319 matches
-
Acest remediu se repetă zilnic timp de 1 săptămână iar după o pauză de 3 săptămâni se reia cura pentru o perioadă de Încă 7 zile. Se pot consuma și semințe necojite dar măcinate sub formă de pulbere, la o râșniță sau la o mașină de tocat nuci. -Terciul din semințe de dovleac (150 g semințe decojite se amestecă cu 200 ml lapte nefiert) se consumă o parte dimineața, Înainte de micul dejun iar restul se ia, În 2 reprize, la intervale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
era o clădire arabă veche, cu camere uriașe, cu chei uriașe de fier care chiar se puteau folosi pe vremuri. Bucătăria era în aer liber, da, îmi amintesc curtea, cum stăteam acolo și povesteam sau cum stăteam cu bunica și râșnița, ajutând-o să macine migdale. Bunicul ne aștepta de obicei pe mine și pe mama în stația de autobuz ca s-o ajute pe mama la bagaje când veneam în vizită. I: Când au imigrat? Mama ta s-a născut
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
La Izlaz” ce poate constitui o legătură între mormintele descoperite la Brad sau Răcătău, din ultima fază de locuire a acestor mari așezări, respectiv sec. I începutul sec. II d. Chr. și așezările ori necropolele din perioada următoare. Piatra de râșniță din tuf vulcanic prezentă în mormântul de la Săbăoani constituie un alt reper cronologic, demn de luat în seamă. b5 - Ceramica În necropola I de la Săbăoani au fost descoperite mai multe tipuri de recipiente, întregi sau întregibile, precum și un număr destul de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
amfore romane, cățui, castroane sau căni. Putem face totuși o legătură interesantă cu mormântul de înhumație din groapa nr. 6 din așezare, care este aproape identic cu mormintele de înhumație din marea așezare dacică de la Brad. Prezența unei jumătăți de râșnițe din tuf vulcanic, înmormântarea chircită a decedatului, într-o groapă cilindrică, pare a fi o situație similară cu cea de la Brad, dintr-o perioadă anterioară, care nu poate fi prea departe în timp. Mai mult, ca și la Brad, mormântul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
unei secțiuni efectuate în „dava” de la Răcătău, unde am descoperit, de asemenea un mormânt de înhumație. Prezența unor mărgele din pastă de sticlă roșie, caracteristice necropolelor din sec. II-III d. Chr., destul de frecvente și în necropola I de la Săbăoani, alături de râșnița din tuf vulcanic, numeroase în perioada clasică a culturii dacice, care lipsesc, însă, din repertoriul uneltelor la dacii liberi, pot constitui elemente de legătură între cele două etape din istoria strămoșilor noștri, care ne pot confirma o datare timpurie a
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
să considerăm o datare mai timpurie a acestei necropole, care să fie cât mai apropiată de dispariția așezărilor de tip „dava” din Moldova. De asemenea poate fi pus și în legătură cu prezența mormântului din așezarea „La Izlaz”, cu acea piatră de râșniță din tuf vulcanic și cu asemănările ce se pot face cu mormintele de înhumație descoperite în așezarea de la Brad. Necropola I de la Săbăoani aparținând probabil începutului așezării din sec. II-III situată în punctul „La Izlaz”, poate fi datată în primele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
-i? întreb eu privind ceva acoperit de buruieni. Din perioada etruscă, îmi răspunde plat arheologul. Care va să zică de atunci există și acum îl mănîncă buruienile. Gîndul mă duce la noi și înțeleg de ce păstram cu gelozie și fotografiile vechi și o rîșniță de la bunicu și un taburet mai înnegrit de timp. La noi pămîntul înghite tot și rar mai scoatem ceva de la el. Vreun bănuț sau vreun cuțit de silex. Din înaltul colinei se vede cum Tibrul șerpuiește într-o uriașă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
importanței sale rituale. Identificarea sa cu luna, necunoscută în Avesta, nu este limpede atestată decât în epoca postvedică. Numeroase detalii legate de tescuirea plantei sunt descrise atât în termeni cosmici cât și biologici: zgomotul surd produs de piatra inferioară a râșniței este asimilat tunetului, lâna filtrului reprezintă norii, sucul este ploaia care face să crească vegetația etc. Zdrobitul plantei este identificat cu împreunarea sexuală. Dar toate aceste simboluri ale fertilității bio-cosmice depind, în ultimă instanță, de valoarea "mistică" a Somei. Textele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și ultima moleculă de lichid încă neevaporat. Uitându-te cu atenție pe suprafața crudă, puteai "citi" cu ușurință meniul joianelor din ziua respectivă; inclusiv boabele de porumb, de grâu ori semințele de floarea-soarelui, rămase întregi, scăpate ca prin minune de râșnița puternică a maxilarelor zdrobitoare... De asemenea, se vedea o bogată faună de insecte și de gândaci specifici acestui tip de excrement animalier; dar mai ales o mulțime de scarabei. O, desigur, m-aș fi bucurat enorm ca măcar unul dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
