2,283 matches
-
această noapte și fă să răsară stelele pierdute în ceața densă a sufletului meu. Arată-mi calea spre mine, deschide-mi poteca în desișul meu. Scoboară-te cu soarele în mine și începe lumea mea." Cine, oare, ar putea să rabde efectele împlinirii acestei rugăciuni? Fie și în parte. O lume începută pentru el, care-i poate da unei ființe importanță, este ceea ce omul nu mai poate dobîndi, întîrziat cum este: "dacă mi s-ar oferi, printr'o excepție absolută, nemurirea
Inima iluziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8252_a_9577]
-
pufos, pufarez), trunchiere (puf, pufa) și joc de cuvinte (pufarin). Forumurile din internet indică o circulație destul de largă a unora dintre acești termeni - "Cazărmile, la rândul lor, răsună de scrâșnetul din dinți al celor care sunt pufani și trebuie să rabde umilință din partea celor care poartă grade" (iru.ro), "dacă în dormitoare se înghesuiau altădată 60 de soldați, acum stau cel mult opt Ťpufaniť într-o cameră" (timpolis.ro) -, adesea în variație liberă: "era să trag într-un tufiș. Să ne
Pifan, pufan, pufarez, pufarin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8288_a_9613]
-
creștine) - aici, altar al speranței. Sunt suflet din sufletul neamului meu și-i cânt bucuria și-amarul - În ranele tale durutul sunt eu, și-otrava deodată cu tine o beu, Când soarta-ți întinde paharul. și-oricare-ar fi drumul pe care-o-s-apuci Răbda-vom pironul aceleiași cruci Unindu-ne steagul și larul, și-altarul speranței oriunde-o să-l duci, Acolo-mi voi duce altarul. Ca și în cazul lui Alexandru Macedonski - un "clasic al literaturii române", de altă anvergură! - aleg răsfoirea operei
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
o fac fiindcă sînt defazați lexical, ceilalți nu o fac fiindcă sînt sterpi în erudiția lor. Marius Vasileanu ia trăirea de la cei dintîi și cultura de la cei din urmă și, dozîn-du-le, obține singura formă de creștinism pe care o poate răbda o pagină de ziar: misionarismul cotidian ce face apel la intimitatea cititorului. Tot aici, în grupa textelor sa-piențiale, intră cele cîteva mărturii despre oamenii a căror ființă sau operă i-au marcat existența: părintele Cleopa, Annick de Souzenelle, Ioan Ladea
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
comice, purtînd în firea lor ceva din decrepitudinea adusă de bolile trupului, sînt aceste maladii ale ființei. Horetita cronică, mai așezată decît cea acută, a lui Hyperion, cel fără stare în lumea lui, e-o binecuvîntată plictiseală, a celor care rabdă îngerește toate cîte li se-ntîm-plă. Maladiile lucidității încep cu ahoretia. A te întreba la ce bun, a trăi prin și pentru refuz, a-ți dărui o pasivitate de soldat indian care nu vrea să lupte te trădează de ahoretic. Felul
Bolile din veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8618_a_9943]
-
să se ducă să-și cumpere de la ea un corset și, chiar în mijlocul slujbei de împărtășanie, chiar în acea duminică, îi alunecase din el o balenă, care o împunsese în stomac. O oră întreagă nu putuse face nimic decât să rabde. Când am ajuns acasă, a rupt corsetul și a folosit balenele ca să-și sprijine cu ele florile de năprasnică, în afară de una singură, pe care mi-a dat-o mie. Încă o mai am și, ori de câte ori îmi vine să o iau
Portocalele nu-s singurele fructe by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/8020_a_9345]
-
nimic de zis, dar nu se expuneau duduile de la stabiliment cu rușii pe stradă și se găsea bucătăreasa de la restaurantul gării! Ce era în capul ei? Virginica ce să zică, ea demult îl întrebase pe Fănică de ce-o mai rabdă, și el, că bucătărese bune se găsesc greu! Florica îi luase la rînd pe ceferiști și pe chelnerii din toate cîrciumile de-aici. Nici ea nu mai știa cîte chiuretaje făcuse. Cînd au venit rușii tocmai trecuse la frizerii turci
Prasceai, prasceai ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7052_a_8377]
-
Countess of Salisbury, Lady Jeanne Grey, Robert Devereu Earl of Essex... Un țânc dă cu pietre în corbul bătrân care se plimbă tacticos printre porumbei pe pajiștea izolată de un gard, cu înspăimântătoare carte de vizită de alamă, - și nu rabd, aruncarea în el cu pietre, și strig românește la doamna care-l însoțește, și care, probabil, îi este mamă, "cârpiți-l!", ...iar doamna dă din cap zâmbind și răspunde "Oh, yes, yes, yes." E o speță de corbi mari, lucioși
Corbul domesticit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6951_a_8276]
-
