306 matches
-
Stăniloae, durata dintre bătaia lui Dumnezeu în poarta omului și momentul când omul deschide aceasta poartă. Și Dumnezeu a bătut deja în poarta omului. Iar ea s-a dovedit a fi și la hotarul civilizației europene, și la cel al pustei nomade, și la Porțile Orientului. "Literatura și arta", nr. 18, 4 mai 2006 Horia MUNTENUȘ Noua paradigmă a secolului XXI Consfințit în Occident, sfârșitul postmodernismului este atât de greu de acceptat în România încât, în dimensiunea lozincilor clamate de mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o eliberare morală. Naratorul ei, exclus din UTM (ceea ce echivala cu o condamnare la marginalizarea socială, la eliminarea din sfera culturii și accesul, sigur, la condiția de oaie neagră a tuturor serviciilor de cadre), ajunge profesor într-un sat de pustă, apoi reușește să fie acceptat profesor la o școală profesională din oraș. Este un om citit, un eminent profesor (nu o spune el, o spun alții), iubește muzica și teatrul, nu trage chiulul și încearcă să iasă din combinație. Adică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286411_a_287740]
-
integrează, prin atitudine tradiționalistă, univers tematic și stil impregnat de regionalisme, unei tendințe interbelice de afirmare a localismului, F. găsește ca prim cadru de expresie registrul poetic. Volumele Din țara cu bobi de aur, Drumuri cu lună (1936), Carte din pustă (1942) grupează versuri ce acoperă o arie simbolică largă (noaptea, câmpia, luna, grâul, iubita, revolta față de asupritori, singurătatea), integrate în contexte artistice eterogene, variind de la idilism pastoral și romantism până la simbolism, poezie socială și religioasă. În tot acest amalgam se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
cu o structură apropiată de cea proprie romanelor lui Liviu Rebreanu, dar utilizarea în exces a regionalismelor dăunează lizibilității, cartea având doar valoare documentară. SCRIERI: Din țara cu bobi de aur, Lugoj, 1933; Drumuri cu lună, Timișoara, 1936; Carte din pustă, Timișoara, 1942; Eu și ai mei, București, 1973; Cei care au plecat, București, 1975; Răsucirea, îngr. Lucian Alexiu, pref. Sorin Titel, Timișoara, 1980. Repere bibliografice: P. Barbu, „Din țara cu bobi de aur”, „Hotarul” (Arad), 1934, 3; A. Cantrea, „Drumuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
1980. Repere bibliografice: P. Barbu, „Din țara cu bobi de aur”, „Hotarul” (Arad), 1934, 3; A. Cantrea, „Drumuri cu lună”, „Luceafărul” (Timișoara), 1937, 3-4; Gherghinescu-Vania, Însemnări, TIA, 1942, 399; Petru Comarnescu, Cei unsprezece..., TM, 1942, 2018; Teodor Balaș, „Carte din pustă”, VS, 1942, 2779; Matei Alexandrescu, Aspecte din lirica bănățeană, CAP, 1943, 2121; Perpessicius, Opere, IX, 464-465; Cornel Ungureanu, „Eu și ai mei”, O, 1973, 29; Lucian Alexiu, Detașare de pitoresc, O, 1975, 30; Titel, Pasiunea, 37-42; Țirioi, Premise, 33, 38
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
în ce privește pe sarmați [...], este sigur că Traian i-ar f bătut, dar nu i-a distrus, ba chiar, dimpotrivă, a căutat să-i constituie în regat clientelar, plătindu-le stipendii anuale, așa precum erau legați cu Roma și iazygii din pusta Tisei încă de demult [...]12. În context, evaluând cu obiectivitate insuficiența argumentelor necesare unei demonstrații convingătoare, autorul Geticii evită să se pronunțe asupra identității regelui sarmat aliat cu Decebal, ipoteticul Sardonius propus de Tocilescu pe baza controversatei lecțiuni a lui
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
partea dreaptă a hotarului Ogoare. Râtu cu Răchita - se află în continuarea Căii late și Ogoare. Telini - Rotogol - se află în partea dreaptă a liniei de tren, direcția Arad. Rădnuța - se află înainte de Ogoare și Deseanu. A fost pământul bisericii. Pusta Ciangăilor - se află înainte de Rădnuța, respectiv între poalele Văii Danciului și Văii lui Marit. Ruga - se află între Telini-Rotogol și Calea lată. Cristuri - se află în continuare la hotarul Ruga. Gomilă - se află în continuare la Deseanu și în dreapta la
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
de lucru”. Este important de subliniat că nu există dovezi pentru aceasta și totul este din auzite și bazat pe presupuneri. „Valul Roman” datează din secolele IV - V și a fost construit de Imperiul Roman. Este localizat pe hotarul numit Pusta lui Deseanu și împrejurimi. Acest loc istoric reprezenta o fortificație realizată de romani împotriva năvălirilor popoarelor migratoare. „Valul Roman” era reprezentat de 3-4 rânduri de șanțuri care treceau și prin localitatea Cuvin în partea dinspre Covasânț. Uriașul "val roman" care
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
