432 matches
-
mi-am pus viața în ordine. Capitolul 8tc "Capitolul 8" Cum ne-am întâlnit a doua oară, eu și Aidan Un tip cu pieptul lat și-a pus brațul lui gras pe gâtul meu, mi-a fâlfâit în față o punguță cu praf alb și a spus: Hei, Morticia, vrei niște coca? M-am eliberat și am răspuns politicos: Nu, mulțumesc. —O, haide, a spus, puțin cam prea tare. E o petrecere. Am aruncat o privire spre ușă. Era groaznic. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
le stimuleze încrederea în sine, sunt destul de nesuferiți au naturel, fără să mai adaugi și cocaina. Toți aveau fețele congestionate și un oarecare aer de disperare, ca și cum esențialul era să se distreze. —Eu sunt Drew Holmes. Tipul îmi fâlfâi iar punguța de coca prin față. — Încearcă, e super, o să-ți placă la nebunie. Era al treilea tip care îmi oferea cocaină și părea chiar pasionat, ca și cum abia se descoperiseră drogurile. —Anii optzeci vor trăi veșnic, am spus. Nu, mulțumesc. Pe bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
repede, cu atât mai repede putem să plecăm. Scuzați-ne. —Tăiați-o de îndată ce nu mai rezistați, i-a spus Leon lui Aidan, apoi am rămas iar singuri. Să fi fost cei doi tipi care au fugit la baie cu o punguță de plastic chicotind ca două școlărițe sau momentul în care niște biete fete cu doar șase luni până la dezintoxicare au început să scoată bucăți de pui cu smântână din cornurile din aluat cu ou și să-și mânjească fața ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
dorinței tale de a pleca. Ai de muncit ca să construiești cu așa materie o familie. Să construiești o carte. Ce este scrisul pentru mine? Cui să pun întrebarea? Cărui strat al meu? Poveștile mi le zicea tataie. Tinerețe fără bătrânețe, Punguța cu doi bani, David și Goliat, Păcală și Tândală, Noe, Adam și Eva. Cântecele tot el. Mai întoarce, Doamne, roata vieții, Înger, îngerașul meu, Am văzut lumina cea adevărată, Veșnica pomenire. Poeziile le făcea Moșul, tatăl lui mamaie. Era mucalit
Poveşti cu scriitoare şi copii by Viviana Mușa Augusto () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1776]
-
Întrebătoare lui Harry care se grăbi să explice: — Branhiile peștilor sunt ca două arcade subțiri de mătase. În apă ele atârnă deschise la maximum ca pânzele duble ale unei bărci. Când Îi scoți din apă, branhiile se pleoștesc ca o punguță de plastic și apasă una pe cealaltă și nu mai lasă aerul să intre. Peștii se sufocă. Vera pufni. —Deci În nici un caz nu poți spune că salvezi peștii de la Înec. Iar Harry răspunse: Nu. Se Îneacă pe uscat. — Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ridică o mână și clătină politicos din cap. Ea insistă. Era șocat că acum Îl obliga să-i cumpere produsele. Într-un final, tot cu zâmbetul pe buze, ea pufni și-i puse o mână de napi murați Într-o punguță roz, apoi o răsuci și-i făcu un nod la gură, astfel Încât, din cauza aerului dinăuntru, semăna cu o vezică rotundă și roz. I-o Întinse. Ce naiba. Oare cât costa? Îi oferi câteva bancnote, echivalentul a treizeci de cenți, ceea ce era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
a străinilor. Un veritabil moment din National Geographic: doi oameni, foarte diferiți, pe care-i separă limba, cultura și multe alte lucruri, dar care totuși Își oferă unul celuilalt ce au mai bun, propria umanitate, desenul, murăturile. Acceptă cu recunoștință punguța roz cu tot cu conținutul ei murat, acest gest universal de prietenie. Era incredibil, Îi Încălzea inima. O va păstra mereu - sau până când se va Întâmpla o nenorocire, adică peste numai câteva ore. Autocarul o porni mai departe, roțile sale rostogolindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
o puse În balconul mititel al altarului. După cum vedeți, spuse Walter, Naților noștri le place să fumeze și chiar să bea, orice, de la rachiu de palmier la Johnnie Walker Black. Esmé se apropie și ea și Îndesă cu solemnitate o punguță de M&M În altar. Heidi oferi o cutie de vitamine, iar Wyatt o vedere. Bennie le șopti În glumă Marlenei și lui Harry că ar trebui să-i dea valium sau antidepresive și toți trei chicotiră. Vera făcu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