prin simpla ei analiză), tot așa în mecanica cuantică, cercetarea unui fenomen îi modifică desfășurarea. Subiectul nu cunoaște lucrul în sine, ci numai urmele lăsate de intervenția asupra lui. Ce-i în sine nu-i pentru om, iar știința nu rabdă lucruri în sine. Deși scrise în urmă cu un secol, articolele lui Bohr au acea însemnătate pe care n-o găsești decît în textele inaugurale, ce țin de începutul unei științe. E acel răstimp nebulos cînd disciplina, nefiind închegată, seamănă
Patru constrîngeri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2854_a_4179]
-
foc. Selma nu mai poate nici măcar să deschidă ferestrele pentru a aerisi camera, fiindcă sunt prinse pe dinafară într-un strat gros de gheață. Într-o dimineață a găsit pițigoiul mort de frig în colivie. Și, deși până atunci a răbdat atâtea, izbucnește în lacrimi. ș...ț Oricât ar încerca să nu se gândească la moartea păsării ca la un semn prevestitor, nu se poate abține: în Orient, oamenii sunt atenți la astfel de lucruri.” (p. 715) În numele prințesei moarte nu
Cronica destrămării Imperiului by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3928_a_5253]
-
Nu cedez! Nici astăzi nu mă omor!” E incontestabil: își au și intelectualii eroii lor. „Fi-voi până la urmă artistul frunzăririi, împlini-voi prin chin săltăreț definiția existării ? Ori mă voi abate de la suprafața totului și mă voi pierde ?” Dacă rabzi stilul, merită să iei în serios aceste întrebă ri - și să nu răspunzi. „A avea sau nu sentimentul neantului, iată ce împarte pe oameni în două categorii - ce zic ? - în două specii.” Ca pe vremea când erai repartizat la locul
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4341_a_5666]
-
de Hutera nu sunteți demni de încredere. Nici n-or să stea de vorbă cu voi. - Mai trăiesc și fetele cu care pe vremuri, nici nu-i așa de mult de-atunci, te tăvăleai la bordel, Székely Balázs. Care-ți răbdau apucăturile perverse și care-au auzit și cum l-ai vândut pe comunistul de la fabrica de textile agentului ăluia beat. - Era beat agentul ăla, Kovács Matild. Nu știa nici cum îl mai cheamă. - Se prefăcea. Iar a doua zi pe
Bogdán László: Blazonul cu două lebede (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/4213_a_5538]
-
sărăcie cum au crescut ea și surorile ei, care și ele ar fi pentru ea o pildă cum stau la mîna cui se nimerește, cu copii și fără bărbați, vai de steaua lor, că n-au fost în stare să rabde și să țină cu dinții de un soț și le-au fugit ochii încolo și-ncoace crezînd că tot ce zboară se mănîncă. N-au fost în stare, vezi, să facă compromisul Brîndușei de a-și perverti căsnicia, făcînd din
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
cu o bucătăreasă. Dacă a copt pâine, a făcut ce se poate mai bine. Și totul ține de ce lucrează. Chiar și arsura cojii. Într-un fel ar trebui să vină și răul tot de la Dumnezeu. Altfel nu l-am putea răbda aici. Noi, oamenii. Cu greșelile noastre. Leibniz mi s-a părut mereu un mare stareț. Încă nu l-am canonizat. Dar, dacă ar fi fost la îndemână, asemenea bărbat mi-aș fi luat. Kasper se simți cutremurat. Cât pe ce
Peter Høeg - Fata tăcută by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4251_a_5576]
-
romanul este deja considerat un clasic al literaturii chineze contemporane. Despre Mo Yan, laureatul Premiului Nobel Kenzaburo Oe a declarat: „Dacă ar fi să aleg eu un laureat al Nobelului, acesta ar fi numai Mo Yan“. (Prezentarea editurii) Capitolul unu Răbdând cazne îngrozitoare, îmi strig nedreptatea în palatul lui Yama; tras pe sfoară, mă întorc iar pe lume ca măgar cu copite albe Povestea mea începe la 1 ianuarie 1950. Timp de mai bine de doi ani înainte de acea zi, răbdasem
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
Răbdând cazne îngrozitoare, îmi strig nedreptatea în palatul lui Yama; tras pe sfoară, mă întorc iar pe lume ca măgar cu copite albe Povestea mea începe la 1 ianuarie 1950. Timp de mai bine de doi ani înainte de acea zi, răbdasem pe lumea cealaltă preaplin de cazne îngrozitoare, greu de închipuit de mintea omenească. De fiecare dată când mă aduceau la judecată, îmi strigam nedreptatea în fel și chip. Vocea mea - tragică, înălțătoare, cu totul dezolantă - se propaga în fiecare ungher
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
