20,710 matches
-
zona noastra de tabără, cu o vegetație sălbatică, plin de liane încolăcite în jurul copacilor, sau întinse prin crengile sălciilor plângătoare și măceșilor cu țepi, gata să-ți lase amintiri neplăcute pe corp. Aruncam astfel, crezând că peștele stă ascuns printre rădăcinile pomilor crescuți direct din apă. Din când în când, trebuia să ne recuperăm toate sculele, deoarece mici șalupe sau vaporașe cu pasageri, veneau sau plecau spre deltă și ne deranjau de fiecare dată. Seara, am aprins focul, să pregătim pește
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
pun piciorul pe mânerul lansetei, căci nu am avut timp să mă aplec s-o prind. O ridic cu forță și îndrept vârful lansetei în sus, care se curbează. Mă gândesc că poate am ratat peștele și am agățat vreo rădăcină, dar nu se mișca nimic. Încerc să mulinez, însă nu se mișca de pe fund, doar se apleca vârful lansetei și mai mult. Mă pregăteam să trag din poziția orizontală de lansetă și să rup forfacul, crezând că este agățat de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
nu se mișca nimic. Încerc să mulinez, însă nu se mișca de pe fund, doar se apleca vârful lansetei și mai mult. Mă pregăteam să trag din poziția orizontală de lansetă și să rup forfacul, crezând că este agățat de ceva rădăcini sau aluviuni. Dintr-o dată, simt cum îmi smucește ceva lanseta din mână. Trăgeam cu forță, cu mâinile încleștate, să nu scap lanseta și țipam ca un apucat la Gică, să mă ajute. Ceva mă trăgea cu putere în lungul canalului
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
DESCHISE Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1197 din 11 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Viziuni spre ideal de vis găzduite în piatră nu lut speranța pentru mâine trecere de ape umbre spălate nimic din semeție păstrate triste sunt rădăcinile toate adânc în pământ se ascund rupte de realitate păstrează eroii valori nu pată din vremuri te judeca în timp trecutul cel falnic pentru totdeauna copilului de mâine lasă-l să crească el ar putea urca în vârful muntelui din
FERESTRE DESCHISE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_serbanescu_1397193135.html [Corola-blog/BlogPost/347791_a_349120]
-
găsit încă leacul pentru tinerețea veșnică, dar frumusețea ta? Chiar crezi că totul stă în frumusețea ta cu o tonă de machiaj pe față, draga mea frumusețea din exterior vine din interior la fel cum nu există copac impunător fără rădăcini bine înfipte în pământ. Ești frumoasă dacă tu o crezi, ajungi să o simți, ajungi să o conștientizezi ajungi să nu mai te văicărești în stânga și în dreapta că: “ Vai ce urât îmi stă părul azi!” sau “Dacă mă vede X
A DOUA PARTE) de DIANA ILIA în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ca_de_la_femeie_la_femeie_al_doilea_capitol_a_doua_parte_.html [Corola-blog/BlogPost/354329_a_355658]
-
dacic în vesminte de romantic ............................................... Aripi de un suflet de maestru Eliberând calul pur sânge Din căpăstru! În schimb ca om noi te-am lăsat în van, Nu am știut să iți lăsăm iubirea pământeasca, Am smuls brutal din însăși rădăcina să Fragilul ghiocel , Cadoul țării din zăpadă ... Dintr-o Ianuarie de mult Ce pentru noi forțase vremea Să ne iubească, să ne vadă! Dar știm acum Că ne-ai întors Iubire înapoi La cei de jos Că un Iisus Sclipind
PRIMUL POET de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Maria_teodorescu_bahnareanu_1402326756.html [Corola-blog/BlogPost/365462_a_366791]
-
aur și aurarul lui, maestrul Dumitru Fărcaș. Pitorești, monumentale, poetice, bogate în folclor, cântecele interpretate la taragot de Dumitru Fărcaș sunt scări între văzduh și pământ, pe care urcă fără să coboare lirica melodică populară românească în variante culese de la rădăcină, exploatate de la filonul inepuizabil folcloric, separate de steril în flotația științei, harului și trudei muzicianului. Fiecare dintre aceste cântece e revendicat de cosmos și la cosmos urcă pe acea scară. Doar maestrul Dumitru Fărcaș e întotdeauna aici, pentru că are misia