o expresie denotând suferință pură. Tot ce spera era să se poată ține până ajungeau la hotel. Se aplecă Înainte și-și sprijini fruntea de spatele tapițat al scaunului din față. Făcând acest lucru, se sprijini cu genunchiul drept de punguța roz de plastic pe care o Îndesase În plasa pentru reviste. Înăuntru se găsea simbolul umanității dăruit de bătrâna smochinită din piață, o sută de grame de napi murați și picanți băltind În propriul suc. Dar trecuseră deja trei ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Mintea lui era concentrată În totalitate asupra tulburărilor din măruntaie. O nouă crampă Îi săgetă intestinele, iar În Încercarea de a-și stăpâni durerea, apăsă și mai tare cu genunchiul În spătar, aplicând În același timp o presiune egală asupra punguței roz. Care explodă cu un zgomot răsunător, iar napii murați și sucul se Împrăștiară pe podea răspândind În cabina Închisă a autocarului un miros nu departe de cel emanat de măruntaiele unui șobolan plutind Într-un canal. Cam așa l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
un rost și-o funcție și-i amăgise că vor ieși cu-amândouă la pensie. S-ar fi revărsat prin aer mulțimi de zombie, mutanți tăcuți, resemnați, cu ochii gri și pielea de zebră: părinții noștri, colecționând dopuri, borcane și punguțe de bucătărie (alea de la grisine și pufuleți erau mai rezistente), păstrând chibriturile arse în cutia lor (pentru a le aprinde și-altădată), adunând șuruburi și sârme de pe jos (nu se știe când și la ce puteau folosi), rupând și-acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
iar pe doctorițe le căuta întotdeauna altcineva la ieșire: un soț devotat sau un amant perseverent, gata să se bucure de comoara de sub dresuri. Cât despre Claudia Cardinale, nu realizasem nici o afacere: acum purta riduri, un palton până la glezne și punguțe fleșcăite de botox. Și totuși, când mă așteptam mai puțin, una din poveștile de dragoste pe care le cloceam la intersecția imaginației mele cu lumea din jur s-a pus atât de bine în mișcare, încât am rămas până astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
benzi adezive și sigilii, pompițe și dispozitive de presurizare. Cutiile erau desfăcute, foliile golite de aer, tabletele împinse afară, flacoanele agitate și-apoi ridicate la nivelul privirii, pentru o ultimă inspecție, înainte de-a fi eliberate. Le găseam ascunse în punguțe aspre de hârtie sau, dimpotrivă, puse la loc pe raftul pufos. Farmacistele aveau nume curioase, de rusoaice fugite departe de frigul siberian: Tania, Vera, Olga. În mâinile lor, capsulele și pastilele prindeau viață, se încălzeau brusc, colorau toată încăperea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de turiști umiți și, desigur, suspicioși. Tipul ne scotocise în valiză prin toate hainele, pusese lăboanțele pe sutienele Mariei, ba chiar îi desfăcuse și cutiuța cu bijuterii, în speranța că va scoate de-acolo un pliculeț de coca sau vreo punguță cu pastile bleu de Ecstasy. Într-un târziu, ne lăsase în pace, oarecum cu dezamăgire, nu cu satisfacția că eram niște călători cinstiți, fără nimic (sau aproape nimic) de-ascuns. Nici faptul că stătuse de vorbă cu un profesor universitar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
transporta cu mașina peste munți și-l plasa sportivilor din lotul austriac, să le crească performanțele. Schiori alpini, fondiști, tot. Făcea transfuziile, după care dispărea. S-au găsit intr-un tomberon pe șosea pachețele, aparatură de perfuzie, ace de seringi, punguțe cu ser. Dar Omul Negru a rămas în umbră, n-a reușit nimeni să pună mâna pe el. Unii cred c-a fugit peste graniță, înaintea controalelor; alții, că n-a existat niciodată.“ „Omul Negru e real.“, l-am contrazis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ciulite la zgomotele bătăliei. Ștefănel repetă instinctiv strategiile posibile. Avea cele două Katana la spate. Pumnalele Shinobi Tanto la Încheieturile mâinilor. Secera cu lanț Kusari Gama la oblâncul șeii, În dreapta. Secera cu lanț și praf orbitor Bakahatsu Gama pe stânga. Punguțele cu explozibili. Lanțul Kusari Fundo, având la capete bile metalice, lângă scări. Bastoanele care conțineau praf explozibil și praf orbitor, Închise unul În altul, sub șa. Shuriken-uri la brâu și În cotiere. Ace ucigașe Uchine legate de degete. Arcul mongol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
45 DINU D. NICA este absolvent al Facultății de Drept a Universității București (1984). A fost remarcat, în 1986, în revista "Flacăra", de către reputatul hispanist Darie Novăceanu. Cărți publicate: Nostalgică splendoare (1999) și Poveste de doi biți (un remake al Punguței cu doi bani), cu o prefață de Alex Ștefănescu (2010). Dinu D. Nica, (c) 2011, Institutul European Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, et.9, 707027, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