De fiecare dată când mă aduceau la judecată, îmi strigam nedreptatea în fel și chip. Vocea mea - tragică, înălțătoare, cu totul dezolantă - se propaga în fiecare ungher din sala de audiențe a lui Yama, pricinuind ecouri în cascadă. Trupul meu răbdase cazne îngrozitoare, dar eu nu mă căiam cu niciun chip, câștigându- mi astfel renumele de bărbat neânduplecat. Știam că numeroși draci mă stimează în taină; știam și că regele Yama se sastisise de mine până peste cap. Ca să mă facă
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
și nu involuție. Și când te gândești că toate acestea v-au fost date, le-ați avut, ați beneficiat de ele, dar ați profitat numai de legea Răbdării și a Modestiei românului care nu impune ci propune și muncește și rabdă... dar până când? Și chiar dacă românul ar mai răbda, nu vă mai rabdă Pământul și Cerul, nu vă mai rabdă Divinitatea. Dumnezeul Oamenilor a hotărât că este momentul să ridice Oamenii la luptă, pe fiecare după harul său: prin cuvinte, prin
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
toate acestea v-au fost date, le-ați avut, ați beneficiat de ele, dar ați profitat numai de legea Răbdării și a Modestiei românului care nu impune ci propune și muncește și rabdă... dar până când? Și chiar dacă românul ar mai răbda, nu vă mai rabdă Pământul și Cerul, nu vă mai rabdă Divinitatea. Dumnezeul Oamenilor a hotărât că este momentul să ridice Oamenii la luptă, pe fiecare după harul său: prin cuvinte, prin fapte, prin gânduri, prin idei, prin orice duce
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
fost date, le-ați avut, ați beneficiat de ele, dar ați profitat numai de legea Răbdării și a Modestiei românului care nu impune ci propune și muncește și rabdă... dar până când? Și chiar dacă românul ar mai răbda, nu vă mai rabdă Pământul și Cerul, nu vă mai rabdă Divinitatea. Dumnezeul Oamenilor a hotărât că este momentul să ridice Oamenii la luptă, pe fiecare după harul său: prin cuvinte, prin fapte, prin gânduri, prin idei, prin orice duce spre Lumină și descătușare
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
de ele, dar ați profitat numai de legea Răbdării și a Modestiei românului care nu impune ci propune și muncește și rabdă... dar până când? Și chiar dacă românul ar mai răbda, nu vă mai rabdă Pământul și Cerul, nu vă mai rabdă Divinitatea. Dumnezeul Oamenilor a hotărât că este momentul să ridice Oamenii la luptă, pe fiecare după harul său: prin cuvinte, prin fapte, prin gânduri, prin idei, prin orice duce spre Lumină și descătușare. Priviți atenți În jurul vostru, În viața cotidiană
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
ochii și fruntea În soare, spre cer. Și voi vreți cu tot dinadinsul să ne Împiedicați să vedem totul de sus, vreți să nu mai putem ridica ochii din pământ, dar vedeți că nici cerul nici pământul nor să vă rabde mult, tocmai pentru că vreți să ne băgați pe gât numai mizeria produsă de alții. Să revenim. Nu că românul nu ar fi dispus să mai plătească Încă un bir, unul mai mult sau mai puțin nu mai contează, dar, vedeți
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
prin muncă cinstită măcar un trai decent și nu reușesc, și voi?! Hai să fim serioși! Este adevărat că În parlament sunt totuși și personalități de marcă și de aceea am lăsat acel 10% liber. Mă Întreb, totuși, cum Îi rabdă aceștia pe toți ciocoii noi, care, dacă s-ar putea, ar avea plăcuțe de la frunte În jos, pe toate părțile, pe care să scrie funcția pe care o au. Am ajuns, domnilor, și la averile domniilor voastre. V-ați străduit mult
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
intereseze de viața altora. Națiunea, Însă, are dreptul să știe cât ați furat-o. Or, exact acest aspect l-ați evitat foarte diplomatic. Jalnic, cât de perverși sunteți! Și vă mai intitulați reprezentanții noștri. Cât credeți că o să vă mai rabde pământul?! Și românul?! Nu mai cereți osândă, fraților, pentru că vine, dacă nu vă treziți! Vine precis. Nu luați nimic cu voi dincolo, decât conștiința, și asta o să vă coboare până la Scaraoțchi și veți avea timp, o veșnicie, să plângeți și
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
cu adversarii dumneavoastră? Dar nu se poate, nu-i așa, dumneavoastră nu aveți adversari, așa de bun sunteți! Și În emiterea ordonanțelor cu miile, pentru cele mai mici interese sunteți experți dumneavoastră și guvernul dumneavoastră.. Ce contează simplul cetățean?! Să rabde, ca să poată vedea mai bine ce bun sunteți când veți veni cu te miri ce „măriri” de câțiva lei Înainte de alegeri, chiar și anticipate. Vă străduiți din răsputeri să prostiți electoratul, dar nu observați că românul se trezește și nici
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]