se exprimă mentalitatea unei lumi morale ce își întemeiază existența pe valori autentice și pe credința în soartă. În același timp, ea exprimă viziunea scriitorului asupra lumii și asupra existenței umane. Acțiunea nuvelei este situată întrun spațiu geografic real, în pusta arădeană (Fundureni, Ineu, Oradea sunt toponime reale), întro zonă de răscruce, sălbatică, plină de mister. Evenimentele se desfășoară pe durata unui an. Timpul real, obiectiv este dublat de un timp simbolic, „săptămânii luminate a Paștelui“ îi corespunde, contrapunctic, o durată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
elemente de structură și de compoziție ale textului narativ semnificative pentru tema aleasă Destinele personajelor prin care se ilustrează tema banului sunt urmărite întro narațiune heterodiegetică, dintro perspectivă narativă omniscientă, obiectivă. Acțiunea nuvelei este situată întrun spațiu geografic real, în pusta arădeană (Fundureni, Ineu, Oradea sunt toponime reale), întro zonă de răscruce, sălbatică, plină de mister. Evenimentele se desfășoară pe durata unui an. Timpul real, obiectiv este dublat de un timp simbolic, „săptămânii luminate a Paștelui“ îi corespunde, contra punctic, o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
această cădere este slăbiciunea pentru bani, pentru averea nemuncită, câștigată în tovărășie cu Lică. Existența lui Lică dezvăluie latura întunecată a naturii umane: sete devoratoare de putere, fire sadică, răzbunătoare. El stăpânește prin forță și violență, prin jaf și crimă pusta arădeană, fiindcă este sămădăul, adică porcar și el, dar om cu stare, aspru și neîndurător [...] de care tremură toată lunca. Aceste precizări ale naratorului despre statutul social și profilul psihologic al sămădăului sunt dublate de portretul fizic schițat în linii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
două personaje sunt determinate de viziunea realist obiectivă a lui Ioan Slavici, de opțiunea sa pentru narațiunea heterodiegetică și pentru perspectiva narativă omniscientă. Firul epic care urmărește evoluția relației dintre Ghiță și Lică plasează acțiunea întrun spațiu geografic real, în pusta arădeană, întro zonă de răscruce, sălbatică, plină de mister. Evenimentele se desfășoară pe durata unui an. Timpul real, obiectiv este dublat însă de un timp simbolic. Săptămânii luminate a Paștelui îi corespunde astfel o durată malefică, nocturnă, un timp al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
smerenia concentrându-se asupra punctului de pe pământ, pe care îl atinge cu capul atunci când se va prosterna. Urmează înclinarea bustului care o evocă pe cea a animalelor și prosternarea ce are model plantele care, bătute de vânturile cu nisip din puste, se mențin doar datorită rădăcinilor lor ce se afundă adânc în pământ. În întregul său, ritualul reunește manifestările de adorare a tuturor elementelor creației<footnote Hidirgolan, P. (1997), Apa divină și simbolistica ei, Editura Univers Enciclopedic, București, pp. 132-133. footnote
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Ana exercită o fascinație diabolică, acest om fără suflet, fără lege, fără credință, gata oricând la înșelăciune, furt, crimă. Mama-soacră întruchipeatză principiul sănătos, popular, contemplă evenimentele cu un fel de pasivitate fatalistă. În Moara cu noroc întâlnim lumea rurală din pusta "arădeană, conflicte puternice în locuri cu mlaștini și păduri negre, străbătute de porci și porcari primitivi (Răuț, Săilă, Buză-Ruptă, Lică Sămădăul, mai marele lor), jafuri nocturne, indivizi misterioși cu măști, setea de îmbogățire a cizmarului, slăbiciunea femeiască față de farmecul banditului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe care anii n-o vor schimba. Fisogăbirăul (pretorul) cercului Șiria raporta, în 22 ianuarie 1853, că avea în subordine șapte hanuri, cele mai multe situate între Șiria și Arad; propunea desființarea a trei dintre ele, ca "necorespunzând deloc promovării circulației"151. Pusta Aradului era o lume cu rânduieli aspre impuse de oameni certați cu legea, organizați în bande abuzând de forță și de puterea banului pentru a stăpâni aceste locuri uitate de Dumnezeu și de oameni. Slavici cunoscuse în mod direct această
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Comuna Hudești și-a dat tributul de sânge în această încleștare odioasă și a pierdut peste 160 de bărbați tineri a căror oase au rămas pentru totdeauna în stepele înghețate ale Rusiei, în pământul Transilvaniei dezrobite a doua oară, în pusta ungară ori în Munții Tatra din Cehoslovacia sau în Austria. Veteranii povesteau că nu a fost familie din comuna Hudești care să nu fi dat frontului un fiu în Est sau în Vest, una din două familii pierzând un bărbat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lor care muriseră în luptele din Basarabia și Bucovina de nord, la Odessa sau pe țărmul Mării de Azov, în Caucaz sau la Cotul Donului, pe frontul Iași-Chișinău împotriva bolșevismului sau la Oarba de Mureș, la Păuliș și Carei, în pusta ungară ori în Munții Cehoslovaciei și ai Austriei. Printre prizonierii care au fost în lagărele rusești, a fost și tatăl meu în bazinul Dombasmina Krasnaluci. în ordinea gradelor militare din comuna Hudești au căzut pe cele două fronturi 2 plutonieriBostan