bunătățile Sale pământești și mila Lui nemărginită. "Mai bun este puținul cel drept decât bogăția multă a păcătoșilor." Amin. (David, 39:22) Haideți, copii, luați, dragii mei, și potoliți-vă foamea. Și mâncam. Luam câte un bob, îl sfărâmam în râșnița dinților, apoi altul și altul... Dar nu prea aveai ce alege. Boabele nu se transformau în "floricele", întrucât era un soi de porumb numit "dintele calului", fiind apropiat de forma unei potcoave: gros și lat. Prin urmare boabele rămâneau întregi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
tăbuiață într-un colț sub aplecătoare. În mâna stângă avea semințele, iar cu dreapta lua una câte una din căușul palmei stângi și o așeza între cele două coroane ale dinților incisivi. Apoi, după ce spărgea învelișul seminței, expedia miezul spre râșniță, în timp ce cu vârful limbii împingea ușor coaja spre exterior. Nu o scuipa. Nu o îndepărta printr-un jet scurt și puternic în fața lui. Lăsa cojile să-i cadă singure de pe buza inferioară, de la sine. În acest fel se adunau la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
amenajate. Viorel Rău, Mihai Vintilă, Costel Iftinchi, ziaristul Titus Crișciu O colecție întreagă de ceramică autentică din diferite centre din țară, multiple fiare de călcat cu cărbune, în diferite dimensiuni și forme, ceasuri vechi, război de țesut, furci de tors, râșniță de porumb, icoane vechi pictate pe sticlă sau lemn și diferite obiecte ce au fost cândva folosite în gospodăriile țăranilor. Vizita în micul muzeu, dar de o mare valoare a luat sfârșit, savurând fiecare câte un ceai dintr-un amestec
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
gura așa cum promisese. în una din dimineți Costache sculat , așa cum se deprinsese, odată cu venirea zorilor, merse în șură să aducă urluială pentru tainul cailor. între șură și hambar avea un mic cotlon care servea de atelier și adăpostea în special râșnița, la care țăranii pregătesc urluială din grăunțe de porumb, pentru hrana animalelor. Urluiala râșnită peste zi era pusă într-un sac, alături de râșniță și când îl ridică să pună în trăistuțele cailor tainul, căzură câteva scândurele șlefuite și modelate. Le
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cailor. între șură și hambar avea un mic cotlon care servea de atelier și adăpostea în special râșnița, la care țăranii pregătesc urluială din grăunțe de porumb, pentru hrana animalelor. Urluiala râșnită peste zi era pusă într-un sac, alături de râșniță și când îl ridică să pună în trăistuțele cailor tainul, căzură câteva scândurele șlefuite și modelate. Le luă în mâini și le privi cu curiozitate, cercând să ghicească cam ce ar fi. De îndată se gândi la Gheorghiță de care
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
liberă și susține criticismul social în realizarea unei societăți deschise. 14 Gottfried Wilhelm von Leibniz, (1646-1716), matematician și filosof german, dezvoltă calculul infinitesimal (independent de Isac Newton). Sistemul său de notare devine una din bazele mecanicii calculatoarelor. Este inventatorul "calculatorului râșniță" (pinwheel calculator) în anul 1685. A utilizat un aritmometru care a servit la prima producție în masă a calculatoarelor și care a fost depășit odată cu sistemul numărului binar. Ca filosof este un raționalist, ca Descartes, și un optimist ca Spinoza
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Era adeptul religiei budiste, citea din lucrările lui CriznaMurti-Alcion care spunea că omul se reîncarnează în alt om după moartea sa, sufletul așezându-se într-un nou născut. Era vegetarian și în timpul iernii mânca numai porumb copt și măcinat cu râșnița de cafea. Mânca făină sau o prefăcea în pâine, dacă pâinea poate fi și mămăligă. Din păcate, după cum am auzit, mai târziu s-a îmbolnăvit de tuberculoză, pierdere mare pentru puținii însemnați cu har deplin pedagogic. Alt învățător era Vasile
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
silex cu ajutorul cărora sunt ilustrate principalele ocupații ale purtătorilor culturii Cucuteni: agricultura, creșterea animalelor, olăritul, torsul și țesutul (lame de silex, topoare de piatră perforate, săpăligi din os și corn, fusaiole, greutăți pentru războiul de țesut și plasa de pescuit, râșnițe, percutoare etc. Vârfurile de săgeți și de sulițe, precum și topoarele din piatră erau folosite ca arme și la vânătoare. Curtea Domnească de la Bacăuă. Cum este și firesc, expozițiile încep cu hărți ale județului Bacău pe care sunt reprezentate, pe perioade
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
