300 matches
-
de țăran. - La naiba, Lonny, noi trebuie să punem banu’ jos pentru marfa asta! Cum ți-ar plăcea dacă oamenii ar veni la tine, le-ar trage-o la fetele tale și dup-aia ar vrea s-o treacă pe răboj? Apoi Pat clătina din cap. - Ești la fel ca toți ceilalți. Și-au tras-o-n venă și li se rupe. Le ofer un loc liniștit unde poa’ să vină să se injecteze și cu ce răsplată m-aleg? Și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Editează, la Câmpulung Moldovenesc, împreună cu un grup de profesori, „Miorița”, revistă de cultură folclorică (1991-1996). Din 1990 este redactor la „Bucovina literară”. A debutat cu o poezie în ziarul „Zori noi” din Suceava (1968) și editorial, cu volumul de versuri Răboj, apărut în 1976. Două sunt temele de studiu preferate de F.: biografia lui Mihai Eminescu și balada Miorița. El afirmă că data reală a venirii pe lume a poetului este 20 decembrie 1849, pe care poetul a declarat-o la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
balada își trage „semnele poetice constante” dintr-o „paradigmă ritualică dezvoltată din două culte păgâne anterioare pătrunderii creștinismului în ținuturile locuite de geto-daci”. Poezia lui F. îl amintește organic pe folclorist, fiind una hrănită de mituri și credințe populare. SCRIERI: Răboj, București, 1976; Compunere cu portocale, București, 1982: Vămile cireșului, București, 1983; Mânzul cu stea în frunte, București, 1984; Moara din Costișa, Târgoviște, 1996; Asupra cuvântului „noroc”, Câmpulung Moldovenesc, 1998; Înspre alt Eminescu, Timișoara, 1999; Drumul împărătesc al poetului, Târgoviște, 1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
știință sunt dozate în pagini - care au însumat 472 în 1923, 536 în 1924, 430 în 1925, 288 în 1926, 368 în 1927, 288 în 1928, 400 în 1929, 480 în 1930 ș.a.m.d. - fie distinct, fie în rubrici: răbojul cărților, plivind, cronică, poșta redacției, poșta administrației, bibliografie... * Supliment la Junimea Literară din mai - iunie 1924 este Buletinul Bibliografic care însoțește revista până în 1928, de când revista nu-și mai scrie pe frontispiciu numele Leca Morariu, secretar de redacție. Despre Buletinul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tot ca în opera lui Ion Creangă. Comuna fiind bogată și oamenii primitori (printre răzeși nu putea exista un cerșetor sau țigan), e de așteptat să fi fost căutată de preoți, dar probabil, încă, nu se putea înființa o școală. Răbojul era la mare cinste: o scândurică din tei consemna atâtea date, incredibil astăzi, despre copii, animale, avere, întâmplări, vârsta morților etc. Se mai păstrau la fiecare casă între 1948 1954. Crestătura pe răboj era sfântă și se făcea, cu martori
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
încă, nu se putea înființa o școală. Răbojul era la mare cinste: o scândurică din tei consemna atâtea date, incredibil astăzi, despre copii, animale, avere, întâmplări, vârsta morților etc. Se mai păstrau la fiecare casă între 1948 1954. Crestătura pe răboj era sfântă și se făcea, cu martori, de staroste sau cel mai bătrân din sat, cu mulți martori, el având și palmacul acceptat, adică măsura oficială, din distanța de la unghia degetului mic, la cel mare îndoit cu o falangă. Se
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
același oraș. Obține licența în 1935, devenind profesor la Câmpulung Moldovenesc și în alte localități bucovinene. Frecventează cenaclul revistei „Junimea literară”, în care debutează cu versuri în 1932. Colaborează la „Iconar”, „Însemnări sociologice”, „Junimea literară”, „Orion”, „Spectatorul”, „Glasul Bucovinei”, „Tribuna”, „Răboj”, „Buna Vestire” ș.a., fiind prezent cu versuri proprii, dar și cu traduceri din Baudelaire, Verlaine și Rimbaud, apreciate de Perpessicius. Marcat de suferințe fizice și psihice, s-a sinucis. Poezia lui R., inclusă în volumele Neutral și Blocat, ambele apărute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289371_a_290700]
