286 matches
-
bine-ar fi dac-am trăi ca-n anii 1966-1980”. Poate el o fi trăit cu bine, de-aia-i acuși Înrăit, demnitatea lui n-a avut de suferit, pen’ că ce nu e nu suferă, dară nice nu să rădică. Încongiurat de melancholie, scribul pare a fi uitat ce-a Îndurat poporu’. N-a Îndurat. Dimpotriva, a agiuns tot mai demn, adeca s-a Îndemnit pe cote tot mai Înalte, ceea ce Neacșu nu uită să dea un Îndemn otcârmuitorului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
casele lor, precum și pe mulți alți români notabili din Cernăuți și Bucovina. Procurorul intentă "Arboroasei" și membrilor ei proces de "naltă trădare" fiindcă: 1. Comitetul trimisese telegrama sus-citată către primarul Iașului. 2. Că, cu ocazia unei mici serbări, membrii "Arboroasei" rădicară toaste în sănătatea românilor, a domnitorului Carol I și a vitezei armate române. 3. Că au fluierat în clasă pe profesorul de dreptul roman când își permise acesta să insulte națiunea română, și 4. Fiindcă Societatea "Arboroasa" a stat în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu sânt decât o lungă și sângeroasă tragedie. Din afară încep a veni tătarii și cazacii, de preste Dunăre vin turcii cu vecinicele lor războaie ba asupra unuia, ba asupra altuia; înlăuntru, după stingerea dinastiei, se împerechează boierii în partizi, rădică Domni efemeri spre a-i răsturna iarăși, iar din când în când câte un tiran îneacă si revoltele, dar și dreptatea, într-o mlaștină de sânge și fărădelegi. Și cu toate acestea, cu toată grozăvia acestor vremi, ele nu sânt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
strâmtoare, ajuns-am cu rugăminte divanul Măriei Sale hanului stăpânului nostru, rugîndînd și cucerindu-ne ca să ne isprăvească puțină nevoie numai pentru dobitoace, și păstorii noștri să se poată pășuna pe unde părți de loc a Moldovei de pe care ne-am rădicat noi, fiind acele părți de loc de această dată nelocuite de raiaua Moldovei, și, deșerte aflîndu-se acele părți de loc, ne-am rugat ca să avem voie a ne pășuna dobitoacele noastre o samă de vreme. Deci Măria Sa hanul, milostivindu-se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ne vor arăta ispravnicii și zapcii marginilor Moldovei, iară peste voia lor să nu avem a călca aiurile, și despre car[e] ne-ar arăta ci că este de trebuință lăcuitorilor Moldovei îndată fără nici o întîrziere să avem a ne rădica dobitoacele. Și, osebit de aceasta, apucîndu-ne noi să dăm Măriei Sale Domnului Moldovei alîm îndoit pe bucatele noastre, Măria Sa plecând către poftă și porunca (? ) Măriei Sale hanului și sfătuindu-se la aceasta și cu ai săi boieri ai Moldovei, într-acest chip
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
precum se cade. Și pe locurile unde s-ar pășuna vitele noastre, oricând ne-ar arăta și ne-ar zice boierii ce s-au zis mai sus cumcă părțile acele sânt trebuitoare pentru lăcuitorii Moldovei, îndată să avem a ne rădica dobitoacelor de acolo fără nici o întîrziere și price. Iar pentru alîmul îndoit apucîndu-ne noi ca să dăm Măriei Sale Domnului Moldovei, Măria Sa n-au primit a ne lua alîm îndoit și ne-au arătat că gândul M[ăriei] S[ale] nu este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că guvernul are de gând a înființa o bancă de fițuici (Zettelbank) și că aceea are să umple țara cu caimele. La aceasta "Romînu" ne dă următorul dementi: Voind a da deodată mai multe lovituri în creditul statulul, atât de sus rădicat de guvernul actual, opozițiunea inventă zilele din urmă un neadevăr mai cutezător, mai sfruntat decât toate. Guvernul, după zisele opozițiunii, ar fi în ajunul de a emite încă 60 sau 70 de milioane de hârtie monetă, fără nici o garanție, deoarece
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
odată de Achil și numiți în vechime elini, se numesc în vremea lui vlachiți mari (G. Pachymeres în Mich. Paleol[og], I, 30) Nicetas din Chonae mărginește Megale Vlachia la inelul de munți și la țara de coline care se rădică deasupra șesului, iar șesul central, locuit de fricoșii și nerăzboinicii greco-slavi, îi place să-l numească. Tesalia. Dar oare rabinul Beniamin nu spune lămurit cumcă vlahii locuiesc la munți și se coboară în regiunea grecilor pentru a-i prăda? În
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care se duc a împopora diferitele școale din străinătate. Milioanele cheltuite acolo pentru a aduce în schimb câte o diplomă de doctor sau licențiat, adesea numai diploma fără știința, acele milioane, dacă s-ar întrebuința în țară, ar putea să rădice la noi foarte sus nivelul instrucțiunii publice, iar prin însăși aceasta și prestigiul nostru național. Cauza migrațiunii tinerilor, motivul ce se invoca necontenit, pe drept sau pe nedrept, este starea cea defectuoasă, necompletă, neîngrijită a învățămîntului superior. Avem niște fragmente
