301 matches
-
schița motorului Formula 1, se afla un răftuleț ornamental pe care se găsea o pereche de mănuși din dantelă. Ce bine i se potrivea camerei culoarea aceea lămîiatică! Și femeii. Era camera ei. O cameră anume a ei, o cameră rînduită astfel ca să se potrivească cu stilul ei de viață. Am dat din cap. Eu la a șasea țigară și ea la a doua sticlă de bere. Era ceva suspect! Cam la zece pași de lumina de pe stradă, Înspre deal... lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
-o Înapoi, pe trotuarul asfaltat... Am măsurat treizeci și doi de pași normali de la colțul clădirii cu numărul 3. CÎnd mi-am ridicat privirile, am zărit șirul de lumini de stradă, ce păreau niște ochi artificiali care uitaseră să clipească, rînduite parcă În cinstea unui festival ce se lăsa mult așteptat. Luminile palide, dreptunghiulare, care se reflectau În ferestre, lăsau impresia că ar fi abandonat de mult ideea unor astfel de festivaluri. VÎntul mă sufla dintr-o parte, ca pe-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
se afla gara de la marginea orașului. Perforatorul de bilete se afla doar cu patru trepte de beton mai sus decît nivelul străzii. În capul scărilor era standul de ziare pe ale cărui rafturi acoperite cu folie subțire de vinilin ședeau rînduite tot felul de ziare și reviste săptămînale. O femeie Între două vîrste cu un turban gros pe cap se străduia din răsputeri să țină folia cu mîinile, cu coatele și chiar cu pieptul, ca să nu o ia vîntul. Cerul avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
ușoare nuanțe de rozaliu. Opacitatea se datora probabil firelor de păr ondulat și poate că și albul era un efect difuz al acelgiași cauze. Deoarece subiectul era mult aplecat În față, din unghiul meu de vedere numai protuberantele șirei spinării, rînduite precum niște morminte săpate În nisip erau de culoarea făinii arse... Culoarea m-a tulburat profund. Părul aproape invizibil precum țesătura din catifeaua cea mai scumpă și moale... Piele fină, cu nuanțe maronii ca de băiețandru. Bineînțeles că oricît ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
zâmbind, va zâmbi nu vremii acesteia ci timpului acela, iar noi...”. Noi suntem acum aici: doamna Pavel, încovoiată de durere pe fotoliul de la căpătâi, alături, în picioare Marga Popescu în rochie neagră, apoi trei doamne din cele ce veneau la rânduitele sindrofii, doi bărbați de pe vremea domnului Pavel, singurii care-au rămas, dar el doi bani nu dădea pe întristata noastră prezență, îi era însă milă de doamna Pavel, dar n-o mai putea ajuta, traversa acum lumi necunoscute, avea dezinvoltura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
În tot hanul, tăcere. Am bătut în podele cu stratul puștii și am așteptat un sfert de ceas; pe urmă, iar am bătut și am așteptat. Nimeni. Și în hanul pustiu pătrundea întunericul serii de toamnă. Pe tejghea stăteau, bine rânduite, măsurile, ulcelele și paharele; un scaun era în dosul tejghelei; în rafturi, câteva sticle - și atât. Am căutat în ulcele apă, vin sau rachiu. N-am găsit. Prin întuneric, am pășit în altă odaie. Laviți, scaune, o masă de brad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de rezistență a celor mai celebre clădiri; - aracul se lasă Înfipt În orice loc, chiar dacă iese din rând, tocmai pentru a servi viața de lângă el, planta; - el nu Încearcă niciodată să dreseze viața după locul În care a fost el rânduit, așa cum face același spalier amintit mai sus; - deși poziția lui este Întotdeauna apropiată de verticală, el nu se crede niciodată mai semeț decât linia curbă pe care a fost plantat, pentru că aceasta este, totuși, o parte din suprafața Pământului. Ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și potrivit cu cele ce li se întîmplaseră, 27. Iudeii au luat pentru ei, pentru sămînța lor, și pentru toți cei ce se vor lipi de ei, hotărîrea și îndatorirea neschimbăcioasă ca să prăznuiască în fiecare an aceste două zile în felul rînduit, și la vremea hotărîtă. 28. Zilele acestea trebuiau să fie pomenite și prăznuite din neam în neam în fiecare familie, în fiecare ținut și în fiecare cetate. Și zilele acestea Purim nu trebuiau desființate niciodată din mijlocul Iudeilor, nici să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
