KorAP: Find »[drukola/base=râmnic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...30 >

744 matches

Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557

jos : Ion Dumitrescu, Constantin Mihuțescu, Barbu Păsculescu, Radu Brat, Dumitrescu Brat, Dumitru Brat, Dan Brat, Vlăduțu Brat, Gheorghe Avramescu, Nicula Brat, Drăghici Avram, Constandin zis Dumitricu, cu Voica, Neagoe Brat, Dumitrașcu Basarab, Drăgușină, Părvu Stolojanu, Pătrașcu Preda, Constandin Vâlceanu...........Penticostar, Râmnic, 1785, Severinești , Căzănești, f. 4 Acest sfânt Penticostariu l-au cumpărat acești oameni Mihai..... parale 12, Ion Șarpe parale 10, Dumitrașcu Șarpe și Ionașco 10( parale), Ion Corneci parele 6, Stanca Cârneci parale 2, Ionașcu Cimpoeru parale 5, Stan Stănoi

COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707

vin adus clandestin de aceștia. Antimisul îl aveam cusut pe spatele maieului. Potirul era o cutie de medicamente, din ebonită, sfințită.”( Monahia Cristina, Părintele Ioan Iovan de la Mănăstirea Recea de Mureș, Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2002, p. 42). Închisoarea de la Râmnicul Sărat, destinată la un moment dat foștilor membri PNȚ, a cunoscut cel mai dur regim de izolare, singura posibilitate de comunicare se reducea la bătăile morse în țeava caloriferului sau la tușitul morse, o practică ce nu este întâlnită decât

ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485349195.html [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698

primit podoaba zugrăvelii. Ca mănăstire, Cozia s-a organizat sub directa supraveghere a Sfântului Nicodim cel Sfințit de la Tismana. El numește și pe cel dintâi Stareț la Mânăstirea Cozia, cunoscut din documente: ieromonahul Gavriil [5]. Prima atestare documentară a orașului Râmnic, reședința județului Vâlcea, apare într-un hrisov al cancelariei Voievodului Mircea cel Mare, la 20 mai 1388. Documentul este un act de danie prin care domnitorul dăruiește ctitoriei sale de la Cozia, printre alte privilegii, și „o moară la Râmnic [...] și

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
orașului Râmnic, reședința județului Vâlcea, apare într-un hrisov al cancelariei Voievodului Mircea cel Mare, la 20 mai 1388. Documentul este un act de danie prin care domnitorul dăruiește ctitoriei sale de la Cozia, printre alte privilegii, și „o moară la Râmnic [...] și curtea Hinăteștilor”, să le fie spre folosul călugărilor de aici. În cuprinsul acestui act, sunt menționate și alte localități vâlcene: Călimănești, Jiblea, Seaca, Orlești și Hinătești [6], ceea ce mărturisește despre o intensă populare relativ timpurie a acestei zone. Un

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
le fie spre folosul călugărilor de aici. În cuprinsul acestui act, sunt menționate și alte localități vâlcene: Călimănești, Jiblea, Seaca, Orlești și Hinătești [6], ceea ce mărturisește despre o intensă populare relativ timpurie a acestei zone. Un alt document emis la Râmnic, la 4 septembrie 1389, întărește mănăstirii Cozia un loc ce ținea de satul Jiblea. În acest document, Mircea numește Râmnicul „orașul domniei mele” [7]. Le mai dăruiește călugărilor cozieni satul Orlești, care fusese al mănăstirii Cotmeana. Astfel, Râmnicul apare ca

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
Orlești și Hinătești [6], ceea ce mărturisește despre o intensă populare relativ timpurie a acestei zone. Un alt document emis la Râmnic, la 4 septembrie 1389, întărește mănăstirii Cozia un loc ce ținea de satul Jiblea. În acest document, Mircea numește Râmnicul „orașul domniei mele” [7]. Le mai dăruiește călugărilor cozieni satul Orlești, care fusese al mănăstirii Cotmeana. Astfel, Râmnicul apare ca al treilea oraș, în ordine cronologică, după Câmpulung Muscel și Curtea de Argeș. Numele orașului este citat timp de două secole, sub