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
În contrazicere flagrantă cu spiritul de dreptate și de înfrățire generală care a inspirat legile noastre, organice, lăsând într-o fatală părăsire deprinderile ospitaliere ce disting dintre toți vecinii săi pe poporul nostru, noi ne-am apucat atunci orbește să rădicăm, chiar pe pragul pactului nostru social, un fel de meterez neesplicabil, care ― drept să vorbim - nu avea, când s-a făcut, nici o rațiune plauzibilă de a fi și care, în riguroasa lui formă, nu era nici prudent, nici românesc, nici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
decât cetățeanului român, pentru ca să nu fie lipsit de dreptul politic ce este legat de dânsul. Prevăd însă că anevoie se va putea dobândi aceasta; greutatea cea mare avem s-o întîmpinăm tocmai din partea proprietarilor mari. Acei cari au să se rădice în contra acestei dispozițiuni au să fie tocmai conservatorii, cari fac atâta paradă de patriotism astăzi; deja i-am auzit zicând că printr-o asemenea măsură moșiele ar pierde din valoarea lor. Mă tem dar că această garanție vii fi foarte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu negreșit prin Constituțiune, ci printr-o lege specială - o măsură împrumutată de la poporul cel mai liberal, de la englezi. În Englitera nu poate nimeni să fie cîrcimar decât în virtutea unei patente reînnoite pe fiecare an de magistratul comitatului. Dacă se rădică vreo reclamațiune în contra unui cârciumar, magistratul coroitatului are dreptul de a-i refuza reînnoirea patentei. Putem adopta și noi această măsură, luînd-o de la poporul cel mai civilizat. {EminescuOpX 262} Dăm această atribuțiune a magistratului comitatuIui din Englilera consilielor noastre județene
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
apelor, deoarece altfel, la fiecare inundare, rembleurile ar fi fost ca niște zagazuri ce ar fi oprit apele și ar fi adus mari pagube proprietăților învecinate. Direcțiunea societății n-a voit însă a ținea seamă de ordinile guvernului și a rădicat rembleurile fără a face toate podețele de scurgere cerute. Atunci guvernul, prin adresă formală, a declinat orice responsabilitate, declarând că toate daunele ce ar rezulta din refuzul societății de a se conforma cererilor lui vor privi pe Societate, adică fondul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sută, însă această combinațiune, mai repetăm, nu atrage lichidarea. Altminteri țara va plăti 3 1/2 procente și 8 procente în timp de peste 75 ani de acum înainte la niște acțiuni pe cari nimeni nu le va sili să-și rădice cursul peste 50 procente. Iată în definitiv tabloul scurt dar exact al situațiunii ce ne-ați creat cu fericita afacere; cât despre cuvântul de lipsiți de patriotism ce ne adresați, el vi se întoarce fără să ne dăm osteneala de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și să ne punem cu toții, cu seriozitate, cu bărbăție, pe lucru, românește; căci de vom continua a ne învîrti în loc, a ne mina și a ne sfâșia unii pe alții, desigur vom cădea, vom cădea mai curând decât ne-am rădicat și căderea noastră va fi ireparabilă, va fi o cădere rușinoasă. (Aplauze). Acestea sunt cuvintele, în adevăr dureroase, pe cari bătrânul liberal, d. Dum. Brătianu, a crezut de cuviință, spre a-și scoate puțin focul, să le pronunțe ocupând fotoliul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lor. Cestiunea libertății Dunării nu putea dar să nu deștepte mari îngrijiri în toată țara. De când acest mare fluviu a fost redat liberului trafic al popoarelor România a renăscut la o nouă viață politică și economică și repede s-a rădicat acolo unde se află astăzi. Românii țin dar la păstrarea libertății Dunării ca la cea mai puternică garanție a existenței și a viitorului lor. {EminescuOpXII 426} Mare a fost neliniștea țărei când a văzut că, în contra tratatelor și a principiilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
neam blagoslovit”, „carele era mai ales și mai temătoriu de Dumnezeu”, și lui Neagoe Basarab, pe care, în țară fiind, Nifon „îl întăria cu învățăturile sale, ca să crească și să se înalță în toate faptele cele bune și să se rădice în noroc bun”. Fostul patriarh ar fi un soi de „semn”, o prezență tutelară, cuvintele lui prezic (sfârșitul lui Radu cel Mare petrecut „întru niște tâmplări rele” vine ca o confirmare a „cuvintelor sfântului”), rugăciunile sale dezvăluie (uneltirile mârșave puse
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