lui, ci mai mult singure ori cine știe... El se Împotrivise cum se pricepuse și cât Îl ținuseră puterile ca Întâmplările din viața lui să n-o ia de capul lor la vale de-a valma, de nimeni strunite ori rânduite prost de cineva căruia nu-i păsa sau, mai rău, Îi făcea plăcere să batjocorească oameni. Răutatea care-l făcuse să le alunge de acasă pe nevastă, fiică și chiar pe mamă-sa, muta, nu era pe de-a-ntregul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ca dirigintă, elevii cl. a VIII-a A de la Școala generală nr. 5 care, cu multe flori, mai ales crizanteme, au pășit sfioși, în vârful picioarelor, în fostul apartament al scriitorului Octavian Stoica, devenit „Casă memorială”. În biblioteca vastă, cărți rânduite atent, metodic, multe din ele având substanțiale autografe date de mulți scriitori români, unii dispăruți în timp, alții încă în viață, autografe care scot în evidență valoarea deosebită a scrisului lui Octavian Stoica, precum și speranța că ar fi putut ajunge
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
în fiecare dimineață și în fiecare seară, ca să laude și să mărească pe Domnul, 31. și să aducă neîncetat înaintea Domnului toate arderile de tot Domnului, în zilele de Sabat, de lună nouă și de sărbători, după numărul și obiceiurile rînduite. 32. Îngrijeau de cortul întîlnirii, de sfîntul locaș și de fiii lui Aaron, frații lor, pentru slujba Casei Domnului. $24 1. Iată cetele fiilor lui Aaron. Fiii lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazar și Itamar. 2. Nadab și Abihu au murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
cară lemne pentru toți cei ce vor lăcui în școală 375 lei, și la vivliothicariul 120 lei, și psaltului 250 lei... Și la această rânduială ci s-au făcut pentru dascalii școlilor, din zioa Sfântului Gheorghii ce vine să înceapă rânduiții epitropi a purta de grijă după hotărârea hrisovului domnii meli”. --De mare laudă este faptul că vodă le-a făcut învățăceilor internat cu cantină, asigurându-le și rechizitele celor “douâzăci ucinici streini și săraci ci să vor afla la școală
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
el, astupându-l! Cel care îl ajuta la treabă a strigat după ajutor. Au venit sătenii și până la urmă l-au scos, dar...Dar omul nu mai răsufla...Era mort ca toți morții...L-au dus acasă și după priveghiul rânduit au pornit cu mortul spre groapă...Preotul și dascălul cântând cele cuvenite, iar nevasta cu toată cimotia bocindu-l...Au ajuns la țintirim și, pe când groparii s-au apucat să coboare sicriul în groapă, deodată aud bătăi strașnice în scândura
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
poarta dinspre apus a mănăstirii Barnovschi, și spune-mi ce vezi. Apoi eu de mult mă chitesc că acolo e o treabă cu temei făcută de un domnitor gospodar. Ce ți-a atras luarea aminte? Întâi șoproanele bine făcute și rânduite precum și tarabele pline cu hartane de carne de tot soiul... Nu ești departe de adevăr. Ca drept dovadă că ai cam ghicit cum stau lucrurile, ascultă hotărârea din 1 noiembrie 1747 (7256) a lui Grigorie Ghica voievod: „Facem știre tuturor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
la răspântiile Uliții Strâmbe”. Apoi aceste „haznele” și „ceșmele” trebuia îngrijite și tocmite la nevoie. Pentru asta, Grigorie Alexandru Ghica voievod, prin același hrisov din decembrie 1776, hotărăște: „aceste ape ale Svântului Spiridon vor fi supt purtare de grijă a rânduiților epitropilor mănăstirii ca oricând se vor sminti din orice pricină, îndată să se tocmească prin marafetul suiulgiilor calfii Costandin șatrar, căruia deosebit de milile ce are de la răpăosatul... domniia sa Grigorie Ghica voievoda... am mai adaos... asupra lui din milele domnești
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
încete, silite, țăranii deschiseră calea, strîngîndu-se pe marginile uliței. Mașina repeta, stăruitor și poruncitor, același avertisment ascuțit ca un țipăt mânios. Uruitul motorului și pocniturile eșapamentului se înăspreau cu cât se apropia, dominând toate glasurile și toate zgomotele satului. Oamenii, rânduiți ca niște străjeri vechi pe amândouă părțile drumului, priveau cu ochi tulburi și cu fețe întunecate goana automobilului. Numai Cârciumarul Busuioc, din pragul lui, scoase căciula cu plecăciunea obișnuită. O mână delicată îi răspunse din mașină cu o fluturare amicală
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
unde se complică însă lucrurile și apar confuziile... Ceea ce considerăm noi, de regulă, „societăți tradiționale” ar trebui să fie numit societăți cutumiare. În acele societăți pre moderne, comportamentele oamenilor sînt, aproape toate, obiceiuri, membrii lor nu încetează să facă cele rînduite, respectînd astfel cu strictețe o rînduială existentă dinaintea și în afara Omului. Exact această ordine sacră și constrîngătoare este ceea ce a produs revolta modernității, obiceiul obligatoriu pentru toți fiind înlocuit de acum încolo cu libertatea de alegere a fiecăruia : în fața ascensiunii
