338 matches
-
puternică asupra celorlalți care nu sunt implicați În acest spectacol. Atracția vine din „curiozitatea”, dar și din „plăcerea colectivă” de „a vedea”. Acest fapt de „a vedea” nu este Însă niciodată pasiv. El este o formă de „coparticipare”, de „descărcare pulsională colectivă”, În care fiecare dintre „spectatori” se „identifică” cu unul dintre factorii” scenariului psihologic. În sensul acesta am remarcat că „publicul spectator” se grupează În trei sectoare: cei care Încurajează agresorul, cei care Încearcă să susțină victima și, În fine
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este „primul organ al plăcerii” la copilul nou-născut, reprezentând organul prin care se realizează actul suptului. Suptul este „plăcere tactilă”, dar și „plăcere gustativă”. Această „funcție primară”, deosebit de complexă a gurii reprezintă În psihanaliză „stadiul oral” al dezvoltării și evoluției pulsionale a persoanei (S. Freudă. Gura reprezintă, dincolo de „anatomia” și „fiziologia” ei și semnificațiile psihologice și morale, fiind din punct de vedere simbolic, dar și În calitatea de „acțiune/comportament” practic, un „organ al apetențelor”, precum și un „organ al distrugerii”, asociat
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În cazul prejudiciului adus unei persoane trebuie să vedem relele intenții orientate Împotriva acesteia. Ele sunt pulsiuni agresive orientate, voluntar sau aparent involuntar, Împotriva unei alte persoane, considerată ca adversar, rival etc. În acest caz, orice prejudiciu este o descărcare pulsională, În care distingem mai multe registre ale acțiunii psihologice. Semnificația prejudiciului Dacă am stabilit că prejudiciul este o acțiune psihologică complexă, cu mai multe aspecte, să analizăm care este semnificația acesteia. Psihologia, Psihanaliza și Morala vin ca să explice aceste aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pe rând, pe fiecare. 1. Persoana care prejudiciază După cum se poate deduce din cele deja prezentate mai sus, nu orice persoană poate fi Împinsă În direcția prejudicierii alteia. Sunt absolut necesare anumite condiții care să determine adoptarea unei asemenea Înclinații pulsionale de factură ostil-negativă. De regulă, cel care prejudiciază are un anumit profil psihologic, caracterizat prin următoarele trăsături: are un mare potențial agresiv, care se manifestă prin conduite de violență; este o persoană imatură emoțional, frustrată, având carențe educaționale și afective
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihopatologia, i s-a „atribuit o reputație proastă” (Deutsch, 1998, p. 165). Acești autori care au fundamentat chiar o sociologie a conflictelor nu mai descriu conflictele sociale în termenii descărcării tensiunilor, ostilității, agresivității - într-un cuvânt, a aspectelor afective și pulsionale -, ci prin chiar procesele sociale caracterizate prin inegalitatea repartiției puterii sociale și a autorității a existenței intereselor divergente dintre grupurile sociale. Conceput în acest mod, conflictul nu mai îndeplinește exclusive funcții negative, nu mai este privit ca sursă de dezintegrare
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a realizat o teorie psihologică a cunoașterii și învățării, fundamentând-o pe realități ale afectivității umane. Formulările sale voit pozitiviste nu pot estompa această credință nemărturisită după care raporturile omului cu semenii și cu lucrurile au o componentă emoțională și pulsională „inextricabilă”. În 1957 a formulat două ipoteze centrale (de fapt, teze!) ale disonanței cognitive: I. Prezența disonanței produce o creștere a presiunii de a reduce această disonanță 1. II. Forța presiunii de reducere a disonanței este în funcție de magnitudinea disonanței existente