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
mai dăruiește călugărilor cozieni satul Orlești, care fusese al mănăstirii Cotmeana. Astfel, Râmnicul apare ca al treilea oraș, în ordine cronologică, după Câmpulung Muscel și Curtea de Argeș. Numele orașului este citat timp de două secole, sub forma de Râbnic, Ribnic sau Râmnic, uneori precizându-se că este „la Olt” (în documentele slavo-române: « na Olte »). Domnitorul a declarat Râmnicul reședință a curții și cancelariei sale voievodale, datorită legăturii directe pe care orașul o avea cu capitalele Țării Românești - Curtea de Argeș, Câmpulung-Muscel, Târgoviște și București

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
treilea oraș, în ordine cronologică, după Câmpulung Muscel și Curtea de Argeș. Numele orașului este citat timp de două secole, sub forma de Râbnic, Ribnic sau Râmnic, uneori precizându-se că este „la Olt” (în documentele slavo-române: « na Olte »). Domnitorul a declarat Râmnicul reședință a curții și cancelariei sale voievodale, datorită legăturii directe pe care orașul o avea cu capitalele Țării Românești - Curtea de Argeș, Câmpulung-Muscel, Târgoviște și București, dar și pentru potențialul economic al acestei vechi vetre urbane. Hrisovul din 8 ianuarie 1392 purtând

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
dăruit puțin obroc din casă mea pentru hrana călugărilor [...]. În județul Vâlcea, pe fiecare an să-și adune înșiși călugării albinăritul”. Domnitorul mai dă și o baltă Mamino, satele Orlea, Cereașov [lângă Slatina] și Poroinița [la Dunăre], o moară la Râmnic și una la Cătălui [lângă Giurgiu], satele București, Bogdănești și Lunciani și 300 de sălașe de țigani [8]. În document mai apare și „Ulița la Râmnic”, vechi sat care se suprapune cu Ulița bisericii „Sfântu Gheorghe”, cu drept de stăpânire

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
baltă Mamino, satele Orlea, Cereașov [lângă Slatina] și Poroinița [la Dunăre], o moară la Râmnic și una la Cătălui [lângă Giurgiu], satele București, Bogdănești și Lunciani și 300 de sălașe de țigani [8]. În document mai apare și „Ulița la Râmnic”, vechi sat care se suprapune cu Ulița bisericii „Sfântu Gheorghe”, cu drept de stăpânire al Mănăstirii Cozia. Hinătești, menționat în documentele lui Mircea este „locul Hinătești”, iar la anul 1392 apare sub forma de sat și cu hotar până la Troian

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
administrative bine organizate, ci mai degrabă pe acela al unor grupări teritoriale, transformate treptat de către Domnie în unități administrative aflate sub controlul organelor ce reprezentau puterea central [12]. Nu se poate spune cu certitudine când a ajuns Vâlcea determinativ pentru Râmnic. După unele opinii, este posibil ca acest fapt să fi avut loc la începutul secolului al XVI-lea, când se dezvoltă localitatea Râmnicu-Sărat (Slam Râmnic), de care a trebuit să se deosebească [13]. Voievodul Mircea cel Bătrân s-a stins

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
puterea central [12]. Nu se poate spune cu certitudine când a ajuns Vâlcea determinativ pentru Râmnic. După unele opinii, este posibil ca acest fapt să fi avut loc la începutul secolului al XVI-lea, când se dezvoltă localitatea Râmnicu-Sărat (Slam Râmnic), de care a trebuit să se deosebească [13]. Voievodul Mircea cel Bătrân s-a stins din viață la Argeș și a fost adus cu mare alai la ctitoria sa de la Cozia, așa după cum i-a fost voia. Despre acest funest

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
Corola-blog/BlogPost/343505_a_344834

Dumitrașcu-Mamu, membru al Filialei Vâlcea a Ligi Scriitorilor Români, prof.dr.Gheorghe Deaconu, directorul editurii Fântâna lui Manole, pr.Nicolae Moga, membru al Ligi Scriitorilor Români, preot Nicolae State-Burluși, directorul Editurii Buna Vestire, Rm.Vâlcea, dr.ing. Mihai Sporiș, liderul Grupului de la Râmnic “România-Grădina Maicii Domnului “, preot Constantin Mănescu-Hurezi, membru al Ligi Scriitorilor, bibliotecara Fenia Driva, președinta Forumului Cultural Călimănești, prof.Constantin Geantă, membru al Ligi Scriitorilor, președintele Cenaclului Petre Petria al filialei Ligi Scriitorilor-Vâlcea, prof.Paulian Buicescu, membru al Ligi Scriitorilor,, ing.

