2,042 matches
-
sînt doar amintirea unui apus vremelnic Să-i laude întruna și hoții și confrații Răspunsul nostru este, cel mai ades, nemernic. Sculați-vă din tronul cel de aur Voi, osîndiți la ciorbe de potroace În pragul vieții voastre un balaur Rînjește excitant să vă provoace Voi, osîndiți la ghiftuieli regale Să nu v-aduceți singuri osanale Că, drumul vieții azi va sta în cale Treziti-vă, dă-n clocot ciorba-n oale ! Stau fetele pe culme atîrnate Ele așteaptă poate și
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Jeune_vierge.html [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
sînt doar amintirea unui apus vremelnic Să-i laude întruna și hoții și confrații Răspunsul nostru este, cel mai ades, nemernic. Sculați-vă din tronul cel de aur Voi, osîndiți la ciorbe de potroace În pragul vieții voastre un balaur Rînjește excitant să vă provoace Voi, osîndiți la ghiftuieli regale Să nu v-aduceți singuri osanale Că, drumul vieții azi va sta în cale Treziti-vă, dă-n clocot ciorba-n oale ! Stau fetele pe culme atîrnate Ele așteaptă poate și
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Jeune_vierge.html [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
sînt doar amintirea unui apus vremelnic Să-i laude întruna și hoții și confrații Răspunsul nostru este, cel mai ades, nemernic. Sculați-vă din tronul cel de aur Voi, osîndiți la ciorbe de potroace În pragul vieții voastre un balaur Rînjește excitant să vă provoace Voi, osîndiți la ghiftuieli regale Să nu v-aduceți singuri osanale Că, drumul vieții azi va sta în cale Treziti-vă, dă-n clocot ciorba-n oale ! Stau fetele pe culme atîrnate Ele așteaptă poate și
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Jeune_vierge.html [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
de convingere și de intimidare a interlocutorului. Din exprimarea d-lui Lefter nu lipsesc autoironia „Așa sunt eu galant, cocoană” și batjocura și ironia la adresa soției sale prezente în falsa apreciere accentuată de rânjetul sardonic „Bravo! bun gust ai! zice rânjind sardonic.” și în apelativele nenorocito și cocoană folosit fiecare de câte două ori: „Cui? cui ai dat-o, nenorocito!”, „Destul, nenorocito”, „Așa sunt eu, galant, cocoană!”, „sparg, cocoană”. Cuvântul nenorocito pare a fi întrebuințat cu ambele accepțiuni „Persoană lipsită de
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
secundei / și să o împărțim între noi / O, voi soldați latini / voi animale ale undei / ce crește iarbă verde din noroi / mă bate gândul lung cu palme albe / peste obrazul care nu-l mai am / Din dinți numai atâta mai rânjeau / zăpezile fulgoase de mai an. («Cântec» - AmNS, 255); De ce să stea îngerul cu aripile la gură / înghesuit și plângând în capul meu / mai bine spargeți-mi țeasta / murindu-mă, să zboare din sinele meu / El să-și desfacă, plăpând / aripele
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
mute, uimite, îngrozite și incapabile să priceapă o iotă din cele spuse de domnul Fusulan. Pe fețele de piatră ale micuțelor statui din bănci nu se putea citi niciun semn de protest sau obiecțiune. Spre satisfacția domnului Fusulan, care a rânjit mulțumit și ne-a înțepat cu o întrebare răstită: - Cine-i monitorul general ? Ne-am privit chiorâș unul pe altul. Ce-o fi aia? și...cine să fie? - Aha, târtanii nu au monitor general! A început să se plimbe nervos
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1443988449.html [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
i-a aplicat o lovitură icnită, încât, biata Florina a țipat ca mușcată de câine. Toată clasa a înțeles ce înseamnă ca monitorul general să-ți pună o liniuță la catastif și domnul Fusulan să te mângâie cu „mămica”. A rânjit satisfăcut : „Mârlanii au priceput culoarea milităriei”. Însă, grijuliu, ne-a atenționat: - Mârlanul nu are voie să sufle o vorbă cuiva despre „mămica”. Pentru că se supără și-l snopește în bătaie până leșină ! Ochii „mârlanilor” s-au umflat ca niște gogoși
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1443988449.html [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
sau schița rânjetul de satisfacție: “mârlan ordinar!”, după ce a selectat toată clasa, împărțind fetițele și băieții în monitori de bancă și mârlani, a așezat monitorii la cap de bancă și lângă ei un mârlan de rând, respectiv mârlancă. Apoi a rânjit mulțumit: - Așa vă vreau ! Nu mai este cazul să mai aveți un nume: pur și simplu veți fi monitor unu în banca a doua, monitor doi în banca a treia, respectiv mârlan unu, mârlan doi și așa mai departe. La
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1443988449.html [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
când m-a etichetat „monitor”, chiar dacă m-a numit „monitor opt” și m-a așezat în ultima bancă. Mai ales că “mârlanul” meu era un băiețel inteligent, Gogu, cu care mă jucam în recreație. Nu știu cum citise el, că domnul Fusulan rânjise răstit : Mârlan ordinar! Bietul Gogu! Mă împrietenisem cu el și ne înțelegeam foarte bine când citeam și socoteam împreună. Am încercat să-l consolez : „Lasă, Gogule, că eu nu am să te bat!” M-a privit cu ură și, probabil