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de a contribui la conturarea unei imagini mult îmbogățite a personajelor din planul principal sau secund al acțiunii. Modul în care Iorgovan și Busuioc, respectiv Națl și Hubăr se raportează la Pupăză sau Bandi e determinant pentru a înțelege sfera pulsională a fiecăruia în parte, dar și profilul motivațional și volitiv cu care își construiesc aceștia coexistența. Bandi și Pupăză sunt percepuți ca roade ale păcatului direct sau indirect prin familia pe care o reprezintă și, de aceea, ei se constituie
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
precocitatea debutului (Înaintea vârstei de 15 ani). Comportamentul agresiv reprezintă atitudini și acte cu conținut antisocial, cu manifestări de violență și agresivitate, descărcate de obicei exploziv. Agresivitatea umană, ca parte componentă a comportamentului uman are diverse manifestări la diferite niveluri : pulsional, afectogen, atitudinal, comportamental Agresivitatea ( din latinescul agression = a ataca) ,,se referă la o stare a sistemului psihofiziologic, prin care persoana, răspunde printr-un ansamblu de conduite ostile În plan conștient, inconștient și fantasmatic cu scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
evoluționistă pornește de la următoarele asumpții: (1) răspunsurile subiectului uman sunt mediate de structurile cognitive; (2) structurile cognitive sunt rezultatul selecției naturale. Psihologia, ca știință, este mai diversă. Mecanismele răspunsurilor subiectului uman pot implica nu doar structuri cognitive, ci și structuri pulsionale (de exemplu, psihanaliza) sau de alt gen (de exemplu, psihologia umanistă). Analiza formării acestora în procesul evolutiv nu este obligatorie. În plus, un demers larg răspândit în psihologie este reprezentat de modelul social standard. Conform acestui model, există anumite mecanisme
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cod erotic” de atragere și comunicare reciprocă între doi parteneri, în care „limbajul trupului” este esențial ca formă de manifestare emoțională. Acest „limbaj emoțional erotic” are un caracter simbolic, iar din punctul de vedere al psihanalizei, el realizează o „comunicare pulsională” între două inconștiente, mobilizând în felul acesta pulsiunile libidinale ale celor doi parteneri. Rolul emoțiilor este de pregătire a unei relații erotico-sexuale. Ele orientează atenția reciprocă a partenerilor în aceeași direcție, favorizează atracția reciprocă și construirea unei relații comune. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
pulsiunilor/dorințelor sexuale. Pentru omul civilizat, viața în Cetate presupune „drepturi” și „datorii”. Civilizația citadină implică un întreg sistem de „norme” cu caracter obligatoriu. Conduitele umane se dispun între cei doi „poli”: „satisfacerea necesităților/dorințelor” și „responsabilitatea actelor”. Orice „realizare pulsională” trebuie pusă sub „controlul responsabilității”. În acest context se situează și sexualitatea. Normarea „regimului de utilizare” a sexualității va avea caracterul unor conduite, individuale sau colective, de tip ritualic-simbolic, care să le confere o anumită configurație prin care se pot
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
limbajului simbolic de o mare și nuanțată varietate; calambururi, expresii aluzive, injurii, obiecte și imagini cu un substrat transparent, anecdote etc. În toate aceste cazuri, trebuie să vedem sursa limbajului simbolic și a construcțiilor mitice în sfera inconștientului, acest „rezervor pulsional” aparent inepuizabil. Simbolurile și miturile sexualității Miturile sexualității au o „temă”, unul sau mai multe „personaje”, și un „limbaj simbolic”, toate constituite într-un „scenariu” care ilustrează o anumită „situație erotico-sexuală”. Rolul sau funcțiile „miturilor sexualității” au ca obiectiv următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