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
Parcă o forță uriașă ar fi vărsat dintr-un sac pietre uriașe de forma unor mari gogoloaie de mărimi diferite, dar perfect șlefuite, strălucind roșu în soare, reducând la modul absolut orice încercare a firului de iarbă să prindă acolo rădăcina. Cu toții am admirat acest larg decor mirific în plin deșert, mai ales pe drumul de întoarcere, altul decât cel de la sosire, care ne-a oferit splendorile naturale ale împrejurimilor orașului Las Vegas, splendori care se îmbină perfect cu aerul modern
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_o_vacanta_exo_elena_buica_1389931507.html [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
de pradă nu-i cunoaște cărarea. Ochiul vulturului n-a zărito, cele mai trufase dobitoace n-au călcat pe ea, si leul n-a trecut niciodată pe ea. Omul își pune mâna pe stâncă de cremene, si răstoarnă munții din rădăcina. Sapă șanțuri în stânci, si ochiul lui privește tot ce este de preț în ele. Oprește curgerea apelor, și scoate la lumină ce este ascuns.” O scriitoare inspirată spunea că așa cum pământul este brăzdat cu mine de aur și plin
CARTEA CARTILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cartilor_eugen_oniscu_1347569124.html [Corola-blog/BlogPost/343634_a_344963]
-
gând înaripat de amintire. În altă vreme să renască din scrum, idee zămislită spre citire. Din floarea pasiunii culeg nectar, în brazda timpului să însămânțez prinos ancestral ce l-am primit în dar. Ca să rodească în al gândirii crez. Pe rădăcini revigorate-n vreme să crească pasiune în vlăstare. Gânditori la datorie să cheme, cu prisosință pe-a vieții cărare. Pe aripi de timp aștern rouă de gând, când plânge cerul ochilor mei cu năzuință de suflet fremătând. Ecou de dor
PE ARIPI DE TIMP de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1437601224.html [Corola-blog/BlogPost/373189_a_374518]
-
Ion Cristofor: - În una din povestirile din volumul “Departe de țara cu dor” evocați, cu mult farmec, grădina bunicii din Săliște. De unde vă trageți, de fapt, rădăcinile? Milena Munteanu: Stimate Domn, amândoi parinții sunt ardeleni din Mărginimea Sibiului. Mama este din Poiana Sibiului, sat de oieri, tata este din Săliștea Sibiului, care a dat numeroși academicieni și oameni de frunte ai țării. În anii tinereții părinților mei
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1493237728.html [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
cap de sardea, cu usturoi și o ceapă. „Căpcăunul” este reprezentat de persoane mascate în demoni cu îmbrăcăminte de culoare roșie sau verde, purtând o mască cu păr încâlcit și coarne. Ritualul este un fel de exorcism. Sărbătoarea își are rădăcinile într-o legendă din care aflăm că, în vechime, un căpcăun deghizat într-un om obișnuit, a înnoptat la o bătrână. Cum el avea un ciocan magic, a răsplătit-o pe văduvă cu un chimonou deosebit de frumos din cea mai
JAPONIA-FESTIVALURILE DE PRIMĂVARĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Japonia_festivalurile_de_prim_floarea_carbune_1359916864.html [Corola-blog/BlogPost/341346_a_342675]
-
au încheiat cu mulțumirile rostite de către directorul școlii, prof. Mirela Brezuică, care a subliniat faptul că, pentru un proces instructiv-educativ de calitate, este nevoie de un bun parteneriat școală - părinți-comunitate. Efortul cumulat al tuturor participanților la educație duce la trăinicia rădăcinilor ce cresc în școală și, implicit, la dezvoltarea armonioasă a elevilor noștri. Din cuvintele directorului școlii movilene, am înțeles că în fiecare copil există un diamant, că noi, dascălii, avem rolul de a-l șlefui cât mai frumos, modelând astfel