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de valori, perfecțiunea lumii ființelor supranaturale apare manifestată în ordinea și frumusețea sportului, pe care sportivul o imită în frumusețea din procesiuni, cântări, coruri, jocuri, banchete. Gestul ritualic, acela de sacrificiu reprezintă în stadion, simbolul mistic și în general, apare rânduit direct de limbajul perceput drept gest magic. Ritualul divin repetă inepuizabil sacrificiul omului, care trebuie să existe, în lumea devenirii, prin moarte, ritualul sportiv arată puterea sacrificiului eroului solar, Făt-Frumos, iar competiția conține în început, mijloc și un sfârșit miezul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
mănăstirea, și apoi, după înștiințarea lui, noi să hotărâm. Cercetând dar episcopul și de asemenea și omul doamnei lui Aron voievod, au găsit și mănăstirea cu locuitorii și în mai bună stare, și lucrurile sporite și toate bine gospodărite și rânduite. Pentru aceea hotărâm de acum înainte, după părerea de obște, statornica rămânere acolo a grecilor, iar moldovenilor am poruncit să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se liniștească. Iar cine ar îndrăzni
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Asta-i temă pentru acasă, fiule. Așa că mâine caută să afli care ar fi acele mănăstiri închinate și care au trecut prin aceleași necazuri. Și după amiază, la ora obișnuită, ne-om tălmăci, fiule. Acum du-te și urmează cele rânduite. Poftă bună și somn ușor. ― Mulțumesc și sărut dreapta, părinte. Îndată ce am ieșit de la bătrân, am alergat spre chilia mea. Întunericul de dincolo de geam m-a întristat, însă. “Asta înseamnă că nu a trecut nimeni prin chilie, ca să aprindă lampa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
oarecare oboseală, dându-i crezare deplină bătrânului. M-am așezat pe un colț de scaun, fără să am vreun gând anume. În cele din urmă, cu prosopul pe umăr, am pornit spre prietenul meu statornic - izvorul - ca “să urmez cele rânduite”, după spusa bătrânului. În timp ce mă întorceam spre chilie, înserarea se cernea clipă cu clipă. De această dată, fereastra m-a întâmpinat cu lumină plină. Am intrat grăbit. Pe masă trona o strachină plină ochi cu lapte cu tăieței. Alături, un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în mănăstirea Aron Vodă, dar voievodul hotărăște: “Cercetând dar episcopul și de asemenea și omul doamnei lui Aron voievod, au găsit și mănăstirea (Aron Vodă) cu locuitorii și în mai bună stare, și lucrurile sporite și toate bine gospodărite și rânduite. Pentru aceasta hotărâm de acum înainte,... statornica rămânere acolo a grecilor, iar moldovenilor am poruncit să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se liniștească”. ― Ei! Doar după un an de zile, adică
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pare interesant de urmărit ce precizări face Grigorie Alexandru Ghica voievod la 10 iulie 1764, în finalul confirmării dreptului mănăstirii Adriano din Arghirocastro (Rumelia) de a lua 50 de lei pe an din vama domnească. ― Să auzim: ― “Și la vreme rânduită când este să să ia acești bani or de or putea să vie de acolo părinții călugăr(i) ori de nu or putea, dar banii aceștia tot să s(e) dea în mânule egum(enului) de la Sfeti Ioan Zlataustu de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a)ri Zemli Moldavscoi” spune: “De vreme ce Sfântul și de viață dătătoriul Mormânt al Domnului... este maica tuturor sfintelor bisericilor creștinești,... i să cuvine dară... cu multe feliuri de daruri a ne închina și a sluji... Și... avându Sfântul Mormânt aceste rânduite mile pe an cu testamenturi de la luminații domni,... adecă 250 lei din vama domnească pentru 500 ocă de ceară și 150 de steții de sare de la Ocnă, și 5 jumătăți de vin de la Cotnari și 200 lei pentru școalele ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și alta, și spata care a fost adusă ca jertfă prin ridicare, căci ele vă sunt date, ca un drept cuvenit ție și ca un drept cuvenit fiilor tăi, din jertfele de mulțumire ale copiilor lui Israel. 15. Împreună cu grăsimile rînduite să fie mistuite de foc, ei vor aduce spata adusă ca jertfă prin ridicare și pieptul care se leagănă într-o parte și alta înaintea Domnului; ele vor fi ale tale și ale fiilor tăi împreună cu tine, printr-o lege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]