1,121 matches
-
mânâncă, ce exerciții fac, de câte ori citesc textul sau dacă intră pur și simplu în scenă și creează personajele, uită de viața lor din afara cortinei și sunt geniali pe scenă. Rodica Lazăr și Istvan Teglas nu s-au lăsat copleșiți de puzderia de personaje care fac parte din viața tuturor românilor: Veronica Micle și Mihai Eminescu, Mița Biciclista și Regele Ferdinand, criminalul Rîmaru și Mihaela, Emil și Roxana, cei mai ocupați oameni de pe planetă. Istvan Teglas are rolul masculin principal în piesa
Piesa "În parc". Ce fac actorii înainte de spectacol? by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81643_a_82968]
-
în vremea trădărilor și denunțurilor, înfierată pe drept în Primejdia mărturisirii. Nu putem uita obștea monahală și pe tinerii călugări devotați părintelui Nicolae, în primul rând pe Iustin Hodea, devenit Prea Sfințitul Iustin Hodea Sigheteanul. Sub ochii cititorului reînviază din puzderia textelor și documentelor, întreaga umanitate cu care N. Steinhardt a venit în contact de la începutul până la sfârșitul vieții sale pământești și-n toate ipostazele sale: copilul unei familii bogate, înrudite cu Freud pe care-l vizitează la Viena, tânărul dandy
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
O puzderie de stele și lumini multicolore și-au dat întâlnire pe cerul de deasupra Turnului Diavolului. Această imagine incredibilă, ce ar putea fi confundată ușor cu o scenă din filmul " Întâlnire de gradul trei" din 1977, nu surprinde OZN-uri deasupra
Întâlnire de gradul trei cu Calea Lactee: Imagine spectaculoasă a Turnului Diavolului () [Corola-journal/Journalistic/69616_a_70941]
-
impresionează puternic prin ținută și disciplină. A urmat, după defilare, recepția de la Prefectură, unde autoritățile și-au spus cuvântul de glorificare a faptelor mărețe ce se sărbătoresc în această zi. După masă la teatrul comunal a avut loc festivalul, unde puzderia de școli a înțesat sala. Retragerea cu torțe și manifestarea din fața diviziei a fost un nou prilej de reînsuflețire pentru toți românii”. Frăția româno-germană Lucrurile încep să se schimbe odată cu anul 1941, sărbătoarea purtând amprenta puternică a armatelor care ocupau
Agenda2006-20-06-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/284960_a_286289]
-
nu știi unde-ar putea fi? Nu știu, șopti străbătut și el de același tremur. A sărit odată cu mine de pe locomotivă, dar ce-a mai făcut, nu știu... CAPITOLUL 10 Noaptea de august ridicându-se uscată deasupra câmpiei, înălbăstrită de puzderia de stele, prigonită de umbre mari, tremurătoare, așternute pe pământ, o luă în primire cu frumusețea ei stranie, dar nu asta îi mări tulburarea. Spaima adevărată care-i mușca inima venea de la imaginea rănitului agonizând pe câmpie, lângă bătrână. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-l putea atinge. Își privi brațul legat cu-o feșă neagră, ca o banderolă, cu acul înfipt. Rămase lungit pe spate, nemișcat, cu fața-n sus, privind în tavan. Pulsul! O sută douăzeci... Tavanul se surpă într-o zvârcolire spasmodică. Puzderie de pete galbene, portocalii, roșii și albastre veniră peste el. Tencuiala plesni, se bulbucă și se-mbucă în pâlpâiri rotunde, închipuind un cer negriu. Totul se roti prăbușindu-se fără să-l atingă, jucând în fulgerări orbitoare, scăpărând în revărsări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Creangă, Emil Gîrleanu, Elena Farago, I. Al. Brătescu-Voinești, Otilia Cazimir, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Pillat, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Ion Agîrbiceanu, Gellu Naum, covîrșind, însă, numeric și preferați, adesea, pentru manuale școlare ori planuri editoriale, s-au instalat o puzderie de autori/ făcători de cărți dintre cele mai stupide, dar cu un "mesaj" convenabil. Brusc, secția de literatură pentru copii și tineret a Uniunii Scriitorilor a început să crească numeric într-un ritm amețitor, au apărut autori cu cîte 40
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
aparență creată de Brahma împreună cu Maya, iluzia: Dacă nemurirea nu ar fi cucerită în inima adâncă a morții, ... Atunci de ce ar mai fi aceste armate de rătăcitori, Sub ce impuls plin de nădejde ar fugi ei spre neant Dispărând ca puzderia de stele în fața luminii dimineții? Fluviul de sânge al eroilor și valul de lacrimi al mamelor vor fi pierdute pe pământ, iar cerul nu va fi câștigat în schimb ? Eternul Socotitor nu se va gândi oare să plătească această enormă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