ÎN ORGANIZAREA LIGI SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 by http://confluente.ro/In_organizarea_ligi_scriitori_al_florin_tene_1393218627.html [Corola-blog/BlogPost/343505_a_344834]
Corola-blog/BlogPost/363632_a_364961

treptele ei superioare: tenacitate, creativitate și iubirea de Limba Română. Nu este întâmplător că autoarea acestei Antologii, ce și-a propus să cuprindă într-un florilegiu creații (poezie și proză), este din „țara” Olteniei, mai précis din „orașul domniei...numit Râmnic”, cum îl numea Mircea cel Bătrân într-un hrisov la 1389. Fiindcă de aici a pornit dorul de moșie, sentiment inefabil al sufletului românesc cuprins de rapsodul popular în nemuritoarea Doină, specie literară ce se află numai la români. Antologiile

PROFILURI LITERARE ÎNTR-O POSIBILĂ ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1456980889.html [Corola-blog/BlogPost/363632_a_364961]
Corola-blog/BlogPost/363444_a_364773

-n ascultare, să conducă-n Stăreție ! Tipărește "paișpe" cărți : patru-n limba românească Iar celelalte : în arabă, slavonă, dar și grecească. Tipărește "cinșpe" cărți (iar la Tiparnița Domnească) Îndeosebi pentru Cult, la Slujbe să folosească ! Din '705, 3 ani, la Râmnic în Eparhie : E bun Episcop și-nființează (și-aici), prima, Tipografie ! La Râmnic scoate 10 cărți : șapte-n română-a tipărit Apoi în Țara Românească, 8 ani, a fost Mitropolit ! ' Ființează noi Tipografii..."nouășpe" cărți ne dăruiește Dintre care "douășpe

SF.MRT.ANTIM IVIREANUL, MITROPOLITUL ȚĂRII ROMÂNEȘTI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1443423840.html [Corola-blog/BlogPost/363444_a_364773]
Iar celelalte : în arabă, slavonă, dar și grecească. Tipărește "cinșpe" cărți (iar la Tiparnița Domnească) Îndeosebi pentru Cult, la Slujbe să folosească ! Din '705, 3 ani, la Râmnic în Eparhie : E bun Episcop și-nființează (și-aici), prima, Tipografie ! La Râmnic scoate 10 cărți : șapte-n română-a tipărit Apoi în Țara Românească, 8 ani, a fost Mitropolit ! ' Ființează noi Tipografii..."nouășpe" cărți ne dăruiește Dintre care "douășpe", să le citim în românește. În "șaptesuteșaișpe" e închis, pentru că turcii-au poruncit

SF.MRT.ANTIM IVIREANUL, MITROPOLITUL ȚĂRII ROMÂNEȘTI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1443423840.html [Corola-blog/BlogPost/363444_a_364773]
Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804

vechiului schit, cu hramul Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul, a fost construită din lemn, de călugării bulgari Ilarion și Ștefan, la anul 1710. Această a fost reconstruită din zid, între anii 1762 - 1763, de către Cârstea și Damian Iovipali, frații hagii din Râmnic, împreună cu Nicoliță, fiul lui Cârstea, cu binecuvântarea Episcopului Filaret al Râmnicului. În jurul acestui schit au existat chilii, care însă nu s-au păstrat. La anul 1787, din cauza Războiului ruso - turc, schitul a fost pustiit și a rămas părăsit până la anul

CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1459247516.html [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387

vin adus clandestin de aceștia. Antimisul îl aveam cusut pe spatele maieului. Potirul era o cutie de medicamente, din ebonită, sfințită.”( Monahia Cristina, Părintele Ioan Iovan de la Mănăstirea Recea de Mureș, Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2002, p. 42). Închisoarea de la Râmnicul Sărat, destinată la un moment dat foștilor membri PNȚ, a cunoscut cel mai dur regim de izolare, singura posibilitate de comunicare se reducea la bătăile morse în țeava caloriferului sau la tușitul morse, o practică ce nu este întâlnită decât

MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467965197.html [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774