și moartea. Distingem ca „teme” următoarele: incestul, adulterul, crima și suicidul pasional, hybrisul ca violare a voinței divine, înfruntarea destinului etc. Tipologia și semnificația simbolică a ritualurilor Funcția simbolică a miturilor erotico-sexuale este de a efectua un act de „descărcare pulsională”, un „catharsis” cu semnificația unei „depășiri” a barierelor „tabuurilor”. În toate mitologiile antice se remarcă aceste tendințe. Configurarea personajelor mitologice, precum și acțiunile lor sunt libere, nesupuse cenzurii. Ceea ce este „interzis” oamenilor este „permis” zeilor. Dar zeii nu sunt altceva decât
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
sunt libere, nesupuse cenzurii. Ceea ce este „interzis” oamenilor este „permis” zeilor. Dar zeii nu sunt altceva decât „replica” simbolică a oamenilor, o replică de ordin supraordonat. În felul acesta se operează un „transfer” de la oameni la zei, obținându-se „descărcarea pulsională” prin actele și conduitele acestora din urmă. Ritualurile se prezintă ca acte periodice de „descărcare pulsională” prin care se mențin ordinea și echilibrul comunităților social-umane. Semnificația simbolică a tipurilor ne conduce către modelele ancestrale, primare, reprezentate prin arhetipuri. Fiecare „tip
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
decât „replica” simbolică a oamenilor, o replică de ordin supraordonat. În felul acesta se operează un „transfer” de la oameni la zei, obținându-se „descărcarea pulsională” prin actele și conduitele acestora din urmă. Ritualurile se prezintă ca acte periodice de „descărcare pulsională” prin care se mențin ordinea și echilibrul comunităților social-umane. Semnificația simbolică a tipurilor ne conduce către modelele ancestrale, primare, reprezentate prin arhetipuri. Fiecare „tip simbolic” se raportează la o anumită categorie de valori în raport cu pulsiunile erotico-sexuale pe care le reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
lor stilistică. SUPRA-EUL Ziua (Lumină, puritate, uscat, activă ARHETIPUL DIURN RITUALURI DE PURIFICARE/CATHARSIS VALORIZARE MORALĂ TRECUTUL CONSERVATORISM/REFUGIU IMAGINEA MAMEI NOSTALGIA ORIGINILOR ARHETIPUL MATERN EUL INDIVIDUAL VIITORUL CONDUITE DE VIOLENȚĂ/POSESIUNE IMAGINEA TATĂLUI DESCĂRCARE/AVENTURĂ/AGRESIVITATE ARHETIPUL PATERN DESCĂRCARE PULSIONALĂ RITUALURI ORGIASTICE DE „DESCĂRCARE” ARHETIPUL NOCTURN NOAPTEA (ÎNTUNERIC, UMED, BEȚIE ORGIASTICĂĂ INCONȘTIENTUL 1. Modalitatea de valorizare morală este în raport cu pulsiunile valorice ale Supra-Eului, manifestate prin ritualuri de purificare, castitate. Din punct de vedere simbolic, ele sunt în relație directă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
valorice ale Supra-Eului, manifestate prin ritualuri de purificare, castitate. Din punct de vedere simbolic, ele sunt în relație directă cu „arhetipul diurn” al principiului masculin. 2. Modalitatea de valorizare instinctiv-pulsională este legată de pulsiunile Inconștientului și se manifestă prin descărcare pulsională în ritualuri orgiastice. Din punct de vedere simbolic, ele sunt în legătură cu „arhetipul nocturn” al principiului feminin. 3. Modalitatea stilistică, ce presupune o atitudine nostalgică, de “întoarcere la origini”, corespunde „arhetipului matern” și este expresia unei conduite de refugiu, a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
conservatoare”, de retragere cu închidere și fixare/imobilitate, întoarsă către trecut. 4. Modalitatea stilistică, ce presupune o atitudine de tip proiectiv, de deschidere către viitor, de depășire a prezentului, cu caracter de aventură, reclamând nevoia de schimbare și de descărcare pulsională, cu caracter de „violență”, corespunde „arhetipului patern”. În plus, trebuie remarcată nevoia de posesiune și supraestimare. Din cele de mai sus se poate desprinde că simbolistica culturală a sexualității este de o mare complexitate și diversitate. Ea reprezintă forma sublimată
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