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
interne ca areal de coagulare a primelor nuclee urbane și statale este strâns legat de râul Mureș, care leagă Transilvania de Panonia. Mureșul a fost principalul, dar nu singurul ax care facilita accesul în interiorul arcului carpatic din zona stepei panonice (pustei). Celălalt culoar a fost deschis de Crișuri și de Someș. Așa cum am văzut, ambele rute au fost exploatate încă din neolitic de primele civilizații agricole care s-au înrădăcinat în spațiul românesc. În Antichitate, pe fiecare din aceste culoare, romanii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nevoite să îndure rivalitatea unor centre mult mai bine poziționate din Ungaria, care au constituit adevărate relee de influență ale Budapestei pentru spațiul românesc. E vorba de Debrețin care, situat într-un loc mai ferit, dar și mai fertil din pusta Hortobagy, domină nordul Câmpiei Panonice, respectiv de Seghedin, care controlează punctul de vărsare al Mureșului în Tisa. În schimb, Satu Mare a fost el însuși multă vreme un veritabil centru regional care își exercita influența până în Maramureș și Transcarpatia. Afirmarea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pruni și meri. Apoi, bărbații înhămau caii la căruțele încărcate, până sub bolta coviltirului, cu butoiașe cu ,,vinars", vase din lemn cu magiun de prune și saci cu mere. Doi-trei vecini sau cuscri își plănuiau, în tovărășie, călătoriile în satele "pustei" - marea și roditoare Câmpie de Vest. Schimbau încărcătura, după cutumele trocului ancestral, pe grâu și porumb. Toamna bărbaților se scurgea în patru-cinci asemenea drumuri. Într-o asemenea comunitate, femeile nu se puteau plânge de discriminare. N-aveau cum și pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
presă, pe muncitorul Ilie Florin Moiș, 21 ani, din Moișeni, comuna Certeze, județul Satu Mare și îl lasă să moară la spital, după patru ore de zăcut în sînge, sanitarii ei. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT gol volumetric spre vest, pustia modificată pustă înfundă liniile, Botiz trei sau patru-n mal pescari turlele de biserică, riturile diferite apropiată mie și totuși depărtată, truism într-adaos, înălțimile comparabile, cum au socotit comunitățile, Satu Mare odată cu linia ferată, flancuri înierbate, artere anexe pentru parcări pe bulevard
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o operație estetică, să-i mai ia nasului din cocoașă, însă în portretul virtual pe care chirurgul i l-a propus pe computer, fața domnului Iuliu Brutus Comănescu devenise dintr-odată una de ungur vechi, cu toate trăsăturile cuceritorului de pustă marcate pe chip. Ceea ce era de neacceptat. Nici un nas ridicat trufaș în sus nu-l prindea. Arăta ca un slav cu mai multe butoaie de vodcă pe conștiință. La orice variantă îi prezenta medicul, Comănescu strâmba din nasul său acvilin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
au dus, totul s-a cristalizat extrem de repede pentru că tinerețea le-a dat pe toate la o parte și sănătatea trupească și sufletească rămâne cel mai scump bun al omenirii. Suntem seara la Budapesta. De aici spre frontieră, parcurg marea pustă ungară. Sate, În general bogate. Terenuri bine cultivate. Pășuni, pline de cârduri de gâște, deliciul capitalei ungare. Pentru prima oară văd paznici la gâște. Întâlnim mulți tineri pe biciclete, de o parte și de alta, cu cutii etajate cu gâște
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
în ciuda condamnării de jure a tuturor naționalismelor și intoleranțelor etnice. Uneori, chiar aceste intervenții pacificatoare provoacă revenirea la interpretărilor exclusiviste 262. Profesorul Djuvara și-a punctat clar opțiunea pro-românească, prin subtitluri sugestive: "Ungurii năvălesc în Europa și se așează în pusta Pannoniei", "Ungurii cuceresc Transilvania", "Colonizarea secuilor și sașilor. Soarta românilor se înrăutățește". Aceste formule reluau idei consacrate de o îndelungată tradiție școlară, fiind prezervate tocmai prin notorietatea lor publică și nu prin evidența istorică "științifică", nepărtinitoare. Autorul ne-a pus
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de atunci, dar în așezările vremii apar totuși țărani, meseriași, hamali, copii, femei, călugări. Nu lipsesc pozele teatrale ale unor conducători (Ioniță Caloian)266 sau reconstituirile în stilul dioramelor de muzeu: o vânătoare de mamuți, o herghelie de cai în pusta maghiară 267. În ansamblu, ilustrațiile reușesc să redea un eroism necesar, datorat mai mult vremurilor decât prestației unor personaje anume: câțiva daci zâmbesc, un războinic roman ține în dinți capul dușmanului ucis, un călugăr fuge cu tonsura răvășită din calea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]