că firma de defibrilatoare făcea aparate cu baterii pentru uz domestic și că Îi dăduseră și lui unul să se joace cu el. —Mamă, e fantastic, exclamă Sylvia. Mai luă o Înghițitură de vin și a Început să desfacă o punguță de plastic. Conținea niște mănuși de cauciuc, o mască de chirurg și o foarfecă de tăiat hainele pacientului. —Trebuie să testăm, mai zise ea, despăturind foaia cu instrucțiuni și aruncând o privire pe ele. Hai, Phil, prefă-te că faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
și nu-și făcea prea mari speranțe. Totuși Îl duru atunci când Comandantul termină de Împărțit hârtiile cu noroc și el nu primi nimic. Fericiții se prefăceau cu greu că nu le pasă cine știe ce de documentele Împăturite cu grijă, Înfășurate În punguțe de plastic, să nu se ude, și vârâte În buzunarele de la piept. Se vedea, Însă, cum tremura carnea pe ei de nerăbdare. Își Împachetau bagajele aproape cu evlavie și se arătau darnici cu cei rămași: le Împărțeau țigări, lame de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
1988, 3; Ioan Holban, Altfel despre Bacovia, CRC, 1988, 7; Z. Ornea, „Climat poetic simbolist”, RL, 1988, 15; Piru, Critici, 101-108; Laura Pavel, O istorie a receptării, APF, 1990, 3-4; Constantin Hârlav, Începutul și sfârșitul, „Interval”, 1990, 4-5; Ioana Pârvulescu, Punguța cu două (trei) prejudecăți, CNP, 1990, 34; Cornel Ungureanu, Posteritatea lui Creangă între fascicultură și pornoliteratură, O, 1990, 42; Monica Spiridon, Portretul criticului la tinerețe, R, 1990, 11; Ioana Bot, Călătoria fără sfârșit, TR, 1990, 50; Bucur Demetrian, Vocația sintezei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
modelate și determinate de către locuri, atmosfere, decoruri. Solicitarea simțurilor prin dispoziții subtile se găsește la temelia unei filozofii de mobilare generalizată, a cărei funcționalitate erotică este pusă pe primul plan. Astfel "labirintul budoarelor multiplicate, în care fiecare plăcere avea pernuțele, punguțele și sofalele ei"225 organizează spațiul unei primiri favorabile tuturor plăcerilor. Eroul este primit în locuri încântătoare : " Totul îmbia la dragoste în această încăpere periculoasă. Mobilele inventate pentru desfătare aveau în ele o voluptate greu de imaginat; multe oglinzi, picturi
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai puțin supravegheat (introducerea de expresii familiare ), iar din punct de vedere al sintaxei, la elipse. În modul acesta am efectuat experimental ci următoarele texte literare: Ursul păcălit de vulpe,de Ion Creangă; Capra cu trei iezi, de Ion Creangă; Punguța cu doi bani ,de Ion Creangă; Albă ca Zăpada, de frații Grim; Iedul cu trei capre ,de Octav Pancu-Iasi; Totodată, însușirea textului literar corect mi a dat posibilitatea de a dramatiza aceste povești, ele fiind puse în scenă cu prilejul
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
și funcția de circumstanțial concesiv: „Chiar plecând imediat, tot nu mai poți prinde trenul.” În mod frecvent, planul semantic al gerunziului cu funcție de circumstanțial asociază circumstanțele temporală și cauzală: „Boierul, văzând că n-are ce-i mai face, i-azvârle punguța.” (I. Creangă) Exprimând, prin semantica sa lexico-gramaticală, o temporalitate nedeterminată, gerunziul intră cel mai adesea într-un raport de simultaneitate temporală cu verbul regent: „- Ei, ei! măi Zaharia, zic eu, coborându-ne la vale spre Pașcani: de-acum și munții
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care aparțin autorului acestui uriaș eseu, pe care cu modestie aș putea-o denumi teză de doctorat în filosofie practică, esoterism, misticism și hermeneutică rosicruciană. Piatra unghiulară, cheia de boltă masonică este întâlnită în literatură sub diferite forme, exemplu fiind punguța cu doi bani a junimistului Creangă. În ambele cazuri este necesară intervenția avatarică solară pentru găsirea și recuperarea acestei chei sacre. Simbolic, toate poveștile cuprind o căutare a Graalului, atât la Frații Grimm, cât și la Ispirescu, Creangă sau Perault
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
barosul, Ursul păcălit de vulpe, Moș Nichifor Coțcariul (1877); Povestea unui om leneș (1878); Popa Duhu (1881); Cinci pâini (1883), Ioan Roată și Vodă Cuza (1883); Moș Ion Roată (1885), Soacra cu trei nurori (1875); Capra cu trei iezi (1875); Punguța cu doi bani (1876); Dănilă Prepeleac (1876); Povestea porcului (1876); Povestea lui Stan Pățitul (1877); Povestea lui Harap-Alb (1877); Fata babei și fata moșneagului (1877); Ivan Turbincă (1878); Amintiri din copilărie (I, II, III, 1881-1883, IV, 1892). UNIVERSUL ARTISTIC Opera lui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]