Acasa > Literatura > Recenzii > COSTEA MARINOIU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin ȚENE Costea Marinoiu Istoria cărții vâlcene-școala de la Râmnic 17o5-1830 Cărturarul vâlcean, promotorul cultural și scriitorul Costea Marinoiu este din nou în librării cu un studiu intitulat Istoria cărții vâlcene-școala de la Râmnic(1705-1830), apărut la Editura Offsetcolor, Rm.Vâlcea, 2008.Carte primită cu dedicația: Domnului Al.Florin Țene,în

COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin ȚENE Costea Marinoiu Istoria cărții vâlcene-școala de la Râmnic 17o5-1830 Cărturarul vâlcean, promotorul cultural și scriitorul Costea Marinoiu este din nou în librării cu un studiu intitulat Istoria cărții vâlcene-școala de la Râmnic(1705-1830), apărut la Editura Offsetcolor, Rm.Vâlcea, 2008.Carte primită cu dedicația: Domnului Al.Florin Țene,în semn de prețuire pentru nobila activitate ce o desfășurați pe ogorul culturii românești.Cu respect, Costea Marinoiu,20 februarie 2009, Rm.Vâlcea.Am

COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
ținută spirituală, organizată, printre alții,și de acest inimos scriitor în colaborare cu Forumul Cultural al Râmnicului și Biblioteca Județeană Vâlcea Antim Ivireanu, dedicată unui alt scriitor vâlcean , Petre Petria. Cartea, de care facem vorbire, structurată în nouă capitole:Predoslovie, Râmnic,veche tiparniță românească, Școala de la Râmnic, Cărturarii, Literatura,Tezaur de înțelepciune,Circulația cărților,Catalogul cărților tipărite la Râmnic(1705-1830) și Bibliografie selectivă, se constituie în tabloul focului sacru al cărții ce arde pe meleagurile vâlcene de mai multe secole pentru

COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
de acest inimos scriitor în colaborare cu Forumul Cultural al Râmnicului și Biblioteca Județeană Vâlcea Antim Ivireanu, dedicată unui alt scriitor vâlcean , Petre Petria. Cartea, de care facem vorbire, structurată în nouă capitole:Predoslovie, Râmnic,veche tiparniță românească, Școala de la Râmnic, Cărturarii, Literatura,Tezaur de înțelepciune,Circulația cărților,Catalogul cărților tipărite la Râmnic(1705-1830) și Bibliografie selectivă, se constituie în tabloul focului sacru al cărții ce arde pe meleagurile vâlcene de mai multe secole pentru iluminarea neamului ,cum frumos scrie autorul

COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
Biblioteca Județeană Vâlcea Antim Ivireanu, dedicată unui alt scriitor vâlcean , Petre Petria. Cartea, de care facem vorbire, structurată în nouă capitole:Predoslovie, Râmnic,veche tiparniță românească, Școala de la Râmnic, Cărturarii, Literatura,Tezaur de înțelepciune,Circulația cărților,Catalogul cărților tipărite la Râmnic(1705-1830) și Bibliografie selectivă, se constituie în tabloul focului sacru al cărții ce arde pe meleagurile vâlcene de mai multe secole pentru iluminarea neamului ,cum frumos scrie autorul în Predoslovie. Descoperim la autor rigoarea și precizia cercetătorului,inteligența disociativă,de

COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
în Istoria învățământului din Oltenia,Editura Scrisul Românesc,1977, p.70. Domnitor ce a studiat și primit învățătură de carte la Mănăstirea Bistrița a Craioveștilor,din ținutul Vâlcii. O premieră în literatura veche de la noi este apariție eseului practicat la Râmnic cu oarecare succes în Predosloviile Mineilor lui Chesarie și Filaret, între anii 1776-1780.Aceste lucrări se disting prin calitățile literare.Alexandru Duțu cercetător caracterizat de o finețe a observației scrie în Coordonate ale culturii românești în secolul XVIII,p.133

COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
disting prin calitățile literare.Alexandru Duțu cercetător caracterizat de o finețe a observației scrie în Coordonate ale culturii românești în secolul XVIII,p.133, că tema centrală aleasă de Chesarie este evoluția istoriei și timpului. Cărțile scrise și tipărite la Râmnic,s-au în zona acestui ținut,au fost răspândite pe întreg teritoriu Principatelor Române.Acest adevăr este înserat în Evanghelierul din 1746:”nu numai în țara măriei tale ci în toate țările și ținuturile ce vorbesc limba românească...cu care

COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]