non să dezvolte virtuțile transfiguratoare ale melosului. Dincolo de aceste criterii încep "culbecii care înoată în mlaștină" de care vorbea Eminescu. Începe proza antipoetică fragmentată pe verticală, se dezlănțuie delirul cuvintelor prețioase care sună a gol, iese în piața mare o puzderie de împărați ai lui Andersen, care practică manelizarea până la pornografia versificată. Amintesc că Eminescu a vorbit de mult profetic, cel dintâi, în scrierile sale politice, despre pornocrație. O culminație a absurdului este să crezi că amestecând cuvintele dicționarului într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
până când tatăl său îl asigură că nu e nici mai mult, nici mai puțin, decât încetarea vieții, lucrul cel mai liniștit care este. Dar don Avito nu are problema morții. Aceasta este un contrasimț; moartea este un fenomen vital. Această puzderie de idei, ideotas, ideitas, idezuelas, pseudo-idei și ideotes cu care tatăl său îl țintește, vin să-i trezească vise fără formă și nici culoare, dorinți fierbinți ce se pierd, neliniști avortate. Ce caleidoscop este lumea! Dar un caleidoscop care miroase
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
una insidioasă, inaparentă. Murim zilnic tocmai pentru că uităm că suntem muritori, pentru că nu ne proiectăm existența în funcție de acest adevăr ontologic. Succesul ideologiilor se datorează și coerenței propunerilor pe care le avansează. Pentru contemporanul bântuit de dispersia sensului propriei existențe, de puzderia de telos-uri cu care este asaltat și care-i accentuează continuu angoasa, a se odihni în interiorul unei lumi în care sensurile sunt date de-a gata, valoarea lor fiindu-i demonstrată de numărul tot mai mare de adepți, reprezintă o
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
tot mai multe națiuni își fac intrarea în "spațiul public mondial", fiecare aducând cu sine Istorii naționale ori comunitare, Istoria, ca transcendență pe orizontală (ca promisiune de nemurire), își pierde treptat din atractivitate: este foarte greu să te remarci în puzderia de personaje istorice. Acest declin este contrabalansat de ascensiunea "istoriilor domeniale", respectiv cele ce se desfășoară pe diversele domenii ale vieții publice: artă, sport, tehnică s.a. A-ți rămâne numele în istoria tehnicii, spre exemplu, a constituit o puternică atracție
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de modul în care "arătam" noi în acel loc. Astfel, dorul de casă este dorul după un teren solid al Sine-lui, ca punct de vedere stabil asupra lumii. Casa este locul în care Sine-le se simte în siguranță în puzderia de obișnuințe ce nu trebuie, fiecare dintre ele, raționalizate, obișnuințe generate (cel mai adesea) de nevoi a căror satisfacere în medii străine riscă să ne consume o mare cantitate de energie. Dintr-o perspectivă energetică asupra omului, casa este locul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cătun. Acum Crăciun iubește copiii, mai ales pe cei isteți, frumoși, dar mai ales pe cei cuminți. BRADUL În vremea lui Ștefan cel Mare veneau des În Moldova , ca s-o cotropească și s-o pârjolească turcii.Și turcii veneau puzderie și fără număr și făceau numai rele: ardeau satele, omorau bătrânii, furau vitele și grânele, răpeau copiii și fetele și Îi duceau În neagra pribegie și amara străinătate. Ștefan cel Mare postea post aspru, mergea În munți la Daniil Sihastrul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
unui lac, fără a-mi dezvălui zbuciumul din adâncuri. Mă întreb, uneori, cum de și-au înălțat zorelele clopoțeii albaștri până la mansarda mea, urându-mi "bună dimineața", când visez la masa de scris, cum și de unde au răsărit în livadă puzderie de albăstrele, flori de cicoare, garofițe de câmp albastre, inișor, încât și iarba pare acum albastră? De ce, de ce?... "Floare-albastră! Floare-albastră!..." București, 15 aprilie 2013 Vizitați site-ul Editurii Junimea: www.editurajunimea.ro Puteți beneficia de reduceri la cărțile comandate. Redactor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
din foc: Eu am fost atunci cu-ntreg poporul, Unde-a fost și el în nenoroc. ÎNCHINARE Munți se năruiesc de-așa durere, Fluvii grave cursul și-l opresc, Dar sunt ferme porțile tăcerii, "Gropi de lup" - în dosul lor - puzderii, Și-un alean neviu, nepământesc. Pentru unii - însorit zenitul, Pentru alții - briză la ferești, Pentru noi - nimic. Doar ruginitul Scârțâit de chei și bocănitul Trufașelor cizme soldățești. Ne sculam ca pentru liturghie, Traversam orașul câinoșit, Ne-adunam stafie cu stafie
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
cosmogonică a unuia din cabaliștii evrei, mort acum 400 de ani. Potrivit acestei teorii, care se întîlnește pe undeva cu aceea a fizicii moderne referitoare la "Marele Bang", de abia după ce Dumnezeu, bun artizan, a creat viața pe Pămînt cu puzderia de plante, ierburi, copaci, animale, păsări, pești, insecte, și cîte și mai cîte, și a ajuns la om, și-a dat seama că nu va fi loc pentru toate creaturile sale. Căci el, Dumnezeu, era infinit, se întindea peste tot
