451 matches
-
când în când, în România fiind, o vorbă „cu câte-un cioban” (516); de asemenea, pe fratele său, că a înotat în Olt (255). De altfel, lui Aurel Cioran îi declară: „În alte condiții m-aș fi putut întoarce la Rășinari, sau mai bine la Șanta, să mă fac pădurar”. Tot de aici, din eșecul ipostazei sale esențiale, admirația pentru geniile anonime și „ratate” istoric, pe care le invocă adesea, sau contemplația a ceea ce există fără conștiință, în afara istoriei și în afara
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
dat ea pare să rămână pentru Cioran cumva secundară, conjuncturală. Îi scrie lui Aurel Cioran în 1979: „Ai dreptate: oriunde pe pământ aș fi avut aceeași viziune asupra lucrurilor, aceeași frământare și același dezgust. În fond, faptul că trăiești la Rășinari sau la Paris n-are nici o legătură cu ce ești de fapt” (9 mai 1979 Ă 365). O astfel de viziune, de sorginte metafizică, e contrazisă, însă, de tot ceea ce intră în „echilibrul” dintre integrare și înstrăinare. Mai mult chiar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
-i nici o îndoială că, tocmai pentru că e refugiat la Paris, Cioran înțelege ce înseamnă să fii valah și cât de valah este el însuși. Pentru Cioran, tot ce este el are legătură cu faptul de a se fi născut la Rășinari, de a fi trăit în România, de a fi ajuns la Paris. Scrie din Paris, pe 26 iulie 1939: „Prefer infinit să rămân pe aici, întocmindu-mi soarta mea de haimana din dureri și călătorii și pierzând incurabil toate legăturile
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Între timp, a ajuns să-i dea dreptate fratelui său, care probabil că încerca să-l consoleze: „Ai dreptate: oriunde pe pământ aș fi avut aceeași viziune asupra lucrurilor, aceeași frământare și același dezgust. În fond, faptul că trăiești la Rășinari sau la Paris n-are nici o legătură cu ce ești de fapt” (9 mai 1979 Ă 365). Oricât de seducătoare pare o astfel de ipoteză, confirmată în bună măsură chiar de Cioran, adevărul pe care opțiunile sale îl instituie e
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
acasă: „Nu încetez să repet că n-am iubit niciodată cu adevărat decât Parisul, Dresda și Sibiul. Parisul nu-l mai iubesc, dar nu mă pot lipsi de el” (25 februarie 1970 Ă 485). Pe de altă parte, dacă la Rășinari Cioran ar fi suferit enorm de servituțile morale ale anonimatului, la Paris el descoperă că anonimatul e chiar o grație; doar că ea a devenit inaccesibilă și nu-i mai este la îndemână. Că ar fi rămas aici același? Firește
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Poate că, într-adevăr, oriunde, Cioran ar fi fost același; i-ar fi lipsit însă experiența care să-l facă să înțeleagă acest lucru. De la Sibiu, n-ar fi putut nicicând să spună că a viețui la Paris sau la Rășinari e același lucru. În fine, Parisul, nu doar ca loc al consacrării, ci și ca opțiune pătimașă. Îi scrie lui Noica: „Ar fi mai cinstit poate să spun că adevărata mea pasiune n-au fost cărțile, ci Parisul, devenit un
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
aici a ajuns un fel de pedeapsă. Evident, te obișnuiești. Dar te obișnuiești și cu iadul când n-ai cea mai mică speranță să scapi și când pare fără sfârșit. Visul meu ar fi să am o casă izolată, la Rășinari, de pildă cum e cea a lui Barcianu, unde să mă retrag din când în când. Te asigur că aici se trăiește la limita tolerabilului. Nu înțeleg de ce țin cu atâta înverșunare compatrioții noștri să vină aici. Nu-și cunosc
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și de servituțile lui. Dușman permanent, timpul îi devine un ciudat aliat clandestin. Iată: „Mi-e aproape imposibil să cred c-au trecut atâția ani de la moartea părinților noștri. Timpul există deci... Îmi amintesc atât de clar de cimitirul din Rășinari, încât aș putea să-ți descriu locul cutărui sau cutărui mormânt. Ce frumoasă era grădina noastră de alături!” (3 decembrie 1973 Ă 227). Or, amintirea unei grădini de lângă cimitir e semnul clar al conviețuirii cu moartea; copilăria, un exercițiu pentru
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
eram făcut să ajung un intelectual. Ce decădere! Mai bine m-aș fi făcut lăcătuș” (5 iulie 1971 Ă 167). În fine, lăcătuș, cioban, pădurar sau orice altceva în afară de ceea ce este. „În alte condiții m-aș fi putut întoarce la Rășinari, sau mai bine la Șanta, să mă fac pădurar”, spune într-un loc (6 octombrie 1974 Ă 254). Sau, iată: „șaizeci de ani de frământări și agitație sterilă. Nu am câtuși de puțin complexul românesc al dezrădăcinării, dar mă gândesc