-
Murășanu, Ion Th. Ilea, Al. Iacobescu, Miron Radu Paraschivescu, Valeriu Bora, Zaharia Stancu, Ecaterinei Pitiș, lui Ștefan Bezdechi, D. Gherghinescu-Vania, Bogdan Amaru, George Voevidca, Cicerone Theodorescu, V. Copilu-Cheatră, Radu D. Rosetti. În același timp Ion Agârbiceanu dă, în foileton, romanul Răbojul lui Sf. Petre (1931) și povestirile În taină și Amintirea (1927). Proză mai semnează Teodor Murășanu, Al. Lascarov-Moldovanu, N. Pora, iar dramaturgie D. Psatta. Până în 1926 majoritatea articolelor de critică și teorie literară sunt scrise de G. Bogdan-Duică. Alături de studiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
SLOVA NOASTRĂ, publicație apărută la București, cu periodicitate variabilă (bilunar, lunar, trimestrial), din 29 decembrie 1941 până în decembrie 1944. Are subtitlul „Bilunar de informare literară și pedagogică. Răboj al faptelor și năzuințelor neamului românesc”, din august 1944 schimbat în „Tribună independentă de luptă profesională. Răbojul faptelor și năzuințelor învățătorimii”. Director: Mircea Ispir. Revista este editată sub auspiciile Asociației Generale a Învățătorilor din România. Rubrici: „Note-Informații-Polemici”, „Însemnări”, „Bazar”. Colaborează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289723_a_291052]
-
la București, cu periodicitate variabilă (bilunar, lunar, trimestrial), din 29 decembrie 1941 până în decembrie 1944. Are subtitlul „Bilunar de informare literară și pedagogică. Răboj al faptelor și năzuințelor neamului românesc”, din august 1944 schimbat în „Tribună independentă de luptă profesională. Răbojul faptelor și năzuințelor învățătorimii”. Director: Mircea Ispir. Revista este editată sub auspiciile Asociației Generale a Învățătorilor din România. Rubrici: „Note-Informații-Polemici”, „Însemnări”, „Bazar”. Colaborează cu versuri N. Bocșa, Em. Papazissu, D. I. Pietrari, G. Bobei, V. Copilu-Cheatră, G. Roiban, iar cu proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289723_a_291052]
-
Baia (pentru clasa II), în colaborare cu Constantin Ungureanu, institutor din Iași. A fost tipărită în 1939-40 la tipografia Atanasie Gheorghiu, Iași. Dacă găsesc un al doilea exemplar vi-l trimit la Fălticeni. Mai gata o piesă de teatru - Pe răbojul vremii și dacă puterile mă ajută (și bine înțeles oi mai trăi... căci știți: „nu vremile... ci bietul om sub vremi...”) voi încerca s o tipăresc. Mă întrebați de demersurile făcute pt. tipar: în 1938-39 am cerut încuviințarea Insp. șc.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
orologiului se apropie cu iuțeală de ora când veți intra într-o nouă vârstă. Cu ce sentimente veți trece pragul acestei clipe? Momentul trecerii la o nouă vârstă, mai ales când se schimbă și prima cifră a anilor încrustați pe răbojul vieții, care în cazul de față sunt și mulți, te emoționează. Primul gând este să mulțumești lui Dumnezeu că ți-a îngăduit să ajungi aici. Privind în viitor, fiecare nouă zi este parcă tot mai importantă. Vasile Pârvan spunea că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
