756 matches
-
le consider puncte materiale. Datorită interacțiunii planeta se mișcă în jurul astrului pe o traiectorie pe care o presupunem circulară și conform principiului acțiunii și reacțiunii forțele dintre sistemul Soare-planetă satisfac relația: 02112 =+ ®® FF Forța de atracție gravitațională dintre două corpuri punctiforme este direct proporțională cu produsul maselor și invers proporțională cu pătratul distanței dintre ele, conform relației: 2 21 r mm KF = K este constanta universală ce are aceeași valoare pentru orice pereche de corpuri, K = 6,673 • 10-11 Nm2/ Kg2
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
4. se poate utiliza ca lupă. V. Un obiect real se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate produce interferență. 35 TEST 4 1. O lentilă de grosime e este considerată subțire dacă: a) R1 = R2; b) ambele suprafețe sunt curbe
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
intrare fiind cea uterină, mai ales în avorturile provocate empiric (sondă, canulă, tijă vegetală). 9.1.3. ETIOLOGIE Plăgile care realizează condiții de anaerobioză, se constituie în factori favorizanți ai tetanosului: ischemia locală prin garou, stările de șoc, hemoragia, plăgile punctiforme profunde, cu cheag sau suprainfectate cu germeni aerobi, plăgile contuze, anfractuoase cu devitalizări tisulare mari. Agentul patogen al tetanosului este Clostridium tetani, germene mare, gram-pozitiv; microscopic, apare sub formă de bacili mobili care au aspect caracteristic de „baston cu măciulie
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
anemiei hemolitice, insuficienței renale și icterului [9]. 9.2.2. PATOGENIE Există o serie de factori predispozanți ai infecției clostridiale: existența în plagă a țesuturilor dilacerate, devitalizate (în special țesut muscular); plăgi murdărite cu pământ sau conținut intestinal; plăgi înțepate, punctiforme, profunde (anaerobioză); condiții locale de hipoxie la nivelul plăgii prin: plăgi foarte profunde, ischemie locală, pacient șocat. Toxinele virulente ale Clostridium welchii, provoacă tromboze în vasele musculare, ducând la necroza ischemică a acestora. Germenii glicolitici acționează asupra glicogenului din țesutul
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
genice. Mutațiile genetice conduc la apariția de oncogene care guvernează transformarea malignă. Sunt descrise gene diferite care acționează asupra moleculelor de ADN, carcinogenilor exogeni și oncogene. Oncogenele sunt protooncogene (gene normale) modificate structural și funcțional prin translocație, amplificare genetică, mutație punctiformă, rearanjare genică sau inserție virală. Ele au caracter dominant favorizând proliferarea celulară. Au fost descrise și antioncogene (gene supresoare ale tumorilor) ce inhibă proliferarea celulară. Caracterul dominant sau recesiv al genelor, interacțiunile lor modifică evoluția celulei normale transformând-o stadial
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
superioară, sunt mai puțin elastice și se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care-i acoperă cu un manșon micelian albicios, pulverulent, datorită formării conidioforilor și conidiilor, iar spre toamnă acesta devine bruniu în urma formării cleistoteciilor punctiforme de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se usucă. Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că limbul petalelor se îngustează, uneori chiar se despică în două, pierd culoarea alb-roză și devin albe iar
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
miros de mucegai. În toamnele ploioase, bobițele atacate de Oidium sunt supuse infecțiilor cu Botrytis fuckeliana, pagubele putând fi foarte mari. Spre toamnă, pe pâsla miceliană și pe organele parazitate se constată uneori prezența cleistoteciilor care apar ca niște formațiuni punctiforme mici, de culoare neagră. Atacurile tardive pe bobițele ajunse la maturitate le depreciază calitativ, la suprafața acestora formându-se numeroase pete necrotice . Agentul patogen-Uncinula necator (Schw.) Burrill., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium tuckeri Berk
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
frunze a unor pete circulare, gălbui-portocalii, de 3-20 mm în diametru și cu aspect cerat. Cu timpul petele se înroșesc, căpătând o nuanță cărămizie, iar porțiunea parazitată se bombează ușor spre partea inferioară a frunzelor, unde petele prezintă mici formațiuni punctiforme mai închise la culoare, care sunt picnidiile agentului patogen. Pe timp umed, picnosporii sunt eliminați în masă și apar în dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor ca un strat de gelatină de culoare albă. Numărul petelor ce se formează pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pune în evidență picnidiile cu picnospori bruni specifici. Atacul pe frunze apare primăvara după 3-4 săptămâni de la scuturarea florilor, prin formarea unor pete de 5-10 mm în diametru, de culoare roșie-purpurie. În interiorul acestor pete destul de bine delimitate, apar niște formațiuni punctiforme negre picnidiile cu picnosporii ciupercii. Petele cresc putând atinge 1,5 cm, devin cenușii, în timp ce marginea lor prezintă un brâu purpuriu. Frunzele parazitate cad de pe pomi, iar aceștia sunt debilitați an de an. Ciuperca parazitează fructele de măr, fără ca pulpa
