388 matches
-
și Marele Sinod Panortodox de la Constantinopol, Anul Sfânt de la Roma și vizita papei Francisc în România vor depăși impasul UE/Europei fără Dumnezeu. ------------------------------------------------ Prof. Dr. Viorel Roman Consilier academic la Universitatea din Bremen. 29 iunie 2015 Cărți și articole: • De la Râm la Roma. Studii, articole și conferințe, 1990-1999. Anexe: Discursuri prilejuite de vizită Papei Ioan Paul al II-lea în România. București 1999, 220 p. • Iliescu la Roma. Cine va începe dialogul? Partidă Națională sau Convenția Neoliberală? În: Dimineața, Nr.184
EUROPA FĂRĂ DUMNEZEU de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/381558_a_382887]
-
piatră, Cu pietre grezoase, clocite pe vatră. Pe mal, iarbă mare și plin de urzici, Și mișună-n ea colonii de furnici. Sub un falnic stejar, un țipăt de prunc Mă cheamă, degrabă acolo s-ajung. În groapa cu tină, râmată de-un godac, Un pui de căprioară zăcea ca un colac. L-am scos din groapă. Să umble nu putea. Din frageda-i lăbuță, sângele curgea. Unde o fi mămica, sărmana căprioară ? Vreun ticălos cu pușcă, o fi vânat-o-aseară ?! Din
CORA de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380985_a_382314]
-
de oameni, vertical țâșnesc Spre-un țărm nemărginit de bucurie... Și, plini de slavă, anii de chindie De împliniri și lauri îmi vorbesc. Dar mă-nspăimântă-această ascensiune Spre azuriul smuls dintr-o minune, Prin transparență vidului celesc. Ieșind din metafizica mea râma Simt „greul” lumii de-azi cum ma înhamă Și-n jos mă trage-asemeni unui lest. (Sonetele cetății, București, 2010) “THE BURDEN” OF TODAY’S WORLD... (To myself at the age of 84, still Romanian and still în România) For a
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de TUDOR OPRIŞ în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374448_a_375777]
-
Fericirea ține și o secundă, dacă te afli pe undă. Dincolo iarba este mai verde, dar cine o vede? De teamă scapi doar murind, cine să recunoască? Nu te minți că ești altfel de cum pari, ai tot ce trebuie. Râmătorii râmă tot, la fel și dărâmătorii. Laudă-mă la ureche, ceartă-mă în public. Prostia și bunătatea nu sunt rude. Un nebun poate fi amuzant, prostul niciodată. Uneori ne iubim doar pe noi, confundând persoana. Rușine au numai începătorii. Lipsa de
SCURT, CONCIS ȘI MULT PROFUND de BORIS MEHR în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374872_a_376201]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > „ ... DE LA RÎM NE TRAGEM ...” Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2169 din 08 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu multă vreme, dacă s-au întorsu Ștefan vodă de la Pocutiia la scaunul său, la Suceava, fiindu bolnav și slabu de ani, ca
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
și țării, dinspre numele apei i-au pus numele Moldova...” Despre „ limba noastră moldovenească”, Grigore Ureche scrie următoarele : „ ... Așijderea și limba noastră din multe limbi este adunată și nu este amestecat graiul nostru cu al vecinilor de prinprejur, măcar că de la Râm ne tragem, și cu ale lor cuvinte ni-s amestecate... ce fiindu țara mai de apoi ca la o slobozenie, din prinprejur venindu și discălicându, din limbile lor s-au amestecat a noastră : de la râmleni, cele ce zicem latină, pâine
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
alții chiiamă sombotași. Care credu legea jidovească, alții-i chiiamă papistași, carii cred până în jumătate legea grecească. Rumânii. Câți se află lăcuitori la Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc suntu cu moldovenii și toți de la Râm se trag...” Zugrăvirea morții lui Ion vodă este, de asemenea, excepțională : „ ... Acolo, dacă l-au dobânditu, cu multă mânie l-au mustrat și l-au dat de viu, de l-au legat de coadile a doao cămile și l-au
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
astăzi, după atâtea sute de ani, citirea Letopisețului Moldovei, cu toate evenimentele și întâmplările povestite ca nimeni altul de către Grigore Ureche, reprezintă o întreprindere mai mult decât profitabilă, o plăcere a minții și o delectare a sufletului. Referință Bibliografică: „ ... de la Rîm ne tragem ...” / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2169, Anul VI, 08 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
ploi de dor torențiale, N-ai mai lăsa să-mi fie zorii Aisberg de ere glaciale... Dar tu nu simți ești prea departe Când amintirea mea te cheamă Iar eu închid filă de carte Și-mi pun iubirea într-o râma. autor Dorina Omota 14.10.2016 Referință Bibliografica: Dar tu nu știi... / Dorina Omota : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2115, Anul VI, 15 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dorina Omota : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DAR TU NU STII... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377016_a_378345]
