336 matches
-
dimineții. N-au apucat să meargă prea mult. Un bubuit asurzitor a învăluit tot muntele, risipindu-se apoi într-un ecou macabru. Niciodată nu va uita ecoul ăsta îngrozitor, sunetul ăsta al morții. Acolo, la 50 de metri distanță, zăcea răpusă o căprioară. Când a ajuns lângă ea, tocmai își dădea duhul. Icnea ușor și de-atâta durere avea lacrimi în ochi. Imaginea asta îl va urmări toată viața, ca o pedeapsă nesfârșită și chinuitoare. Nu mai avea putere nici măcar s-
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
prețuire. Și albul rozei e sinele-nflorit- În ochii mei, împurpurat se face, Acum putea-voi sa renunț ușor la energia, Care în adâncurile mele zace?.. Sunt Eu, aceeași, cu vii culori de suflet regăsit, Și frunzăresc cu ochii o liniște răpusa azi în mine- Ce alb e pomul, ce atunci m-a prăbușit! Ce roșu este sângele, ce s-a născut din Sine... Copac de trandafir a înflorit târziu, Ca un destin, tămăduit de moarte, E din culori sortirea cea de
SÂNGELE CE S-A NĂSCUT DIN SINE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342457_a_343786]
-
dulci, tandru alinți Ființa mea de gheață, Se risipește ca un fum Din suflet, a mea ceață... Nu am crezut că pot iubi Cu inima rănită, Dar alta este viața ce Mi-a fost de Sus sortită... Să ard-acum meteorit Răpus de-a lui cădere, Sau să mă-'nalț precum o stea, Trecând peste durere? Răspunsul nu-i greu de găsit: Vreau să renasc ca Phoenix, Cum n-am iubit, să te iubesc, Ești piatra mea de onix! Tu-mpodobești clipa
PE SUB SALCÂMII ÎNFLORIŢI... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341115_a_342444]
-
abrupt și nesatisfăcător în imagine HD și sonor stereo, fără nicio tranziție sau preaviz. În dezbaterile televizate, se întâmplă să fie invitat și câte un specialist veritabil al problemei discutate. Invariabil, el murmură ca un lampion japonez aprins, îmbujorat și răpus de prime time. El e mereu întrecut în decibeli și vehemență de invitații-panaceu, care dau cu morgă verdicte definitive. În 2010 am renunțat la cablul tv. Mi-ar fi plăcut să fie un gest dramatic, să smulg cablul din perete
Cum am renunțat la televizor () [Corola-blog/BlogPost/338167_a_339496]
-
judecăți care stagnează o vreme în platou ca un gaz mai greu decât aerul. În dezbaterile televizate, se întâmplă să fie invitat și câte un specialist veritabil al problemei discutate. Invariabil, el murmură ca un lampion japonez aprins, îmbujorat și răpus de prime time. El e mereu întrecut în decibeli și vehemență de invitații-panaceu, care dau cu morgă verdicte definitive. Oamenii sunt mulțumiți de cuvinte doar datorită zgomotului care le apără capetele. În liniște, adevărul ar putea pătrunde în ele, ceea ce
Cum am renunțat la televizor () [Corola-blog/BlogPost/338167_a_339496]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONET LVIII Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Am făcut un popas lângă inima ta, Într-o zi fără glas, într-o clipă răpus, Pe sub streșini de cer slăbiciunea dansa, Iar povestea visa într-un cântec ascuns. Picura orizontul într-o pură bătaie, Sub cupola din suflet mi-ai intrat ca lumină, Ascultam infinitul răsărit după ploaie, Tu-mi vorbeai, eu priveam, rătăcit într-
SONET LVIII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342903_a_344232]
-
pregetat nicicând să cârmuiască Moldova cu destinul greu încercat de vitregii în vatra strămoșească. Purtând renume de domn neînfricat. Când neputința, grav îl copleșește, venind din bătrâneți apăsătoare, Bogdan-Vodă, fiul, se-nvrednicește să țină țara în străvechi hotare. De timp răpus, cu tâmple-ncărunțite, din trup și-a înălțat suflet la Domnul. Eu scriu ce știu din cărțile citite, de Domnitorul Ștefan-Voievodul. În istorie intrând biruitor, e-ntâmpinat cu trâmbițe și torțe. Dangăt de clopot bătând răsunător, anunță noi mobilizări de forțe