ajunge chiar să aprobe unele aprecieri negative la adresa irlandezilor, ceea ce În Gazetă nu s-ar fi putut Întâmpla. Reproducând afirmațiile unui deputat englez, potrivit cărora „răul de căpătâi” al „poporului Irlandiei... e lenea... și numai asta-l Împiedică a se rădica la o stare mai bună”, redactorii blăjeni apreciază că acestea sunt „unele adevăruri pre verzi”. Ba mai mult, În consens cu orientarea lor ideologică de tradiție iluministă, moderat-conservatoare, ei ajung chiar să utilizeze exemplul irlandez pe latura sa negativă, extrapolând
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vânat. În mijlocul pădurii, rotindu-se după soare, se află niște case mari, de sticlă, Împresurate de dafini (laurul se asociază cu simbolismul nemuririi), În care locuiesc trei zâne cu părul de aur. Masa singură li se punea, singură li se rădica, și niciodată piciorul pe pământ nu puseseră. Ele plănuiesc să iasă din Dafinul Verde (cât aș dori să calc și io pe pământul oamenilor!), fiind atrase de tabăra feciorului de Împărat. Fata cea mare rostește o incantație, iese din Dafin
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
lucruri de războaie meșter, unde era nevoie însuși să vârâia, ca văzându-l ai săi, să nu să îndărăpteze și pentru aceia raru război de nu biruia. Și unde-l biruia alții, nu pierdea nădejdea, că știindu-să căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor. (Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei) TEXT B Vodă Ștefan, călcând atunci în al patruzecilea an al vârstei, avea obrazul ars proaspăt de vântul de primăvară. Se purta ras, cu mustața ușor cărunțită, avea o puternică strângere a buzelor
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de la discretă atrofie tegumentara ,uneori asociată cu necroza și până la transformarea carcinomatoasă (radiocancer). Etiopatogenia, fiziopatologia și evoluția clinicătotal diferite de arsuri -justifica abordarea separată a acestor leziuni în cadrul bolii de iradiere.Numai datorită eritemului din faza de debut a dermitei rădice care se aseamănă cu cel din leziunea de arsură de gradul întâi , aceste leziuni determinate de radiațiile nucleare sau razele X au fost trecute în categoria arsurilor. Cand dermita rădica se manifestă prin apariția flictenelor tratamentul local al acestora este
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
iradiere.Numai datorită eritemului din faza de debut a dermitei rădice care se aseamănă cu cel din leziunea de arsură de gradul întâi , aceste leziuni determinate de radiațiile nucleare sau razele X au fost trecute în categoria arsurilor. Cand dermita rădica se manifestă prin apariția flictenelor tratamentul local al acestora este asemănător cu cel aplicat în arsurile de gradul ÎI III pentru care prezenta acestora este patognomonica. 15.2.2. ARSURILE CHIMICE Arsurile chimice sunt determinate de contactul tegumentelelor sau mucoaselor
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
vânat. În mijlocul pădurii, rotindu-se după soare, se află niște case mari, de sticlă, împresurate de dafini (laurul se asociază cu simbolismul nemuririi), în care locuiesc trei zâne cu părul de aur. "Masa singură li se punea, singură li se rădica, și niciodată piciorul pe pământ nu puseseră." Ele plănuiesc să iasă din Dafinul-Verde ("cât aș dori să calc și io pe pământul oamenilor!"), fiind atrase de tabăra feciorului de împărat. Fata cea mare rostește o incantație, iese din Dafin, sărează
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-se în acel stejar troparul sfinților Voievozi, repetându-se cântarea acestora consecutiv până de trei ori, și din aceasta a înțeles că este o vedenie dumnezeiască, și de aceea, însemnând acel stejar din lemnul acestuia și al altor copaci a rădicat biserica ce este astăzi cu numele "Schitul Agafton". Sfânta masă a acestei biserici este făcută din trunchiul (tulpina) acestui mare stejar, unde stătuse odinioară monahul Agafton 34. Aflăm din aceeași sursă cum a ajuns Agaftonul schit de maici: prin anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
va face mențiune în procesul-verbal, si pe infatitarea acestei dovedi, vinovații se vor putea pedepsi cu o globire de la 2 pînă la 20 galbeni, sau cu inchisore de la 3 dile pînă la o lună. În casu de neorinduiola gravă, Presedintele rădica ședința pe o oră; dacă la redeschidere neondueala, tot ar predomni, el o amana pe a doua di. Articolul 17 Președintele face cunoscut Adunării numărul persoanelor de alesu. Articolul 18 Fie care alegatoriu, chiamat la randul seu, depune biletul seu
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]