînă Și pe fus n-a pus trei fire. ăă - Ce cauți mîndră pe colnic Răsucind la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
10 : „Cât oi trăi, să iubesc, Că de-oi muri, putrezesc;” scopul vieții pare a fi iubirea, ea este cea care o definește și îi dă sens, așa cum degradarea și distrugerea dau sens morții; r. 23 27 : „Du-te la puica și-i spune Să nu se mai poarte bine, Că mi-a rupt inima-n mine. Să se poarte mai vlăvioasă, Să-mi mai văd și eu de casă.” îndemn la decență și schimbarea atitudinii cochete ce stârnește dorințele, ispitește
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
s-aveți, O, diplomați cu graiul politicos și sec, Lumea cea pingelită o duceți de urechi. Îmi place axiomul cel tacit, ființi spurcate: Popoarele există spre a fi înșelate. {EminescuOpIV 222} ANTROPOMORFISM În poiata tăinuită ca-n umbroasă zăhăstrie, Trăia puica cea moțată cu penetul de omăt; Nu-i cucoș în toat-ograda, ce de-iubire căpiet, S-urmărească insolenter innocenta ei junie. 5Ce cochetă e copila, cu ce grație ea îmblă? Și ce stele zugrăvește în nisip cu dulcea-i labă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
bătrînu-nlocui cu Saint-Lambert, Pentru inima-i vicleană cucoșeii nu se cert, Căci din tânăr în mai tânăr n-academia-i îi ie. În curând ea pierde-n curte tot al noutății farmec. Nu-i cucoș ce nu-i luase tot ce-o puică poate da, În curând alte găine al ei nimb l-întuneca, Cum odată-l întrecuse, pe Harun, Vizirul Barmeg. În zădar li imputează a lor gânduri sensuale. "De - răspunde cu-ironie unul din amanții foști - 235"Inima-mi întreag-a ta
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
balcanice (neogreacă, bulgară, sârbă). În română, cuvântul sarma are prima atestare într-un document din 1817, publicat de N. Iorga. Varianta sarmă din vestul țării este din sb. sarma. O serie de cuvinte regionale au același sens: gălușcă, perișoară, pernuță, puică, purcel, varză umplută (Trans.), varză cu găluște. Nelipsită pe masă, la Crăciun, este și piftia, al cărei nume provine din ngr. pichtí, piktí „gelatină“ și bg. pihtija. Este un cuvânt vechi, ce apare la Dosoftei. Termenul există și în turcă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
rămâne mai prejos și a realiza un fel de reciprocitate, Pușcariu spune că „avem, cum era firesc, și împrumuturi făcute de albanezi din română”, aducând în acest scop ca exemple cuvintele ghindură, cucută, grâu, mioară, scutar „mai marele peste ciobani”, puică, cornută, cârlig, mămăligă etc. În sfârșit, autorul remarcă în plan lexical „izbitoarea asemănare în tratarea elementului lexical de origine latină”: cuscru și krushk (lat. consocer), a urî și urrenj (lat. horrere), ospăț și shtëpi „casă” (lat. hospitum, ngr. σπίτι), împărat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
odrasla-i instruită... În Franța face trotuare. Unor bărbați Pe fete ei din ochi le fură, Căci asta e a lor ursită: Când fusta-i doar miniatură, Cum să reziste la ispită? Unei tinere Văzând pe-un mândru cocoșel, O puică lângă el a mas. A stat o noapte lângă el, Dar tot puicuță a rămas.G.L.U.P.I. Plimbarea șefului Ziua-i caldă și mai mare, Ce frumoasă este vara! Soața vrea chiar și-o plimbare... Dar ce-o zice
SUCCINTE NOTA?II DESPRE CULEGEREA DE FA?? by George Petrone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83944_a_85269]