1,426 matches
-
și în acea parte, înfățișarea verzuie a peruzelelor ce îmbătrînesc și mor. Secera de diamant a lunei schinteia cu o dulceață lăcrămoasă... Vîntul, în vremea aceasta, se ascuțea. Nori negri și sălbatici dau iureș cerului. într-o clipă stradele rămaseră pustii". Dacă în pagini ca acelea reproduse mai sus se concentrează inovația prozatorului simbolist, există la Macedonski și o altă latură, un simbolism mai cuminte și mai familiar: e vorba de tehnica ornamentului prețios, a obiectelor privite cu ochi de artist
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
și în acea parte, înfățișarea verzuie a peruzelelor ce îmbătrînesc și mor. Secera de diamant a lunei schinteia cu o dulceață lăcrămoasă... Vîntul, în vremea aceasta, se ascuțea. Nori negri și sălbatici dau iureș cerului. într-o clipă stradele rămaseră pustii". Dacă în pagini ca acelea reproduse mai sus se concentrează inovația prozatorului simbolist, există la Macedonski și o altă latură, un simbolism mai cuminte și mai familiar: e vorba de tehnica ornamentului prețios, a obiectelor privite cu ochi de artist
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
cuburi etajate. Aici oamenii își cîștigă banii și nu se cuvine ca vreo podoabă să le distragă atenția. Partea aceasta de jos a orașului se numește Business Center -Centrul de afaceri. Aici se află instituții comerciale, birouri, cinematografe. Trotuarele sînt pustii. În schimb, marginea drumului e ticsită de mașini. Ele ocupă toate spațiile libere de lîngă bordură. N-au voie să staționeze doar în fața gurilor de incendiu și a intrărilor, fapt demonstrat de inscripția: No Parking - Parcarea interzisă! Să găsești un
Ilf și Petrov - Un oraș mic by Ana-Maria Brezuleanu () [Corola-journal/Journalistic/6219_a_7544]
-
represalii în masă aplicate de o putere victorioasă în război, URSS, unei minorități naționale tratată în ansamblul ei ca inamică - tip de crimă împotriva umanității specific ambelor ipostaze ale fărădelegii ucigașe ridicată la rangul de politică de stat care au pustiit, în secolul al XX-lea, Europa: ridicați peste noapte de la domiciliu (inclusiv din București, îmi amintesc de dispariția subită a coaforului Otto de pe Ștefan cel Mare colț cu Dorobanților), în ianuarie 1945, o sută de mii de bărbați și femei
O carte cum nu s-a mai scris by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6203_a_7528]
-
găsește Macedonski însuși, în anii când îl cunoaște Cincinat Pavelescu, cel care primește Castelele... cu dedicație), e o sursă de îmbogățire spre risipă. Nu în societate, cum era tiparul obișnuit, al grandomaniei de berărie sau de cafenea, ci în natură. „Pustia de nisipuri plină/ Precum e cerul de lumină" e, fără nume, o altă himeră a Bagdadului. Frumusețea ei, de vis, este impracticabilă în realitate, tocmai fiindcă societatea tentează mai mult decât natura. Iar iluzia, care hrănește o strofă bună, primind
Bagdadii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6275_a_7600]
-
perspectivată de griuri produse în tușe dense, pe care, uneori, se așază, dând straneitate lucrărilor, un albastru lunar, absorbit în materia fără strălucire a lutului clisos. Acest minimalism exacerbat lasă, totuși, deschisă o privire ce poate să evoce cartiere citadine pustiite de diluviul timpului și al istoriei. Ca și când te-ai afla într-o cetate sumeriană din care timpul s-a retras. Astfel, lucrările se încarcă, paradoxal, de căldură și fac drum meditației asupra implacabilei treceri a timpului, sub care materia devine
Niște succesori by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5172_a_6497]
-
cu toate liniile-i perpendiculare și transversale, cu toată strădania lui de a spune ceva. "O să fie atârnat în pod; o să fie distrus. Dar ce mai contează?"se întrebă Lily luând din nou penelul în mână. Privi la scări; erau pustii; privi la pânză; era neclară. Cu o subită intensitate, de parcă o frântură de secundă izbutise să vadă limpede, trase o dungă de penel acolo, în centru. Gata; tabloul era terminat. "Da", își spuse, sleită de vlagă, lăsând pensula din mână
Văduvele abuzive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6616_a_7941]
-
cu un alibi senzual („miros de deșert în nări") sau sentimental-ocazional („aș porni acum chiar acum / dar nicăieri nimeni nu mă așteaptă") ori ca o secvență parabolică („ani de zile / bătuse la o poartă / în spatele căreia / erau doar hăul și pustia"). Într-un loc este confesiv asumat, deși nu fără adjuvantul unei plasticizări: „golul care mă absoarbe în fiecare dimineață / o încăierare cu propria spaimă / fără vreun zid / să-mi adăpostesc spatele / biciuit de cotidiene trădări" (absența). Dar nu golul specifică
Nostalgia concretului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6376_a_7701]
-
silind-o a i se închina ritualic. Nu e o evaziune, ci o regăsire sublimată: „ea stătea bine așezată / bine înfiptă în viața ei / ca un felinar într-un oraș în plin război / după ce pretutindeni/ a sunat stingerea" (hăul și pustia). Letiția Ilea e o poetă robustă, care se visează pe sine nu așa cum ar putea fi, ci așa cum este. Letiția Ilea, Blues pentru cai verzi, Ed.Cartea Românească, 2010, 88 pag.