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
să apară pe frunze pete circulare de 1-6 mm în diametru, de culoare brună. În scurt timp, țesuturile parazitate încep să se albească în centru, rămânând înconjurate de un halo cenușiu-bruniu. În dreptul petelor devenite alburii, se observă prezența unor formațiuni punctiforme mici, negre, reprezentând forma cu picnidii a agentului patogen. Uneori, la soiurile sensibile, se formează un număr foarte mare de pete, acestea confluează și practic, frunzele își pierd funcția asimilatoare și cad prematur. Uneori, pomii din pepiniere pot prezenta defolieri
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în Starea fitosanitară, iar cercetările mai recente, indică prezența ei în toate zonele mai umede ale țării și în anii cu precipitații în exces. Simptome. Boala se manifestă pe organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă apar pete ruginii, alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
lăstarii tineri. Pe frunze apar, în lunile mai-iunie, pete circulare de 1-4 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, se desprind de restul limbului și cad (de aici provine denumirea de "ciuruire" dată bolii). Pe fructe se observă formațiuni punctiforme, de 1-2 mm în diametru, în jurul cărora se formează un halo roșu-violaceu la piersic, zarzăr și cais. Petele ies puțin în relief, ceea ce face ca fructele să fie aspre la pipăit. Pulpa fructelor de cais și zarzăr devine pâsloasă și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
care rezultatul interferenței se poate observa privind amplitudinea rezultantă, în cazul luminii, rezultatul interferenței ese vizibil numai după intensitatea luminoasă în punctul respectiv. Ce se obține prin interferența nelocalizată cu ajutorul dispozitivului Young? Interferența nelocalizată atunci când sursa este de dimensiuni mici (punctiformă), franjele nu se observă numai într-un anumit loc, ci sunt răspândite în tot spațiul, nelocalizate. Dispozitivul lui Young cu două deschideri este cel mai vechi dispozitiv experimental pentru observarea interferenței luminii (Fig.1.6.). Lumina emisă de sursa punctiformă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
punctiformă), franjele nu se observă numai într-un anumit loc, ci sunt răspândite în tot spațiul, nelocalizate. Dispozitivul lui Young cu două deschideri este cel mai vechi dispozitiv experimental pentru observarea interferenței luminii (Fig.1.6.). Lumina emisă de sursa punctiformă S cade pe ecranul A, ce prezintă două deschideri mici, circulare - fantele F1 si F2 - egal depărtate de S. Potrivit principiului lui Huygens, deschiderile F1 si F2 constituie două surse de lumină secundare. Deoarece radiațiile emise de F1 si F2
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
4. se poate utiliza ca lupă. V. Un obiect real se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate produce interferență. TEST 4 1. O lentilă de grosime e este considerată subțire dacă. 2. Pentru o lentilă divergentă imaginea este totdeauna reală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
mai repede decât viteza luminii, considerată viteză limită în Univers. Totuși, nici teoria relativității generalizate nu reușea să explice toate fenomenele fizice - în special cele legate de particulele elementare, particule pe care fizica newtoniană le considerase până atunci ca fiind punctiforme, ulterior fiind asimilate unor bile rigide. Fondatorul fizicii cuantice, fizicianul Max Planck (1858- 1947Ă, în urma studierii radiațiilor emise de corpul negru, descoperea în anul 1906 faptul că radiația corpului negru nu se producea în mod continuu, ci era emisă în
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
nici o evoluție în studiul particulelor elementare care se încăpățânează să-și păstreze secretele. Vom vedea, în capitolul dedicat particulelor elementare că fizica clasică a ajuns, într-adevăr, într un impas în ceea ce privește explicarea naturii acestor particule, considerate inițial de către mecanica newtoniană punctiforme, iar ulterior fiind asemănate unor bile rigide. Este posibil ca direcția în care merge fizica clasică să nu fie tocmai cea bună ?! Numele lui Aspden este purtat în prezent de un efect ciudat, căruia nu i s-a putut găsi
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
