1,249 matches
-
ea participa întreaga suflare a școlii dar și a satului (elevi, dascăli, străjeri, premilitari, fruntașii cârmuirii, tineri și bătrâni de toate condițiile sociale). La sfârșitul ceremoniei se îndreptau spre locurile unde se vor planta mai bine de o mie de puieți de brazi. În aceeași logică a lucrurilor, preocupările zilnice sunt alternate cu cele trimestriale, periodice, intra sau extrașcolare : școala ca centru de examen de sfârșit de an școlar (pentru toți școlarii claselor terminale de la școlile din Rucăr și din vecinătate
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
alocate a fost cam dificil. Ne-am simțit bine lucrând în echipa și în general am încheiat cu o socializare bine venită. În diferite orașe ale țării mass-media a redat acțiunile organizate. Putem fi mândri că peste ani de zile puieții pe care i-am plantat noi acum - vor deveni arbori și arbuști adulți, contribuind la refacerea unor zone defrișate, sau vor înfrumuseța parcuri și implicit vor contribui la scăderea poluării mediului. Programul Național de Plantare rămâne - o investiție pentru viitor
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
mic grup de opt zece băieți și fete urcam gălăgioși în trenul ce ne ducea la Sinaia, Predeal, Brasov. Îmi amintesc, în una din escapadele noastre, urcam către Cabana Trei Brazi, nu am cum uita! Am decis să iau trei puieți de brazi micuți, erau cât palma. Intenția mea a fost să-i plantez. Unul în locul nostru de întâlnire din Grădina Botanică în imediata vecinătate a băncii unde declarasem locul nostru, iar pe ceilalți doi în curtea casei părinților mei. I-
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
în locul nostru de întâlnire din Grădina Botanică în imediata vecinătate a băncii unde declarasem locul nostru, iar pe ceilalți doi în curtea casei părinților mei. I-am zis Emiliei de intenția mea, părea încântată însă nu a participat la alegerea puieților! Totuși la București s-a arătat interesată, chiar a ales brăduțul ce urma să-l plantăm în locul nostru de întâlnire! Îmi amintesc cum la ales pe cel mai simetric dintre brăduți. Atunci am sesizat că unul din cei trei brăduți
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
șuieratul trenurilor pe care le-am pierdut iremediabil. Prin gările acestea nu ne vom mai întoarce. Și nici trenurile nu sunt dus-întors. Gară - pustie. Doar în Triaj mai respiră greoi, câte o locomotivă dezafectata, mâncata de rugina. Din ea crescă puieți de salcâmi și corcoduși iar prin geamurile sparte, intră câte o pasare buimaca. Parcă e viața noastră, abandonată în Triaj, urmând să fie licitata și vândută la fier vechi, cu toate visele și idealurile răsturnate de o mână de oameni
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355247_a_356576]
-
pasul de osândă Când razele abia pătrund Și moartea stă la pândă, Unde al cărnii viu miros Ațâță și îmbată Și unde curge-un fir sfios De apă dantelată, O căprioară cu ochi blânzi Și calzi de te îngheață, Printre puieții rari și scunzi În luminiș se-nfață Pășind cu grijă spre izvor, Sfioasă și-ndrăzneață(!), Cu cerbu-n urma-i, păzitor Din umbra lui semeață. La pânza apei de cleștar, Ascunși în dos de stâncă, Doi ochi hipnotici de pândar Vegheau
GRUPAJ DE LIRICĂ VERNALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369603_a_370932]
-
căci lumea lua crengi groase de fag sau de brad acasă, pentru lemne de foc. În al doilea an, parchetul se umplea de tufe de fragi, deliciul culegătorilor, în mare parte femei și copii. Apoi se făceau plantații cu diverși puieți: molid, cel mai adesea, brad, paltin, douglas - un soi de pin american. După câțiva ani, puieții plantați se făceau mari, cât un copil, apoi cât un om, până copleșeau cu totul zmeurișul și alte ierburi de prin parchet, devenind crâng
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
al doilea an, parchetul se umplea de tufe de fragi, deliciul culegătorilor, în mare parte femei și copii. Apoi se făceau plantații cu diverși puieți: molid, cel mai adesea, brad, paltin, douglas - un soi de pin american. După câțiva ani, puieții plantați se făceau mari, cât un copil, apoi cât un om, până copleșeau cu totul zmeurișul și alte ierburi de prin parchet, devenind crâng greu de străbătut. Cea mai interesantă perioadă din viața unui parchet tăiat era când zmeurișul era