sexuală, Sfera sexualității, - sexul biologic, - identitatea sexuală, Situațiile de criză ale cuplului, - atracție/acceptare, - respingere/refuz, - cuplurile fragile, - criza de separare, - modelele cuplului, Sexualitatea la vârsta a treia, - menopauza, - andropauza, Sexualitatea și pasiunile, Sexualitatea și agresivitatea, Suicidul și sexualitatea, Stadiile pulsionale erotico-sexuale, - stadiul oral, - stadiul anal, - stadiul falic, - stadiul de latență, - stadiul genital, Sacrul și sexualitatea, Sadismul, Patologia psihosexuală, - clasificarea tulburărilor psihosexuale, - mecanismele și cauzele tulburărilor psihosexuale, - clasificarea tulburărilor psihosexuale, - tulburări endocrino-sexuale, - tulburări de identitate sexuală, - tulburări de dinamică sexuală, - la
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
Rabier în 1926. În acest caz, sloganul lansat de Soția Supremă a Comandantului Gândurilor Naționale în visul lui Elpi ar fi sunat "Viitor de taur, Cajvantoglu are". Se pare însă că n-a fost să fie. Existau și rațiuni (re)pulsionale sau, poate doar de incompatibilitate simbolică, evidente dacă priviți ilustrația inserată. Este greu de închipuit un compromis între Kiri de pe cutiile cu brânză topită și taurul urmărind cu atenție mâna apostolului, considerat printre altele patron al pictorilor. Imaginează-ți în
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
despicând în patru firul firav al Bahluiului (canalizat pe pat de betoniii în anul când Luca Pițu tăia prin pensionare cordonul care-l lega de Fanaryași). De exemplu, aș putea căuta exemple pentru "integrarea reușită a factorului narcisic în viața pulsională în cursul unei mișcări evolutive de maturare", aș putea găsi (sau dacă nu inventa pentru el) tehnici vizând realizarea regăsirii narcisiace la modul "vicariant și factice". Dacă nu o fac, este pentru a nu da apă la moara de locuri
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic, asociat cu suicidul. În 1370% de cazuri de suicid, pacienții sufereau de o depresie majoră. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei, reapar pulsiunile suicidare. Riscul la suicid În depresia psihotică cu idei de culpabilitate și inutilitate, este de 5,3 ori mai
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
de acceptat dacă ținem seama de diversitatea mecanismelor de apărare. Laplanche și Pontalis (1967) subliniază pe bună dreptate importantele diferențe care există între raționalizare (în care intervin mecanisme intelectuale complexe), întoarcere asupra propriei persoane (care constituie un „destin” al țintei pulsionale), anulare retroactivă (operație compulsivă) și sublimare (în care pulsiunea este deviată către un scop non-sexual, vizând diferite obiecte valorizate social). A. Freud distingea și ea tehnicile (cum sunt izolarea și anularea retroactivă) de adevăratele procese instinctuale, cum ar fi regresiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
întoarcerea către propria persoană 9) transformarea în contrariu 10) sublimarea. A. Freud consacră capitolele 6 și 7 ale cărții sale studiului negării prin fantasmă, respectiv negării prin acte și vorbire. În capitolul 8, ea descrie retracția eului sau inhibiția emoției pulsionale - mecanism inclus în lista prezentată în concluzia lucrării (această listă diferă puțin de prima). Autoarea mai tratează aici identificarea cu agresorul (capitolul 9) și o formă de altruism (capitolul 10). În fine, în capitolul 12, ea menționează ascetismul și intelectualizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
acest caz, relatările subiecților sunt diferite de la bărbați la femei) sau în relație cu situații ce trimit la nevoia de securitate fizică. Prezentarea fiecărei relatări este urmată de patru întrebări cu privire la comportamentul subiectului în situația dată, precum și la răspunsul său pulsional fantasmat, la gândurile și sentimentele sale. Pentru fiecare întrebare sunt propuse cinci răspunsuri alternative, reprezentând tot atâtea grupuri de mecanisme de apărare. Dintre cele cinci răspunsuri diferite, subiectul trebuie să-l indice pe acela pe care presupune că l-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]