Nostalgia concretului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6376_a_7701]
-
zărit-o deloc pe Suzana. Deși uneori aveam impresia că aud undeva, în jurul casei, un fâlfâit vag de aripi. Dar nu era ea. Casa lui tata-mare devenise pentru mine mai luminoasă acum, deși se apropia toamna, care ofilea trandafirii și pustia copacii de frunze. Asistam la ultimele concerte pe care țiganii le mai dădeau în anul acela în curtea cufundată în beznă, unde tata-mare citise toată după-amiaza din cărțile lui, iar acum trăgea din lulea întins în șezlong. Mă așezasem ca
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
Florin Irimia Încercam să-mi văd cuminte de viață, mergând pe poteci umblate dar la momentul acela pustii când zumzetul vibrațiilor de pe telefonul mobil începură să-mi dezmierde buzunarul pardesiului. Cui nu-i păsa că ar fi putut să-mi tulbure somnul?, m-am întrebat, fără să mă grăbesc să văd cine era „intrusul” de pe micul ecran luminos
Un telefon by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5749_a_7074]
-
de sus în jos a lui Predoiu ca o expresie a unei voințe liber exprimate de organizații". "Scoruri staliniste, fabricate de la centru" "Sau crede oare cineva că, pentru Macovei, scorurile staliniste fabricate de la centru și exprimate în secții de vot pustii ar acoperi un scrutin corect? Poate că Monica se teme că, dacă spune ceva, riscă să fie confundată cu o susținătoare a lui Falcă. Dar aici nu e vorba despre simpatie, ci despre adevăr", a conchis europarlamentarul.
Preda, despre tăcerea din PDL. Apel către Falcă și Macovei by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34232_a_35557]
-
Nici el nu făcea de mine și nu l-am oprit. (...) Pe vremea aceea eram încăpățânat și curajos și am continuat să aștept sub felinarul a cărui lumină slăbea ori creștea când și când, după palele de vânt. Străzile erau pustii la ora aceea, iar vântul rărise noctambulii. Doar câteva umbre grăbite însuflețeau orașul. Una dintre aceste umbre a trecut, în sfârșit, pe sub felinarul unde așteptam și mi-am dat seama brusc că era omul de care aveam nevoie. Era un
Giovanni Papini Povestiri stranii () [Corola-journal/Journalistic/3253_a_4578]
-
Eminescu rezultă nu din felul în care i se tipăreau versurile, ci din mărturia irecuzabilă a rimelor: "Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sînt/ Într-un mod fatal legate de o mînă de pămînt" (Scrisoarea I); " De-aceea zilele îmi sînt/ Pustii ca niște stepe,/ Dar nopțile-s de-un farmec sfînt/ Ce nu-l mai pot pricepe" (Luceafărul). O probă suplimentară ne oferă Eminescu prin dicționarul său de rime, unde în suita lui sînt apar mormînt, veșmînt, înfrînt etc., dar în
Scrisoarea a treia by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14982_a_16307]
-
rînjesc și dinții lăptarului pornit acum două seri cel care nu ne-a mai adus laptele pe prag acolo rîde iedera dintre dinții cărămizilor roșii floarea-soarelui crește direct pe morminte în seri de vară învățătorul stă singur pe pragul școlii pustii el a văzut sacrificiul băiatului de lăptar îi e frică și lui acum în curînd el trece prin fața bisericii el trece podul oare ce vînturi mișcă clopotele, oare cînd se arată cavalerul fără cap? cavalerul de negură? băiatul de lăptar
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
din parfumul tău de femeie și zgomotul tocurilor tale de număuita cînd tu apari din tranșeele muzicii din placenta copacilor se nasc larve de aur ascuns vino peste mîinile mele - două cruci de carne în căutarea stîncilor cîntă-mi cu glasul pustiit de potop să ne iubim în malul frunzei acolo doar se mai aude de dincolo prin ceață o ceată de nebuni aprinde candela pustiului cînd serile sînt lungi ca rîsul prostului cînd plantele vibrează și orice gînd e contrazis de
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
Cătălinei. Mai întâi strofa 237-240: Lucește c'un amor nespus Durerea să-mi alunge, Dar se înalță tot mai sus Ca să nu-l pot ajunge. Peste numai câteva versuri, în strofa 245-248, textul este astfel: De-aceea zilele îmi sunt Pustii ca niște stepe; Dar nopțile 's de-un farmec sfânt Ce nu 'l mai pot pricepe. Este limpede că secvența ca să nu-l pot se recită sacadat (sunt monosilabe), cu accent ușor pe pot - iar secvența ce nuuu'l mai
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