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
pe cel liber // caracatițe și suveici care răsucesc moartea în funii" (despre dispariția pescarului ca un dicționar de cuvinte magice). Enunțurile devin gîfîitoare, textul e sincopat de preaplinul său, dar rezultanta moral-reflexivă e neîmplinirea. În consecință, Angela Furtună consemnează o puzderie de imagini, precepte, constatări, surprize, consilii "pe trupul ca un text fluid", "contratimpi sinapse voci în tremolo", pasager și "înghițituri mici de beatitudine": "Ťcerneala verde intră sub piele în desenul proaspăt tatuatť Ťharta se întinde către relieful accidentŤ ťmușchii intersectați
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
ci fiindcă îți influențează în rău viața. Și astfel, capetele fixe al opticii autoreferențiale sunt configurate: de o parte omul, de cealaltă parte obiectul prin intermediul căruia omul se simte vizat. Subiectul de referință și obiectul de referință, iar la mijloc puzderia de fluctuații pe care trăirea unui om le poate lua într-un caz sau altul. Cartea lui Martin Page ascultă de aceeași rețetă: omul, de o parte, ploaia de cealaltă, iar la mijloc colecția de superstiții și prejudecăți pe care
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
inițiativă, susținerea activității de decernare, de organizare a galelor ar fi mai lesne de înfăptuit. Ca să nu mai vorbim de scoaterea în evidență a unor centre culturale din țară care zac acum într-un con de umbră, pierzîn-du-se într-o puzderie de manifestări culturale la care se dau tot soiul de premii, unele chiar "naționale", unor "personalități" sau gloriole locale, diminuîndu-se importanța și valoarea culturală a unor astfel de premii. Un exemplu ar fi chiar, din păcate, Premiul Național de Critică
Tradiția unui mare premiu by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8772_a_10097]
-
universuri inflaționare, tot așa cum avem găuri negre sau lumi pluridimensionare în fața cărora nu poți să nu capeți senzația că ai nimerit într-o lume ireală. De pildă, nimeni nu a văzut o particulă cuantică, și totuși fizicienii vorbesc despre o puzderie de particule de a căror existență nu se îndoiesc. Pe scurt, știința a ajuns pe nesimțite să vorbească despre acel nevăzut pe care tradiția îl trecuse în rîndul entităților cu rang metafizic. Sîntem în plin război nevăzut, dar într-un
Războiul nevăzut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9776_a_11101]
-
nu doar nedumerire, și printre clienții Cafenelei frecventate seară de seară: Ce viață! va exclama în final povestitorul, și el membru al grupului. "Cîți ani petrecuți în discuții! Cîte vorbe aruncate în vînt! Cîte cărți citite și uitate! Iar apoi puzderia de iubiri! Și lehamitea de iubire, asemenea celei încercate de Zoffi, îndrăgostit de verișoara lui Urania. Aș vrea să știu ce s-a întîmplat cu ei toți, dacă au existat cu adevărat, dacă asta este chiar viața. Ori totul este
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
elevată. în zilele noastre, afirmarea carnalului cunoaște o oră fastă. Lumea globalizată înregistrează un erotism tot mai dezinhibat, precipitat, nefiltrat printr-un cod al "bunelor moravuri" sau cel puțin printr-unul al analizei, datorită "întîlnirilor" electronice, a telefoanelor erotice, a puzderiei de filme porno pe micul ecran, a pletorei de reviste "de profil" (Hustler, Pendhouse, Playboy, pînă la descendentele lor locale Erotica, Plai cu boi). Nu e, în atari circumstanțe, inoportun să mai vorbim despre pornografie? Nu reprezintă detabuizarea sexuală o
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
i-a reușit lui Alexandrescu (autor de romanțe) și cu atît mai puțin lui Alecsandri (e sectorul lui cel mai slab)"; "Dramele lui Bolintineanu sînt nule și bizare, a spus rituos Călinescu. (...) și totuși, dacă raportăm piesele lui Bolintineanu la puzderia de drame în proză și în versuri scrise înainte de Răzvan și Vidra a lui Hasdeu, nu putem să nu le recunoaștem superioritatea". E ca și cum un moștenitor convins de meritele sale personale ar refuza cu dignitate să primească bunuri de care
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
într-un topos care-l aliena. Două sînt nivelele acestui mediu reprobabil. Mai întîi, la scară națională, "epoca de aur", specificată de josnica inflorescență a cultului "celui mai iubit fiu al poporului", ecou al despotismelor asiate. Nepotismul, traficarea posturilor publice, puzderia de fărădelegi curente l-au determinat pe I. D. Sîrbu să identifice nomenclatura ceaușistă cu o curte turcească, peste care planează un conducător adulat fără nici o limită, "Suleiman Magnificul", "Genialul", "Infailibilul", "un sultan glorios, domnind, alături de sultana Validé, la înalta
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]