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
Astfel că într-o noapte cineva ,,binevoitor” a încercat să-l taie cu joagărul, din două părți. L-am bandajat cu bălegar proaspăt, reușind să salvez copacul. Rănile sale au rămas și se pot vedea pe tulpină. Am plantat câțiva puieți de salcâm aduși de un prieten din gardul grădinii sale. Începuseră să crească și se dezvoltau frumos. Cineva i-a rupt, unul câte unul. Nu pot înțelege de ce se petrec asemenea evenimente nedorite într-un oraș, unde se presupune că
AL CUI ESTE ORAŞUL ACESTA? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358308_a_359637]
-
fulgii de zăpadă, Din care se nasc troiene, Peste noi lăsăm să cadă, Zile, luni și ani, alene! Ne topim apoi în primăvară, Dând naștere la iarba verde, Ciclul se repetă iar și iar, În clepsidra vremii se pierde! Suntem puieții tineri de stejari, Care ne vom ridica în vreme, Oricât vom fi de temerari, Măcinați fi-vom de dileme! Suntem noi florile de câmp, Vizitați de roiuri de albine, Căutăm să primim în schimb, Biletul cu mai multe zile! Orice
SUNTEM FULGII DE ZĂPADĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358665_a_359994]
-
clipe, noi sîntem, pentru o fracțiune de secundă, eterni. CrisLi respiră adînc. Ce miresme, zice ea. Miresmele florilor, ale fînului și ale poamelor de pădure. Vîntul adie lin prin frunzele salcîmilor. Toată ziua am muncit prin curte. Am tăiat toți puieții de salcîm, care ne înnebunesc în fiecare an, și uneori glumim pe ideea că, dacă un savant ar încrucișa merii ionatani cu salcîmii, am avea mere în luna mai și, în plus, n-ar trebui să ne mai îngrijim de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
Neumarkt. Unii spun că îi place să tragă la măsea. Stă ore în șir astfel, o văd și seara la zece acolo. Se impregnează în decorul din jurul blocului, la fel ca grădinița din față unde an de an se sădesc puieți ce nu cresc niciodată mai mult de trei metri. Posibil ca această femeie, ce pare a nu avea pe nimeni, căci nimeni nu o vizitează vreodată, să nu fi ieșit din cartier de ani buni. Centrul Bucureștiului trebuie să fie
Femeia din fața blocului. Pornim în viață idealiști și sfârșim cinici () [Corola-blog/BlogPost/338326_a_339655]
-
părintele Teofil Paraianu că el nu ar fi făcut așa? Așa nu vedea el. De ce a udat un călugăr un ciot până a prins rădăcini? Așa i s-a spus să facă. Tu ai face? Dacă nu ar mai fi puieți pe pământ, sau nu aș avea cu ce să-i cumpăr, aș avea de ales? Și dacă n-ar fi nici apă? Aia din deșert, cum trăiesc? Dar în minuni crezi? Sunt circumspect. Dacă vin de la Prea Perfectul? Mai bine
Jianu Liviu Florian: Liber formular. () [Corola-blog/BlogPost/339621_a_340950]
-
la deal, eu și fratele meu mai mic, Mihai, spre poiana cea mare, Tomnatic, situată tocmai sus pe un munte unde erau mai multe stâne. Toată săptămâna am lucrat în pădure, la descopleșiri (operație forestieră de tăiere de iarbă din jurul puieților de plantație din parchetele recent împădurite, încât iarba să nu sufoce firavii puieți plantați). Acum era vineri, și mama ne-a spus că la sfârșit de săptămână să ne ducem la stâna lui Moralciuc, la Tomnatic, unde aveam date câteva
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
Tomnatic, situată tocmai sus pe un munte unde erau mai multe stâne. Toată săptămâna am lucrat în pădure, la descopleșiri (operație forestieră de tăiere de iarbă din jurul puieților de plantație din parchetele recent împădurite, încât iarba să nu sufoce firavii puieți plantați). Acum era vineri, și mama ne-a spus că la sfârșit de săptămână să ne ducem la stâna lui Moralciuc, la Tomnatic, unde aveam date câteva oi, să încercăm să luăm urda și cașul pentru cele câteva oi ale
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PUIEȚI DE TIMP Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1756 din 22 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului PUIEȚI DE TIMP Am plantat, Puieți de timp, Din care Răsărit-au ani. Au fost și sunt, Nu pot să-i schimb, Nici
PUIEŢI DE TIMP de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342988_a_344317]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PUIEȚI DE TIMP Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1756 din 22 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului PUIEȚI DE TIMP Am plantat, Puieți de timp, Din care Răsărit-au ani. Au fost și sunt, Nu pot să-i schimb, Nici în aur, Nici în bani. Zdrobesc timpul, Secundă de secundă, Împing viața, Înainte Pentru a fi Cât mai