și formă variabile, având întotdeauna o simetrie față de nucleu; 8. În descrierea atomilor cu mai mulți electroni, încărcarea electrică a norului de pe un orbital este suprapusă în spațiu cu cea a celorlalți orbitali ai atomului. Newton considera că particulele erau punctiforme, însă Einstein avea să le considere ca fiind niște bile sferice. Astfel, particulele apăreau ca regiuni ale spațiului în care intensitatea câmpului sau densitatea energiei era maximă. În anul 1985 laboratoarele de cercetare Almaden de la IBM aveau să fotografieze pentru
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
numite osciloni. Imaginile obținute de Lioubashevski seamănă foarte bine cu imaginile atomilor de tungsten obținute la microscopul electronic. Oscilonii ar putea fi cheia înțelegerii lumii subatomice - însă acest lucru impune atât renunțarea la conceptul newtonian conform căruia particulele elementare sunt punctiforme, cât și a celui mai modern, relativist, conform căruia particulele elementare ar putea fi asimilate unor bile rigide. Nici unul dintre aceste modele nu este viabil, neputând explica în totalitate fenomenele care se produc în realitate. Un al treilea model, inspirat
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
a vederii. Mai mult de 80% dintre acești copii au IQ < 70, majoritatea prezentând convulsii și afectare severă a acuității vizuale. Manifestările cutanate ale toxoplasmozei congenitale includ: rash, peteșii, echimoze sau hemoragii masive secundare trombo citopeniei. Rash-ul poate fi fin, punctiform, maculopapular difuz, lenticular, papule albastre difuze și macule albastru-roșii. Sunt descrise rash-uri maculare ce se întind pe tot tegumentul, inclusiv palmar și plantar, dermatite exfoliative, precum și calcificările cutanate. Afectarea hepatică, manifestată prin icter, și cea pulmonară, manifestată prin pneumonii interstițiale
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
virusul bursitei infecțioase sau al bolii de Gumboroă la 3 zile P.I. Aspectul este recunoscut în literatura de specialitate și se caracterizează macroscopic prin mărirea în volum a bursei, culoare roșie-violacee a pliurilor și histologic, fragmentarea cromatinei bursocitelor în nucleozomi punctiformi. INFLAMAȚIILE PREDOMINANT EXSUDATIVE Predominantă în țesuturile inflamate a unuia sau a altuia dintre tipurile de exsudat determina formele morfologice ale inflamațiilor predominant exsudative. Se deosebesc astfel inflamații: seroase, fibrinoase, hemoragice, purulente, gangrenoase, catarale, limfomonocitare etc. Cheville N., (1976Ă adaugă și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
fi clasificată în: * coroziune continuă, când întreaga suprafață metalică a fost cuprinsă de acțiunea mediului agresiv; * coroziune locală, când distrugerea se produce numai pe anumite porțiuni ale suprafeței metalului sau aliajului. Coroziunea locală poate fi de mai multe feluri: - coroziunea punctiformă - se localizează pe suprafețe mici (puncte de coroziune sau pitting); - coroziunea sub suprafață - începe la suprafață, dar se extinde în principal sub suprafața metalului, provocând umflarea și desprinderea metalului (pungi de coroziune); - pete de coroziune - se repartizează pe suprafețe relativ
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
aceste condiții, o semnificație modificată față de situația în care avem de-a face cu câmpuri continue. In aceste cazuri aparatura uzuală nu poate pune în evidență decât valori medii ale acestor mărimi, în afara situațiilor în care ne-ar interesa valori punctiforme sau instantanee ale lor. Incercările de a realiza o analogie formală între procesele de magnetizare în câmpuri continue și alternative au dus pe de o parte la considerarea câmpului exterior drept câmp de magnetizare și pe de altă parte, la
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
se execută prin gravare manuală, mecanică, electromecanică, fotomecanică sau fotochimică. Suntem interesați de accepțiunea termenului de clișeografie sub două aspecte: 1. modalitățile prin care o imagine, în principal fotografică, a putut fi gravată, prin descompunere în semne fundamentale, liniare sau punctiforme, cu scopul de a fi încerneluită și imprimată într-un tiraj mare. 2. modalitățile tehnice, în principal fotomecanice, asistate de procedee chimice, prin care se realizează acea descompunere, în afara intervenției mâinii desenatorului. Imediat după marele moment Gutenberg, a devenit evident
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
protejate. Prin repetări succesive ale aplicării stratului de verni și ale expunerii la mordant vor rezulta o varietate de mase tonale uniforme încorporate în compoziție. Apariția tehnicii aquatinta generează noi modalități de a expresiviza materialitatea, mai cu seamă datorită semnelor punctiforme, nuanțând valori diferite. Dacă în cele mai multe cazuri această tehnică se limitează doar la figurarera semitonurilor, în cazul lui Goya apar remarcabile excepții. Astfel, în unele din lucrările sale, artistul izbutește să realizeze o figurare integrală numai prin jocul bine orchestrat
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]