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ca Stăpân al Creațiunii. Eram conștient de fericirea mea și presimțeam că o voi pierde. O teamă secretă îmi măcina zilele. Nu eram chiar atât de fericit pe cât pretind acum” (I, 149). Nimic nu se compară cu copilăria petrecută la Rășinari: „În afara anilor de la Rășinari, am trăit în anxietate, în teama de... angoasă. Cine are, cine va mai avea vreodată o copilărie ca a mea, o copilărie desăvârșită?” (I, 106). Ciudat că, departe de țară, anotimpul pe care și-l amintește
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Eram conștient de fericirea mea și presimțeam că o voi pierde. O teamă secretă îmi măcina zilele. Nu eram chiar atât de fericit pe cât pretind acum” (I, 149). Nimic nu se compară cu copilăria petrecută la Rășinari: „În afara anilor de la Rășinari, am trăit în anxietate, în teama de... angoasă. Cine are, cine va mai avea vreodată o copilărie ca a mea, o copilărie desăvârșită?” (I, 106). Ciudat că, departe de țară, anotimpul pe care și-l amintește cu nostalgie e iarna
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
exprimau o stare de spirit și pentru că autorii lor erau crescuți în spiritul moralei creștine. Goga provenea după mamă dintr-o veche familie de preoți iar tatăl poetului, Iosif Goga, a fost învățator și apoi preot la vechea biserică din Rășinarii Sibiului, ctitorie a lui Mircea Basarab. La rândul său, Coșbuc este al optulea din cei 12 copii ai preotului greco-catolic Sebastian și al preotesei Maria Coșbuc din Hordou, Năsăud. D-na profesoara Lazea ne-a vorbit și de poezia mistico-religioasă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
autor al volumului "Dincolo de seninătate. Eseuri de psihanaliză aplicată" (2001), Valentin Protopopescu își fascinează cititorul de-a lungul a șapte capitole dense de lecturi up to date și hermeneutică aplicată la variile stadii de viață și scrieri ale moralistului din Rășinari, cum ar fi "Psihanaliza ca hermeneutică a textului", "Cioran și Volutele romanului său familial", "Sarcasm și melancolie în râsul lui Emil Cioran", "Un antisemit atipic", "Pattern-ul românesc sau panorama extremismelor" ș.a.m.d. Pe urma unor celebre eseuri cum
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în decor pro-gardiste și pro-legionare, dar mai ales refluxul acestora în cele cinci decenii pariziene de disimulare a derapajelor ideologice sub tropul scepticului de serviciu din "Sfârtecare", "Căderea în timp", "Mărturii și anateme". Mai puțin cunoscută este pasiunea septuagenarului Cioran (Rășinari, 1911 - Paris, 1995) pentru admiratoarea sa, universitara germană Friedgard Schulte-Thoma, care avea pe atunci, pe timpul îndrăgostirii de ea a scepticului de serviciu la căpătâiul umanității, 35 de ani. Mai nou, fosta victimă îngăduitoare a lui Cioran, a publicat o carte
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cele cosmetizare și republicate după 1990), ce păcătuiau "printr-un antisemitism apăsat și spectaculos, dar și prin violente și suculente accente antimaghiare". Pătruns doar de o culpabilitate metafizică, fără însă a-și revendica o vină de ordin moral, moralistul de la Rășinari nu pregetă să-și sancționeze frații negativi de la Paris, tip Celan sau Lucien Goldmann (sociologul și teoreticianul literar marxist născut în România). Știind că este informat asupra trecutului său prolegionar, Cioran i s-a împotrivit printr-o "campanie sistematică". Insomniacul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
celebrat, iubit. Cartea lui Valentin Protopopescu va reactualiza multe idiosincrazii, dar și elogii, fiind prima sinteză în cheie hermeneutică despre viața și opera lui Cioran. Tradusă în câteva limbi europene, ea va redimensiona simțitor figura deja planetară a moralistului de la Rășinari. Horia-Roman Patapievici Beatrice, oglinda chipului divin Fizician prin studii și profesie, Horia-Roman Patapievici (n. 1957, București) a fost între 1986 și 1994 cercetător științific, asistent universitar, director de studii (1994 - 1996). O schimbare radicală de destin, echivalentă cu o maximă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
critică, estetică a fenomenului literar românesc, cea mai întinsă și mai documentată (Al. Piru). Marii noștri scriitori sunt prezentați ca exponenți. Eminescu, Creangă, Negruzzi, Kogălniceanu sunt prezentați prin ambianța istorică și socială a timpului. Capitolul despre Goga începe cu descrierea Rășinarilor. De multe ori a folosit și metoda antropologică, urmărind ascendența scriitorilor: armean, grec, evreu și totodată psihologia raselor, metoda psihologică, medicală. Tuberculoza i-a sugerat numele unei grupări: tuberculoșii. În ceea ce privește polemica, portretistica sub formă de pamflet are un rol principal
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