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1443988449.html [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
cauciuc Și cozi de lemn la mături Fitile, gaz de lampă Cârlige pentru rufe Cu scamatori la rampă, Covrigi, gogoși și trufe Arome de gutuie Mărar și leuștean Se plânge o duduie C-o-mpinge un golan Și-și tot rânjește buza Nerușinat cum cată, Și-i șifonează bluza ei, de curând călcată Vrei clanțe pentru uși, Vopsele pentru păr Butoni pentru mănuși? Nimic într-adevăr Ca lumea pe tarabe Afar' de sărăcie Și două babe slabe Ce fac o gălăgie
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Balciul_ion_untaru_1361759019.html [Corola-blog/BlogPost/359326_a_360655]
-
fără urmași sau moștenitori, ori împrăștiați prin lume. Uite că n-a reclamat nimeni până acum! Și se găsi șmecherul ăsta din Galați, fiul unui hoț și bețiv...mort, să mă scotocească. Apoi, hienele astea de subalterni...au început să rânjească în jurul meu. Ho, javrelor, că n-am ajuns hoit! Ba...da! Hoit politic, dacă dau cu copita în cel care mă călărește și-mi pune la bot traista cu tain. Tainul meu politic. Dacă dă un telefon la județ, gata
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1434602874.html [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
din interiorul craterului. Înotă cu repeziciune peste marginea abruptă, tocmai la timp să vadă un căluț de mare roșcovan prins în tentaculele unei caracatițe imense. - Oprește-te, strigă Anemona, dă-i drumul căluțului! Caracatița o privi cu un ochi și rânji spre ea batjocoritor: - N-am să renunț la prânzul meu, fii sigură! Prea puțin îmi pasă că ești fiica lui Algus, trebuie să mănânc și trebuie să o fac chiar acum! Anemona nu mai stătu pe gânduri. Apucă un mănunchi
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1442372158.html [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
niște hiene înfometate asupra lui. Îl bătură până la sânge și l-ar fi ucis dacă unul din ei nu ar fi observat silueta grațioasă ce se adăpostea în spatele colosului de beton. - Băieți, stați așa! Mi se pare că avem companie! rânji el apropiindu-se șovăielnic. Ca la un semnal, bestiile abandonară prada ce devenise dintr-o dată, neinteresantă. Ia uite ce avem noi aici!... exclamă un altul, în timp ce pe față i se lățea un rânjet oribil. - Ohooo, ce boboc de fată! De unde
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1481805378.html [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
strigă furios unul din prădători. Sper că nu ai de gând să ne tragi pe sfoară, că ar fi vai și amar de pielea ta tuciurie și împuțită! Dacă nu ești în stare, treci în rezervă că plânge masa! Ceilalți rânjiră aprobator, fluierând și înjurând, ațâțați de cuvintele tovarășului înfierbântat. Alexandra nu mai avea putere să-și joace rolul de femeie fatală. Mintea începu să lucreze febril, căutând soluții disperate. Nu avea de gând să se lase sfâșiată de fiarele abjecte
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1481805378.html [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
Acasa > Poezie > Amprente > LA MASA TĂCERII Autor: Liuba Botezatu Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului duc toate drumurile când nu mai știi încotro te îndrepți și de ce, când frigul rânjește în oase și stai mut în fața morții, iar frica crește din umbră mai mare decât tine. Îți așterni bolile pe masă ca pe cuminecături, din slăbiciunile tale se înfruptă demonii; privești în gol așteptând o moarte pre moarte călcând. Speri
LA MASA TĂCERII de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1443033018.html [Corola-blog/BlogPost/343016_a_344345]
-
lovi cu dosul palmei peste față atât de tare încât, biata fată, paralizată de uimire și durere, căzu pe canapeaua de pe care abia se ridicase. Rămase blocată, incapabilă să schițeze un gest ori să articuleze vreun sunet. El o privea rânjind, cu pumnii strânși, pregătit să mai lovească. Lipsa ei de reacție din acele clipe îl determină să scuipe înciudat și să se retragă la masă. Își turnă băutură în pahar, indiferent, de parcă nimic deosebit nu se întâmplase. După câteva minute
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_vietii_2_marian_malciu_1337801325.html [Corola-blog/BlogPost/340685_a_342014]
-
o minciună de viață! Uneori îmi spun, ca de la naștere și până la moarte, majoritatea afirmațiilor care se livrează postulate, ca și adevăruri mai mult sau mai puți n definitive, sunt de fapt minciuni...nu, nu minciună impudica, intenționată, care îți rânjește șmecheros în spate, ca un antonim al adevărului, care te trimite direct în parte cealaltă, în partea greșită, ca să iți facă rău....nu, nu asta, ci minciună privită că una din infinitele nuanțe ale adevărului. Cand Einstein ne-a învățat