funcționalitate era cea de „moară” și de depozit pentru cereale. În acestă construcție s-a descoperit o casetă din lut ars cu cereale, câteva vase de dimensiuni mari pentru depozitarea grânelor și a făinii rezultate în urma măcinării acestora la câteva râșnițe de mână descoperite în apropierea casetei de lut. Este o descoperire unicat în aria culturii Cucuteni, reconstituirea fiind făcută la scara după planurile dr. Dan Monah, cercetător la Institul de Arheologie Iași, cel care a descoperit această construcție în cadrul cercetărilor
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
plantatoareă, unelte pentru întreținerea culturilor (sapă, săpăligă etc.Ă, unelte pentru recoltare (seceră, coasă cu hreapcă, furci, batoză manuală etc.Ă, unelte pentru prelucrarea cerealelor (dejghiocătoare pentru păpușoi, îmblăciu, piuă cu chilug, leasă de nuiele pentru porumb, știubei pentru porumb, râșniță de piatrăă, unelte pentru obținerea uleiurilor vegetale (teasc pentru uleiă, unelte pentru prelucrarea cartofilor (presă pentru cartofiă, măsuri pentru cereale (baniță, hoboroacăă. EXPOZIȚIILE PERMANENTE După 1990 la Bacău au fost deschise, în diferite locații, trei expoziții cu caracter permanent: Textile
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Chilia” care se întinde pe o suprafa de un hectar. Lucrările agricole au deteriorat o parte dintre locuințele așezării, fiind dispuse aproape de suprafața solului, totuși au fost scoase unelte de silex și menilit, idoli antropomorfi și zoomorfi, precum și pietre de râșniță din gresie. O altă așezare, considerată din perioada neolitică, a fost aceea situată la punctul numit „La țintirim”, proprietatea lui Pâțu, de unde au fost scoase la iveală, în urma plugului, resturi de locuințe și ceramică specifică neoliticului. Materialele ceramice, aparținând epocii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fragmente ceramice aparținând tot culturii carpo-dacice. în partea de apus a comunei Filipeni, pe dealul Ungurenilor, la punctul numit „Duruitoarea Bota”, într-o așezare geto-dacică, s-a găsit la suprafa ceramică (vase, borcane, căuș, cești dacice etc.) precum și piatră de râșniță din tuf vulcanic, datate în secolul I î.d.Hr.33 Materialele arheologice descoperite în așezările menționate din comuna Filipeni, dar și din comunele învecinate, demonstrează că zona a fost locuită de populație autohtonă, aflată la un nivel superior de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rectangulară, cu colțurile puțin rotunjite. Atât în locuința bordei, cât și în restul stratului de cultură prefeudală sau găsit următoarele materiale: ceramică, fusaiole de lut, un inel de bronz, un fragment dintr-o verigă de fier și două pietre de râșniță. De asemenea, s-a descoperit un vas tipsie, lucrat cu mâna, tip cunoscut în întreaga perioadă prefeudală. Ceramica descoperită este lucrată cu mâna sau cu roata cu turație înceată și medie.39 în general, în așezările culturii Dridu, s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau cu roata cu turație înceată și medie.39 în general, în așezările culturii Dridu, s-au descoperit unelte și obiecte care atestă existența unei populații care se ocupă cu agricultura și creșterea vitelor: brăzdare, săpăligi, securi, oticuri de fier, râșnițe de piatră, gropi de păstrare a cerealelor, semințe carbonizate etc. Analiza paleobotanică a boabelor carbonizate au evidențiat mai multe specii de grâu, orz, secară, ovăz, mei și mazăre. în legătură cu creșterea animalelor, se practica păstoritul pendulator, fără s fie părăsit hotarul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
perioada amintită care se integrează culturilor materiale Sântana de Mureș, Dridu și Răducăneni este format din fiare de plug, seceri, topoare de fier cu lama îngustă și ușor curbată, cârlige, verigi, catarame, săgeți romboidale, străpungătoare de os, obiecte de podoabă, râșnițe de gresie, fusaiole de diferite forme, fibule de tip romano-bizantin, cercei, inele, paftale (importuri de la Dunărea de Jos), monede emise pe vremea împăraților Justinian I, Justin al II-lea, tezaure din bronz, folosite în comerțul mărunt, ceramică lucrată la roata
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin ciur, se amestecă cu apă, se frământă aluatul, se coace în cuptor, și se scoate pâinea, dar și plăcinta. Pe de altă parte, descoperirile arheologice din așezările de tip Dridu, brăzdare de tip simetric, săpăligă, securi, oticuri de fier, râșnițe de piatră, atest practicarea agriculturii de către comunitățile locale din Moldova și din Colinele Tutovei. De asemenea, lângă locuințele de tip bordei sau descoperit gropi de depozitare a cerealelor, în care s-au păstrat resturi de semințe carbonizate. Cultivarea grâului, secarei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]