-
care-i place! Autoironia Jules Cohn Botea / La lampa de gaz / s-au scris capodopere - / cred c-am să-mi cumpăr Ion Diviza - Vânătoare de mistreți / Fiindcă nu veneau godacii,/ Am tot băut sub toți copacii,/ Când s-au ivit, râmând, vreo trei,/ Eram deja mai porci ca ei. Finalul surprinzător Vasile Conioși Mesteșanu / de ziua muncii - / lucrând și peste program / câțiva mascați Vasile Til Blidaru - La o pomană aristocratică / Deși am fost și eu mișcat,/ -Așa e la jelanie-/ O
PARTEA A II-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376389_a_377718]
-
Constantinescu ... Citește mai mult SOARELE SINGURĂTĂȚIIO, singurătate, în splendoarea-ți vastăam rătăcit din șes spre creasta;salturi căderi meandre drum drept,prin toate spre mine mă-ndreptunde-n adâncuri floarea de minăbeznele-o șlefuiesc în surdinăHațeg, 7 februarie 2015Raul Constantinescu... XI. PAINGII DIN RÂMA, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1495 din 03 februarie 2015. PAINGII DIN RÂMA Noroios vulcan de invidii și ura neoplasm cangrena napalm venin supurează eternul zoilyagocain în toți evii prin trânde sub tăvălug lumi hulește minte calomniază trage
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
vechii Dacii, numiți de istorici ai antichității rumoni și rumuni, autorul conchide că “tradițiile acestora ne înfățișează pe noi, românii de azi, ca autohtoni la Carpați și la Dunărea de Jos, ca descendenți ai unui popor vechi, numit râmleni și râmi, care au locuit odinioară teritoriul vechii Dacii.” În continuarea argumentației sale, autorul prezintă opinii ale lui Vasile Lovinescu („Dacia hyperboreană, Ed. Rosmarin, Bucure;ti, 1966), Pindar, Strabon, Clement din Alexandria, Apollonius din Rodos („hiperboreenii sunt pelasgi”), Martial și altele, toate
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
găseam era puștiul ei, pe atunci nu știam că de fapt ea se află în inimi. Căutăm jumătăți de suflet și tot ce găseam erau jumătăți de iluzii, pe atunci nu știam că de fapt dragostea nu încape-ntr-o râma. Căutăm ceva, nici eu nu mai știu ce era, și nu am gasit ... Citește mai mult Căutăm verdele în toamnăși nu l-am găsit,pe atunci nu realizamcă de fapt el zacede la origini,în mine.Căutam frumusețea ierniiși tot
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
unde, Prin văl-ul ce-i plăcu ajunsa în pășune.. Pășunea cea fără iarbă, hâdă și stearpă, Pe frunza cea crudă o mai și ceartă, Că n-are loc pentru ea, cumva să stea, Că-i doar pentru orcii ce râmă alăturea.. Apare și-o cornută din ea să se-nfrupte, În cornu-i se apleacă s-o străpungă, Dar un vânt ușor iar o ia ca s-o ducă, Până ce pe-un cap de orc o urcă.. Arătarea o scutură și
FRUNZA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378662_a_379991]
-
Paraschivescu), “Înviere” (Cristian Dinu), “Jocuri Îngerești - Vestiarul” (Nicolae Lupu), aspecte ale vieții social-politice - “Electorale” (Ligia Popescu); natura - “Spre zări” (Marcel Bejgu), “Malul Borcei (Tănase Mocănescu), “Prin fereastră” (Marilena Ghiorghiță), “Iarnă în sat” (Inga Edu), “Porțile primăverii” (Florica Ionescu), “Mierloi versus râmă” (Ana-Maria Bărbos), “Peisaj” (Miltiade Nistoroiu), “Ecouri” (Alexandru Ionescu), “Ochii ca flori să deschidem” (Ovidiu Paștina), “Trepte” (Camelia Profirescu), “Peisaj” (Virgil Potârcă), “Primăvară complementară” (Mihaela Baltag), “Amurg” (Geanina Sfinteș), “Narcise galbene” (Florica Ionescu), “Natură statică” ( Speranța Ștefănescu) “Primăvară” (Elisabeta Stănciulescu),- “Peisaj
SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378704_a_380033]
-
noi rivi fra le zolle în fior, gemea quel core affranto, e dal le coglia le sgorgava îl cor, l'amare onda del pianto, Salce! Salce! Salce! Cantiamo! Cantiamo! Îl salce funebre sarà la mia ghirlanda." "Scendean l'augellia voldai râmi cupi verso quel dolce canto. E gli occhi suoi piangean tanto, tanto, Da impietosir le rupi." Riponi quest'anello. Povera Barbara! "E gli era nato per la sua gloria, io per amar." Ascolta. Odo un lamento. Taci. Qui batte a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
acesta va reuși să îi pregătească terenul cucerind-o el primul. Cand Șir John îi dezvăluie că are deja fixată o întâlnire cu Alice, Ford devine gelos și furios cu adevarat. È sogno? o realtà, È sogno? o realtà... Due râmi enormi Crescon sulla mia testa. È un sogno? Mastro Ford! Dormi? Svegliati! Șu! ți desta! Tua moglie sgarra E mette în mal'assetto L'onor tuo, la tua casă Ed îl tuo letto! L'ora è fissata Tramato l'inganno