CERUL ! de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/marius_mircea_ganea_1454866877.html [Corola-blog/BlogPost/363573_a_364902]
-
dintre hotare! Ospățul ține-o săptămâna, plata - săcui de guldeni floare! Ș-un galben le dădu arvuna, brusc nevăzut fu strinu-n clipă... zicașii, cinci, toți di-mpreună plecară înspre Bron în pripă, aclo unde tidva-n vânturi în vârf de păr rânjește, țipă, semănând groaza-n pământuri. Trâmbiți, dobe și higheghi, se grăbeau cu ele-n cârca, că nu mergeau la vreun priveghi, ci la hanul de sub hârca... Se mișca-n par tidva în vânt, auind a pustiu și moarte când muzicanții
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1427963676.html [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
se străduia, nu putea rosti nici un cuvânt. Dorea să-l strige pe Mircea care îi apărea ca în ceață, dar nu era auzită de el. Se tot îndepărta. Parcă fugea de ea. Viorel o prinse cu funia de gât și rânjind țipa la ea sufocând-o: - Ești a mea... nu-mi mai scapi... în sfârșit te-am prins și fac ce vreau cu tine. Săndica se zbătea să scape din mâinile lui, însă forța brațelor lui puternice o țineau lipită cu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392637934.html [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
găzduit atâția ani, îl părăsi. Hoinări o perioadă printre capii revoluției, îmbârligându-i și înverșunându-i în disputa pentru ciolan. De la un timp, celelalte spirite și duhuri rele porniră pe urmele sale. Fantomele, ielele și în special îngerii întunericului îi rânjeau cu satisfacție și-l invitau în împărăția lor de sub pământ. Văzând că n-are scăpare în fața ispititoarelor năluci ale demonilor, căută o altă ființă de refugiu. Referință Bibliografică: XXVII. NĂLUCA ȘI DICTATORUL (Urmașul lui Dracula) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN
XXVII. NĂLUCA ŞI DICTATORUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429893900.html [Corola-blog/BlogPost/357750_a_359079]
-
caracterul de bronz al iubitului său șef! Buncărul este deja pregătit, personalul de serviciu se află acolo și veți putea conduce țara ca și cum ați fi exact la palat! Toate sistemele sunt pregătite. - Bravo, chiar acum voi merge să verific. Consilierul rânji bălos. He, heee, știa el ce-i trebuie unui conducător în aceste clipe grele pentru țară... Intrară în buncăr, secretarele și consilierele pe probleme se prezentară făcând o reverență, iar înălțimea sa luă de pe un raft o sticlă de whisky
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396715210.html [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
-Nu pot, bre, cu gâtul sec! i-a răspuns acesta cu siguranța profesionistului. Atunci mamaia a luat o cană, dar nu înainte să o ochească dintr-o privire pe cea mai mică și grăbită s-a îndreptat spre celar. Fane rânjea după ea și bucuros a început să-și frece mâinile. -Dă-mi să trag un gât, i-a spus fericit când a văzut-o întorcându-se cu cana plină de țuică. Până să se dezmeticească mamaia, gâtul lui Fane aproape că
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_iv_mihaela_arbid_stoica_1335187528.html [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
Nu m-am opus deloc...Abia așteptam să mă pătrundă...Eram în stare să mă arunc în el și, ticălosul, știa că ardeam de nerăbdare...A rămas surprins că eram virgină. Dar i-am simțit orgoliul de tăuraș satisfăcut. A rânjit: „mă, tu mi-ai plăcut cel mai mult! Celelalte cutre, măritate sau nu, au ele vechime îndelungată în activitate, e drept, cunosc o meserie...nu ca tine. Dar tu, ești fierbinte și pasională...Mașinăria îți funcționează la maxim, că m-
CAP. 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1484822715.html [Corola-blog/BlogPost/383076_a_384405]
-
Neamului în urcușul credinței sale spre cer, spre demnitate, spre moarte, spre înviere: „Iisuse, plâng ogoarele sărace/ Și toate visurile Țării plâng,/ De când în lanțuri Neamul nostru zace./ Și-a ridicat urgia brațul stâng/ Și-și strânge pumnul lângă scăfârlie/ Rânjind când închisorile ne frâng...”[Aiud, 6 Martie 1949](Pr. Ilie Imbrescu, Căință pentru neamul meu- Poezii din Închisoare.Ed. Bonifaciu, București, 2000) Lacrimile Suferințelor au înflorit în poeme, în colinde, sub biciul cumplit al groazei, pe pânza sufletului, smulsă de
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
toate biciuirile, toate precauțiile, toate sudălmile, toate înfometările, toate amenințările, toate izolările, toate frângerile, toate torturile diabolice au fost însă în zadar, căci Lumina Nașterii a venit, peste zdrențele trupurilor lor și peste mireasma sufletelor lor: La geam, grilajul des/ Rânjește guri de fier/ În semn că pot să ies/ Cu sufletul spre cer.// C-am fost făcut să n-am/ Pe-acest pământ nimic,/ Ca pasărea pe ram/ Cobor și mă ridic.”[Aiud, 7 Mai, 19949] (Nichifor Crainic, Cântec de după
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]