vi se rupe-n treișpe, în cinșpe etc. Am tăcut mîlc. Nu știam! Deci adăstaserăm acolo, ne băteau, ne tăiau venele, mințile, afecțiunile secrete, totul, ne hăcuiau orologiile stricate ale Paltului, harcea-parcea și... alcoolizați autumnal, număram fir cu fir nalba pustiită de brume, șopîrlele încrețite de frigul luminii albe, reci... și bolboroseam ca-n somn... și pipăiam pereții, doream adînc să-i jupuim de razele turtite pe ei, lipite, una cu tencuiala... Ascultam (eu, medicinist ratat, cu stetoscopul!) canarii din colivii
Proza din poem (II) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16175_a_17500]
-
sângelui CARUL Carul parcă mergea singur prin ploaia neagră a tatălui meu, care era îmbrăcat cu un costum negru, sticlos ca o apă neagră din urma stingerii unui incendiu și înghețată. O năvălire de nouri și fulgere deasupra noastră prevesteau pustia cuvintelor, care erau ca niște urme de omăt într-o miriște arsă. La crucea drumurilor și la fântâni, ascultam deslușirea lor; vedeam rostirile ca într-un uriaș submarin ce înainta prin ploaia neagră cu tot cu bulgării ca de plumb ce cădeau
Poezii by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/2632_a_3957]
-
Paști. Mă gândisem să scriu "Marea Sărbătoare a Primăverii", însă, pentru nimeni din familiile noastre nu a fost așa. Am urmărit la televizor oră de oră reportaje în care oameni cu fețe desfigurate de osânda apelor Dunării și cu priviri pustiite de lacrimi de-atâta zbucium sufletesc, abia mai reușeau să spună câte-un cuvânt; astfel am văzut în imaginile televizate întruparea disperării umane și n-am putut avea simțământul sărbătoririi depline când apele, înfiorându-ne cu necruțătoarea lor putere, dărâmau
Din apocaliptica soacrei lui Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10692_a_12017]
-
cer și la HRISTOȘI: vampirii lumii ne omoară țARĂ! ALMA MATER va rog nu ucideți femeile! dincolo de ele avem Dumnezeu. m-am gândit să dau o raita pe-acolo și să încerc să înșir un eseu. strădincolo de femei e pustia fără culoare, ce-aș putea să vă zic. Poezii vino, îmi zice Dumnezeu privește, dincolo de mine nu mai este nimic. Bătrânul învârtea lut între degete și-l plămădea cu tainice seve iar timpul nu pregeta să pregete plăsmuind EVA și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
lumii, să-i sărut carevașuia manta-i de purpură. NU, fiindcă nu datorez nimănui nimic. Eu nu am profesori reali, mentori sau idoli. Universitățile mele poetice le-am făcut cu greu prin poduri și prin beciuri, dar mai ales prin pustia atât de obscură a libertății anapodiste. în scriitura mea nu prea folosesc citate. știu câteva vorbe de duh latinești, limbă ne-nvățată dar moștenită ancestral. Cunosc mari personalități pe care voit le țin anonime, cu care fac dialog și de la care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Țvetaieva, ba mi-a povestit despre el Ahmatova. Trebuie, în schimb, să știi ce a însemnat Rilke pentru mine și când a început asta. Știrea a fost scurtcircuitul unor îndepărtate capete de viață. Nepotrivirea m-a zdruncinat și m-a pustiit. Nu mai știu de ce să mă apuc. Ca încununare a tot și toate trebuie să mai știi și cine este Valéry, dacă într-adevăr e vorba de Paul Valéry, ceea ce este cu desăvârșire imposibil! Dacă tata n-a născocit totul
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
placebo alinindu-ne tensiunea, atît și nimic altceva), iar Anselm de Canterbury, cu al său argument ontologic privind perfecțiunea ființei divine, e un cleric viclean mînuitor de calambururi terne. Nici Hume sau Kant nu ies mai bine la judecata cărții, drept care, pustiind terenul gîndirii speculative de pînă la el, Dawkins nu se simte bine decît în prezența fizicienilor atei: Carl Sagan, Steven Weinberg, Stephen Jay Gould. În ciuda efectului dorit de autor, cartea nu face prozeliți, dar stîrnește în cititor emulația de a
Savonarola cu hram biologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4010_a_5335]
-
Jung sau alți pasionați de alchimie) a ajuns în ultimii douăzeci de ani la tiraje amețitoare. Împărtășirea înțelepciunilor elementare (precum „descoperirea Marii Opere nu e misiunea câtorva aleși, ci a tuturor ființelor de pe Pământ”, „Dunele se schimbă sub vântoase, dar pustia rămâne aceeași” sau „Când vrei ceva cu adevărat, tot universul se va pune în mișcare spre a te ajuta să atingi ce-ți dorești” - Alchimistul; „Totul se leagă și are sens. Deși acest sens rămâne de cele mai multe ori ascuns, știm
Manuscrisul găsit la Accra by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4149_a_5474]