EMOŢII ANIVERSARE LA ŞCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII, DIN JUDEŢUL BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Emotii_aniversare_la_scoala_cornelia_viju_1384011694.html [Corola-blog/BlogPost/342053_a_343382]
-
nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Privesc coloana fără sfărșit ca pe o urcare a spiritului rupând barierele cosmosului sau ca un strigăt al omului către Dumnezeu mărturisindu-i aspirația spre înăltimea de gând, recunoștiință transmisă prin rădăcini în urmași. Tu știi bine înțelesul rostirii pus în cuvinte din care se nasc îndoielile acestei lumi cu armonia tremurată în spatele ușilor închise de tot timpul se ivește o vrajbă. Chiar dacă valurile lumii nu se lovesc de țărmuri ci de
CHIAR CÂND NU PRIVESC ÎN SUS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1462653105.html [Corola-blog/BlogPost/384916_a_386245]
-
inimii. Nu mă-mbrățișa, că sunt orb, trăiesc la subsol murdar de finit și număr rănile ostașului ce sunt între cer și pământ, în Dumnezeu proptit de iubire-mbătat, de moarte curtat. Umbra ta e cât o petală căzută pe ochiul rădăcinii cu care mă pipăi. * Cheamă-mă încet și tandru cu numele de alaltăieri, cu amurgul de ieri, cu zvonul pământului neliniștit pe crucea de gând răstignit. Aș fi vrut să te strâng în brațe, Indiferent, ca o lacrimă de post
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_george_baciu_1332437048.html [Corola-blog/BlogPost/357850_a_359179]
-
Ai fost și în țara natală? Simina GRIGORIU: Am emigrat în Canada cu părinții la 4 ani, direct la Toronto de la București. Am bunici și rude în România pe care i-am vizitat frecvent. Am păstrat o legătură simbiotică cu rădăcinile mele românești. Școala și pregătirea academică le-am terminat la Toronto. Am profesat în meseria mea de marketing și producție grafică în firme internaționale, făcând muzică drept... hobby. Mi-am dat seama curând că trebuie să îmi dedic timpul integral
INTERVIU CU DJ SIMINA GRIGORIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_dj_simina_grigoriu.html [Corola-blog/BlogPost/367207_a_368536]
-
colectivitatea sătească, tata, ca și ceilalți cinci frați ai săi, ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții. În comuna noastră, școala, cultura, nu prinseseră rădăcini pe vremea aceea. Pământul, hărnicia, voinicia, istețimea erau la mare preț, ele te impuneau în fața sătenilor și tata le avea pe toate moștenite de la tatăl sau, om de vază, Ion Buică, un nume sonor din Țigăneștiul teleormănean. Acel climat de
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1468413357.html [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
dăinuind cu schelet sur în lărgimea pădurii, asemenea unui coșmar. Jos, mușchiul va acoperi treptat trunchiurile putrezite ale brazilor căzuți; încet, o pădure nouă se va ridica peste ei. Va cădea și el peste un răstimp de ani, ros la rădăcină de putregai și de întrebări chinuitoare fără răspuns și, în cădere, îi va răsuna lemnul uscat, cu sunet prelung de toacă spartă și va rămâne încă o vreme căzut în pădurea tânără, uscat, neștiut, neplâns și neînțeles.” (Ion Gavrilă Ogoranu
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
p. 58 Fundația „Ateneul Cultural Ștefan Goanța”/p. 59 Mihai Păstrăguș - /p. 60 (Expoziția de pictură a elevilor din diaspora, laureați ai concursului „N.N.Tonitza”, ediția IX-a”) Asociația „David Petrovich pentru copii” / p. 62 Floarea Cărbune și Dorul din „Rădăcini” /p. 62 Anișoara Vleju - poezie /p. 64 Ionescu Ion Bucovu - „Caragiale și Eminescu” /p. 65 Constantă Abălașei Donosă, Brăila - Mesteacănul, este simbolul meu /p. 67 Simina Silvia Șcladan - Jocul timpului /p. 68 Aurel Ifrim - „Atavisme” /p. 68 Părintele Emanoil Babuș