anarhismul"8. Întreaga tinerețe a lui Cioran a fost marcată de deplasările sale dintr-un loc în altul, fie ca să-și urmeze familia, care nu ține cont de durerea lui de a părăsi raiul în care s-a născut, comuna Rășinari din județul Sibiu, fie ca să urmeze "vagi studii de filosofie" în capitală. Nu revine la Sibiu decât pentru a indura lungi perioade de insomnie, pe care reușește să le depășească scriind prima sa carte, Pe culmile disperării, altfel ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Anderson, că aia e cam boarfă, pur și simplu, Pamela. Pamela-i tot ce-și poate dori un bărbat: gătește dumnezeiește și-i maestră în tantra - yoga. Unii zic că-i cehoaică sau suedeză, alții că-i nepoata unui cioban din Rășinari, satul lui Goga și-al lui Cioran, alții că-i fata mai mică a unui buticar din Colentina. Nu contează! Pamela e Pamela, și basta! E și econoamă. Deși dactăr Nicu e nesfîrșit de bogat, Pamela se-mbracă doar de la
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
actanților. Aici însă varietatea onomastică e impresionantă: de la nume mai puțin întâlnite (cu specific "moțesc"), ca Stana sau Costan, la nume aproape inexistente, chiar și în arealul-sursă ca Lăptița (Dicționarul onomastic românesc al lui N.A. Constantinescu notează existența în zona Rășinari doar a variantei masculine: Lăptea) până la creații proprii ca Birșa sau Boanța. Scurta incursiune în universul poveștilor se sfârșește aici, întrucât ea nu a avut decât un scop: să ne ajute să înțelegem că alegerea numelor personajelor reprezintă o preocupare
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
apelativul romînesc moș. Compararea unui mare număr de toponime formate cu -na la final i-au permis lui Gh. Bolocan să descopere și toponime, e drept, mult mai puține, în care secvența -na este atașată unor antroponime: Bujorna, Dragomirna etc. Rășinari Este numele satului din județul Sibiu unde s-au născut, printre alți oameni de cultură și artă, poetul Octavian Goga, mitropolitul Andrei Șaguna, pictorul Octav Băncilă și filozoful Emil Cioran. De la acest nume s-a format, prin polarizare, Dealu Rășinarilor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Rășinari Este numele satului din județul Sibiu unde s-au născut, printre alți oameni de cultură și artă, poetul Octavian Goga, mitropolitul Andrei Șaguna, pictorul Octav Băncilă și filozoful Emil Cioran. De la acest nume s-a format, prin polarizare, Dealu Rășinarilor (vîrf în Munții Vlădesei). Culmea Rășina din Dealurile Feleacului și Vîrful Rășina din Subcarpații Gorjului pot fi înrudite lingvistic, probabil, dar sunt prea îndepărtate ca să ne gîndim la o iradiere onomastică spre localitatea sibiană. Ruinele „bătrînei cetăți“ din poezia lui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ar fi locuit acolo în vechime?). Se pare însă că într-adevăr Rășinariul a avut un nume mai vechi, probabil Rîușor, transcris defectuos, dar apropiat de formele germane, care a devenit cu timpul, datorită evoluției numelui locuitorilor săi - *rîușorari, *rușonari, *rășinari (prin același fenomen de etimologie populară, invocat de Kisch) - actualul Rășinari. W. Scheiner și Iorgu Iordan consideră că Rășinari este un derivat de la apelativul rășină (rășinari, „cei care strîng și vînd rășina brazilor“ folosită ca tămîie în slujbele religioase). Ocupația
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
adevăr Rășinariul a avut un nume mai vechi, probabil Rîușor, transcris defectuos, dar apropiat de formele germane, care a devenit cu timpul, datorită evoluției numelui locuitorilor săi - *rîușorari, *rușonari, *rășinari (prin același fenomen de etimologie populară, invocat de Kisch) - actualul Rășinari. W. Scheiner și Iorgu Iordan consideră că Rășinari este un derivat de la apelativul rășină (rășinari, „cei care strîng și vînd rășina brazilor“ folosită ca tămîie în slujbele religioase). Ocupația aceasta este confirmată în documente pentru rășinăreni, pînă la sfîrșitul secolului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
probabil Rîușor, transcris defectuos, dar apropiat de formele germane, care a devenit cu timpul, datorită evoluției numelui locuitorilor săi - *rîușorari, *rușonari, *rășinari (prin același fenomen de etimologie populară, invocat de Kisch) - actualul Rășinari. W. Scheiner și Iorgu Iordan consideră că Rășinari este un derivat de la apelativul rășină (rășinari, „cei care strîng și vînd rășina brazilor“ folosită ca tămîie în slujbele religioase). Ocupația aceasta este confirmată în documente pentru rășinăreni, pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea, iar modelul toponimic este larg
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]