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Anglia, început de secol 15 Rezumat: Nannetta, deghizata în Zână din Povești, isi cheamă celelalte zâne să iasă din pădure și să danseze. Sul fil d'un soffio etesio, Sul fil d'un soffio etesio scorrete, agili larve; fra i râmi un baglior cesio d'alba lunare apparve. Danzate! E îl passo blândo misuri un blândo suon, la magiche accoppiando carole alla canzon. Erriam sotto la lună , scegliendo fior da fiore; ogni corolla în core porta la sua fortuna. Coi gigli
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
În locul unde și-a dat foc, la 14 mai 1972, țin...rul Romas Kalanta (19 ani), În semn de protest făt... de ocuparea ț...rîi sale de c...tre Uniunea Sovietic.... Tot În Kaunas, ling... catedral..., o statuie În m...rîme natural... Îl omagiaz... pe cardinalul Vinventas Sladkevicius, figur... remarcabil... a „Bisericii ț...cerii” din Lituania. La Vilnius, În cimitirul principal, un vast „perimetru” special le este dedicat celor 17 persoane c...zute „pentru independență Lituaniei” În cursul confrunt...rilor din
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
la tradiția descălecatului, pe care ne-a păstrat-o cronica anonimă moldovenească ", scrisă la începutul secolului al XVI-lea. Ce spune Cronica anonimă? La anul 1359, frații Roman și Vlachata părăsesc "cetatea Veneției" și își zidesc o cetate la "Vechiul Râm" (Roma), trăind acolo cu neamul lor "până ce au trecut papa Formos de la pravoslăvie la lătinie". După alte peripeții, în cele din urmă, Vladislav, craiul unguresc, îi cheamă pe toți la luptă împotriva tătarilor. Dintre urmașii lor, se ridică apoi Dragoș
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sale savante sau populare, cu atitudinile și cu o anume concepție văzută în diversele-i metamorfozări” (Ion Vlad). Eseurile componente sunt chestionări asupra unor comportamente și atitudini culturale și intelectuale, în ultimă instanță spirituale. Spre exemplu, cel intitulat Pelerinajul la Râm vizează un gest pe care literatura noastră veche l-a impus: „pelerinajul simbolic la Râm”, mișcare a conștiinței de care sunt legate sentimentul apartenenței la romanitate, al duratei, al dăinuirii și devenirii ulterioare, elogiul Italiei etc. - toate, topoi ai literaturii
CURTICAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]
-
metamorfozări” (Ion Vlad). Eseurile componente sunt chestionări asupra unor comportamente și atitudini culturale și intelectuale, în ultimă instanță spirituale. Spre exemplu, cel intitulat Pelerinajul la Râm vizează un gest pe care literatura noastră veche l-a impus: „pelerinajul simbolic la Râm”, mișcare a conștiinței de care sunt legate sentimentul apartenenței la romanitate, al duratei, al dăinuirii și devenirii ulterioare, elogiul Italiei etc. - toate, topoi ai literaturii naționale, constante care cristalizează o istorie interioară a spiritului românesc. Lucrarea aduce observații cu „caracter
CURTICAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]
-
capul și să contemple cerul. Așadar, nu are cum să devină un animal platonician în stare de o ascensiune dialectică care să-l transforme într-o vietate extatică orientată spre contemplarea ideilor pure; el rămâne o creatură grosieră condamnată să râme cu râtul în pământul cel mai murdar, scârbos și plin de gunoaie, hrănindu-se cu excrementele în care se bălăcește. în bestiarul filosofic, porcul e condamnat să rămână legat de pământ, de lumea aceasta, de realitate, de imediat. Conform perspectivei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ne mai st) la îndemân) este s) ne cufund)m în rug)ciune. Putem totuși s) ne consol)m la gândul c), asemeni celorlalți, cei care conduc activit)țile marilor state nu sunt, în nici un chip, agenți liberi. Dincolo de f)râma necesar) de speranț), c) liderii vor r)spunde în mod concret, st) posibilitatea de a lua în calcul presiunile care-i încurajeaz) s) procedeze astfel. Într-o lume în care dou) state, unite prin antagonismul lor reciproc, le domin), de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fost aceea care a contribuit substanțial la înnoirea societății românești în diverse planuri: istoriografic, religioase, înființarea de școli și tipografii. Esențială pentru primenirea societății a fost conștientizarea acestei nevoi de către elita autohtonă. Romanitatea neamului și latinitatea limbii - „pelerinajul simbolic la Râm“26 - au fost ideile dominante ale umaniștilor români, cărturari cu stagii de pregătire în școlile Contrareformei de la Lemberg, Camenița și Bar, de formație latină. Cronica lui Grigore Ureche și Simion Dascălul și întreaga operă a lui Miron Costin sunt ilustrative
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]