REVISTĂ DE CULTURĂ UNIVERSALĂ NOMEN ARTIS – ANUL I, NR. 9, 2012 de VIOREL MUHA în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 by http://confluente.ro/Revista_de_cultura_universala_nomen_a_viorel_muha_1336937646.html [Corola-blog/BlogPost/358515_a_359844]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > GOALĂ ÎN MINE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1501 din 09 februarie 2015 Toate Articolele Autorului stau goală în mine vâslesc peste arcade de timp în fapt rădăcini de copaci tăiați de vii de pe căile omului înăuntru zgomotul nu încetează. oboseala crește pas cu pas până calcă așternutul superficial al liniștii induse de câțiva megahertzi și iluziile pe care le frământ în copaia copilăriei netrăită copilărie a pruncilor
GOALĂ ÎN MINE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1423502919.html [Corola-blog/BlogPost/340177_a_341506]
-
zăvoiului. La fântâna din colț, o fată din flori și-afundă sânii în zornăitul apei din palma ciuturii. Lângă ea, ulița mare își scutură praful de pe genunchi. Ici-colo iarba trage să moară. Despletite, sălciile se roagă pământului să le arate rădăcina ploii. Soarele trece pârleazul către amurg. Căldura și-a mai răcorit sângele. O mierlă șuieră ca un flaut, pe maidanul de lângă biserică. Satul începe să se ofilească asemenea bunicului care în fiecare dimineață caută drumul spre cimitir. Aștept luna cocoțat
VREME ESTIVALA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vreme_estivala_george_baciu_1340039472.html [Corola-blog/BlogPost/357855_a_359184]
-
Acasă > Poezie > Delectare > VIS Autor: Cora Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 1955 din 08 mai 2016 Toate Articolele Autorului Eu... la un capăt de vis, cu pletele drumuri spre Tine cu brațele- rădăcini adânc înfipte în Lumina ce dantelă celalaltă parte de vis- Tu!... Vedeam cum verdele se prelinge într-un dans către cer transformându-se în senin și sori înfloreau în fiece floare. Glasuri parfumate îmi amețeau simțurile și în fiecare tresărire
VIS de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/cora_dimitriu_1462701039.html [Corola-blog/BlogPost/382619_a_383948]
-
atatea ori, cu ce a putut fi presărată o astfel de cale care poate duce la o atât de întunecată alunecare? Cum a ajuns întruchiparea acelui tip de om care urcă pe meterezele vieții pentru a atinge topul urii și rădăcinile sufletului să-i rămână ancoreate tot într-un spațiu terifiant al urii? De buna seamă că psihologia lui s-a conturat după ceea ce și-a propus să devină prin autoconstruire. Și când construcția interioară nu are baze solide, când ordinea
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1438700937.html [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
ridică la cer rugăciuni din piepturi curajoase de români gem plâns de dureri vechi apele Dunării brăzdează munți și îmbrățișează bărăganul legendele și balade zidite în pietre bătrâne semănate pe văi de la facerea lumii codrii leagănă doine adunate în memoria rădăcinilor împlântate-n țărână și veghează în taină somnul vitejilor adormiți. Îți compun imnuri stelele luminând tăcute gânduri din sufletul însetat de umbrele legendarilor voievozi și eroi ce-au zidit munți din iubire de glie stăvilind hoardele la hotarele tale Îmi
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1480627901.html [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
ca-ntr-un inel de logodnă, taina nădejdii împărtășirii lor. • Fiecare Trandafir majestuos își prelinge parfumul suav din petalele purpurii, peste mărgăritarele de rouă, ce se prind ca niște rubine în cununa sufletului lor românesc. • Fiecare falnic Stejar răsare ghinda rădăcinilor sale ce se înfig ca o veșnicie în vatra zămislirii iubirilor aprinse. Fiecare Cireș gătit de sărbătoare își scutură corola peste dorul lor, brodându-le sufletele pe borangicul cald al clarului de lună. • Fiecare Liliac se prinde ca o broșă
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]