PUIEŢI DE TIMP de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342988_a_344317]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PUIEȚI DE TIMP Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1756 din 22 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului PUIEȚI DE TIMP Am plantat, Puieți de timp, Din care Răsărit-au ani. Au fost și sunt, Nu pot să-i schimb, Nici în aur, Nici în bani. Zdrobesc timpul, Secundă de secundă, Împing viața, Înainte Pentru a fi Cât mai fecundă. Zdrobesc timpul, În morile
PUIEŢI DE TIMP de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342988_a_344317]
-
și sunt, Nu pot să-i schimb, Nici în aur, Nici în bani. Zdrobesc timpul, Secundă de secundă, Împing viața, Înainte Pentru a fi Cât mai fecundă. Zdrobesc timpul, În morile de zile, Plămădind viața, Cu evenimentele, Mobile. Referință Bibliografică: PUIEȚI DE TIMP / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1756, Anul V, 22 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PUIEŢI DE TIMP de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342988_a_344317]
-
privesc La vorbele ce chiar parcă nemuresc Evenimente sau peisaje line, Ce ne-nconjoară - sclipiri coveline. De-i Lună plină sau Crai nou, Plânsul copilei sare prin ecou. E impregnat în scări și în pereți Și din grădină a mărului puieți. Ce prețioasă-i prietenia, Lumea toată ce veni-n chindia În care bucuroși ne-am întâlnit La masa de botez copil iubit! La focul ce spre seară a ars nevoi Scoțând pe poartă carul cu doi boi, Ce lin pe
POEZII INEDITE de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343430_a_344759]
-
bunicul cu bunica celor din partea tatălui), era mai bine de doi ari[ - Un ar este egal cu 100 metri pătrați. NA.] de pădurice din salcâm. Inițial a fost tot viță de vie la început, însă bătrânul între timp a plantat puieți de salcâm, care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci, unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați, cu boaba
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
lor. Mama ei o iertase, dar tatăl rămase neînduplecat. Pentru că în familia tradițională bărbatul era “managerul” familiei, posibilitatea de a-și ajuta financiar fiica eșuase. Așa că, singura idee a străbunicii mele a fost să-i ofere fiicei sale 100 de puieți de prun. Așa putea să facă ea însăși, la cazanul comunal, țuică pentru soțul ei...că să bea un alcool “curat” și să nu risipească banii familiei. Dacă va obține o producție bună, poate sa și vândă, ca să-și facă
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
ascuns, câte speranțe nu mai vin la tine, și câte inimi naive ai fi străpuns. Plecând, redevenim copacul obosit, spălat de viață-n adieri de vânt, Ne desfrunzim singurătatea, spășit, fără să să cerem cuiva legământ. Ne vor înlocui alți puieți de viață, cu rădăcinile profunde în viitor, iar noi vom adormi, fără speranță, ca elefanții care știu când mor! Citește mai mult Copacul care pleacăPlecând ne transformăm în vise,și-n anotimpuri rostogolite- n amintiri,Despre trăirile spuse și nespuse
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
ascuns,câte speranțe nu mai vin la tine,și câte inimi naive ai fi străpuns.Plecând, redevenim copacul obosit,spălat de viață-n adieri de vânt, Ne desfrunzim singurătatea, spășit,fără să să cerem cuiva legământ.Ne vor înlocui alți puieți de viață,cu rădăcinile profunde în viitor,iar noi vom adormi, fără speranță,ca elefanții care știu când mor!... XXVII. COLIVIA ORAȘELOR UITATE, de Nicolae Nistor , publicat în Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016. colivia orașelor visate by nicolae
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
bunicul cu bunica celor din partea tatălui), era mai bine de doi ari[ - Un ar este egal cu 100 metri pătrați. NA.] de pădurice din salcâm. Inițial a fost tot viță de vie la început, însă bătrânul între timp a plantat puieți de salcâm, care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci, unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați, cu boaba
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]