confirmă aceste particularități. Cu timpul, în poezia lui se intensifică nota meditativă, cresc ponderea elementului folcloric, precum și rolul simbolului și al parabolei, de o remarcabilă plasticitate (Ploaie torențială, Balada mâinilor ciungi). B. este autorul unor volume de proză (Ciugur-Mugur, 1961, Răboj, 1965, Rubiconul, 1984), precum și de critică literară (Cercurile trunchiului, 1979). SCRIERI: Baștina, Chișinău, 1959; Pe drumurile Bugeacului (în colaborare), Chișinău, 1960 ; Ciugur-Mugur, Chișinău, 1961; Credință, Chișinău, 1963; Răboj, Chișinău, 1965; Continente, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1967; Panoplie, Chișinău, 1968; Versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285843_a_287172]
-
Balada mâinilor ciungi). B. este autorul unor volume de proză (Ciugur-Mugur, 1961, Răboj, 1965, Rubiconul, 1984), precum și de critică literară (Cercurile trunchiului, 1979). SCRIERI: Baștina, Chișinău, 1959; Pe drumurile Bugeacului (în colaborare), Chișinău, 1960 ; Ciugur-Mugur, Chișinău, 1961; Credință, Chișinău, 1963; Răboj, Chișinău, 1965; Continente, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1967; Panoplie, Chișinău, 1968; Versuri, Chișinău, 1969; Zodiac, Chișinău, 1971; Casă în Bugeac, Chișinău, 1973; Ruguri, Chișinău, 1975; Popasuri, Chișinău, 1976; Ornic, Chișinău, 1978; Balada mâinilor ciungi, Chișinău, 1979; Cercurile trunchiului, Chișinău, 1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285843_a_287172]
-
Suceava - 3.X.1933, Cernăuți), poet. A absolvit Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți și Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți. Debutează în revista „Muguri” din Rădăuți (1924). Face parte din gruparea revistei „Iconar”, colaborează la „Junimea literară”, „Glasul Bucovinei”, „Răboj”, „Îndrumarea”, „Pana literară” ș.a. A mai semnat R. Ion, E. Valerian. Volumul Semne-n scuturi (1937) se bucură de atenția criticii, R. fiind considerat un talentat „înfăptuitor de poezie modernă”, un „descătușător (ca și alți «iconari») al versului matern” (Perpessicius
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289369_a_290698]
-
compus versuri ce i-au fost publicate în revistele „Vatra“, „Solia“ și „Curierul elevilor năsăudeni“. A colaborat cu eseuri, cronică literară, poezie la „Decalogul“, „Curentul literar“, „Universul literar“, „Claviaturi“, „Albatros“, „Meșterul Manole“, „Pagini literare“, „Revista Fundațiilor Regale“, „Tribuna“, „Convorbiri literare“, „Răboj năsăudean“ (din 1939 a condus publicația). Din 1953, la sărbătorirea lui Dimitrie Cantemir, prof. dr. Alexandru Husar își reia activitatea publicistică, după zece ani de tăcere. Traduceri de poezie i-au apărut în „Scrisul bănățean“ și „Luceafărul de ziuă“ (1956-1957
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
deschisese ușa casei lui de pribeag. Am hotărât chiar de atunci să venim la dânsul de două ori pe săptămână. Dar ne-a fost neîndestulător numai atât și am început să-l văd aproape în fiecare zi. Se cresta pe răboj cea mai mică lipsă ! La ceasul hotărât simțeam de departe din inima târgului înțesat de lume, din modul încâlcit al treburilor și al nevoilor, simțeam că mă trage chemarea și așteptarea maestrului, care din balconul caselor străjuia cu ochii bulevardul
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
cu sfoară: Îți place ciuboțica mea împărătească? Aici am Chilia pușcă ungurească! Am auzit că a mai pățit-o unu' de-i zicea Ahile... Unora, li se trage de la cap; nouă, ni s-a tras de la picioare. Ca pe un răboj m-au crestat, întru aducere-aminte... Aici am Lipnic săgeata tătărască, își împunge el cu degetul umărul stâng. Aici am Valea-Albă iatagan turcesc, își sfredelește cu degetul fruntea bandajată. Sunt un domn foarte "însemnat"! râde el batjocoritor. Minune mare de-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
capetele plecate... Brusc, vocea poruncitoare a Domnului: Hatmane! Mâine! În zori! Pe Câmpia Direptății, cei ce-au luptat bine vor fi ridicați în ceata vitejilor! În focul luptelor se aleg oamenii. Logofete! Sunt însemnați toți?! Toți! răspunde Tăutu și desfășoară răbojul. Bârsan! Viteaz-Dobândă! Micșună! Teleki Ladislau! Acatrinei! Bogdan... Sunt mulți viteji în Moldova! Ce ziceți boieri dumneavoastră? întreabă apoi, cu altă voce, caldă, mieroasă. Au vrednicia se cuvine a fi răsplătită? Și vădanele, pruncii... cu ce i-om putea răsplăti? I-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
băiete, ca tot omul! Îndeamnă! Apucă! Acu', câtă vreme ești "om mare". Că mâine... nu se știe! Dregătoria-i ca dragostea de-o noapte... Ia și tu învățătură de la boier Stanciu, de pildă, spune tușind cu subînțeles. Îl treci pe răboj! îi poruncește apoi lui Tăutu. A luptat ca Arhanghelul Mihail cel cu sabie de foc! Tizul lui! Mihail, îmbujorat, copleșit de rușine, bolborosește: N-am trebuință... Zău, Măria ta! Ce să fac cu pământul? Mai mare beleaua... Gura! se răstește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Deal... Boierii își mușcă buzele, își dau coate și se uită spre Măria sa, bucuroși că l-a încuiat. Ștefan, ca să câștige timp, își freacă fruntea făcând chipurile un efort de aducere-aminte: Coțofenii din Deal, zici? Știu eu?... N-am ținut răboj. De era vorba de... de "cel din Vale", știam o socoteală. Da' "cel din Deal"?... Da' parcă poți să știi?... Aiasta, numai Bunul Dumnezeu ce le știe pe toate poate să-ți răspundă. Mihail înghite în sec. Boierii se prăpădesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
foc și pară: Dumnezeule! De unde bani?! Faurul Mihail din Scheii Brașovului iar mi-a trimis vorbă: Ce aveți de gând cu datoria pentru cele cinci mii de săbii poruncite de Vodă Ștefan și plătite pe jumătate numai?!"... Trece-l pe răboj! Dă-i ceva-ceva să-i umpli gura... Să pună judele o vorbă bună; de cerut știu să ceară apărătură. O arvună, ceva... De unde?! răbufnește Juga exasperat. Mi-am sângerat buricele degetelor zgrepțănând haznaua. Că n-o fi lada ceea fermecată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
originale sau a unor biografii încă nedescifrate. Contribuții originale la biografia poetului Mihai Eminescu, dovedindu-se un redutabil eminescolog. Îngrijitor de volume. Premiul Eminescula festivalul M. Eminescu, Drobeta Turnu Severin, 1998; Premiul pentru publicistică, 1997, la zilele presei bănățene; Volume: Răboj (poezii, 1976); Mândră floare-i norocu; Doine și cântece. Antologie, prefață și bibliografie de I.F. (1985); Și pietrele curg (legende și povestiri, 1985); Moara din Costișa (Stanțe, 1996, ed.II); Asupra cuvântului "noroc" (Studiu de stilistică, 1998), Înspre ale Eminescu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe pământ, un ceva care revigorează binele, adevărul, frumosul. Dincolo de cuvinte, principii și concepte credem că sufletul ieșean, și cel moldav în general, vibrează metafizic, se umple de densitate existențială, astfel renasc iluziile, speranțele, devenirile culturale. Și mai credem că răbojul 15 (cele 15 ediții) e ca un portal de trecere spre tărâmul celei de a doua tinerețe și tot așa mai departe... Alături de scriitorii din țară s-au adunat, sub semnul nemuritor al limbii române, atâția creatori într-un dialog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
grădină. Se întâlnește și el cu Moartea. "Ce-ai avut cu supusul meu i se adresează Șahul de ce l-ai amenințat?" Nu l-am amenințat, răspunde Moartea, ci doar m-am mirat că se află aici, în Teheran, și pe răbojul meu e scris că trebuie să-l iau peste două ceasuri de la Ispahan..." II. ÎNTRE LECTURI, IDEI ȘI GÂNDURI Un altfel de jurnal 1 Ce mult înseamnă să știi să asculți. Să asculți fie și numai inflexiunile vocilor, ale celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]