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
de sânge gemetele sufocate ale inocenților și despre puhoaie umflate ce se băjenesc! -Se revarsă apusul își dau mâna-n Levant soarele justiția și luna prin mlaștină destinelor damnate cu cei doi răci casă Domnului cade cu față-n țărâna răpusa de fulgere îndoliate și de caii stelelor scăpați din frâuri pacea e dusă în pârjiolite pustiuri de durerea îngerilor și carul lumii funebru își află repaos în groapă Marianelor. 24.04. 2017 ,,Ghiocul,,= una specie de arnese, tipo conchilie, o
(GHIOCUL DE CRISTAL TRADUS ÎN ITALIANĂ) GLOBO DI CRISTALLO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344156_a_345485]
-
alta, ardei perpeliți în cenușă, acoperiți acum cu oțet din vin îndoit cu apă și gătiți cu praf de sare și cimbrișor... Ajuns aici cu-nchipuirea, Nădejde scutură din cap dornic să-și uite că râmnise la... și-adormi ca răpus. Sleit de greul drumului și lihnit de foame, mușcase din somn ca un hămesit! Cărarea pe care-apucase a doua zi îl duse la un eleșteu, nu mare, într-o margine de sat. În apa-i văzu pești mărunți împungând supărați
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
și pleacă ... Himere, ispite și ... comori, Surâd ori ne întorc palme, Ne umblă în carne și oase. Parcă-i un blestem prezența efemeră, Vulcan din deșertăciuni. De multe ori n-am știut ce să cer, Am oferit cât am putut, Răpus, golit de neputințe, N-am reușit să urc noi trepte, Vibrând de dor și de speranțe, Să cuprind în brațe Paradisul. Un gând amețitor cu miros de busuioc, La început de mileniu, trece Porțile fecioarelor cu candele înflorite, Așteptând pe
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
le semănăm pe jos Cu-acordul supușeniei de spice Doar versul lui atât de dureros Mai poate ochii noștri să-i ridice. Dar cade iar Luceafărul de sus Ca lacrima scăpată-n suferință Și plânge-n noapte cu un glas răpus În inimile noastre-o mioriță. Victor Bragagiu Referință Bibliografică: Luceafărul durerii / Victor Bragagiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2357, Anul VII, 14 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Victor Bragagiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LUCEAFĂRUL DURERII de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377677_a_379006]
-
29 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului O vrajă mă îndeamnă spre icoană... (Chip sfânt cu diademă aurie) Calda-mi rugăciune strivită sub geană Este forma jertfei întru veșnicie ... Durere sfântă! De bună voie dus Pe brațele crucii-a fost târât, răpus, Și-așezat între cei doi tâlhari. S-a petrecut atât de iute faptul Că nimeni nu a-nțeles , atunci, păcatul Celor ce s-au crezut, deja, cu mult mai tari. Norii incercau să se sfâșie-n ramuri Rotind mila și
ICOANĂ DE PAŞTI de LIA RUSE în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378346_a_379675]
-
venit, însă lumina Ta dumnezeiască a lor cumplită ură-a biruit. Te văd murind și sufletu-mi îngheață, privesc plângând cum în mormânt ești pus și dacă nu aș ști că Tu ești viață, aș cădea mort,de moartea Ta răpus ! Anatol Covali Referință Bibliografică: RUGĂCIUNE ÎN SFÂNTA ȘI MAREA ZI DE VINERI DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1946, Anul VI, 29 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
RUGĂCIUNE ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE VINERI DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378372_a_379701]
-
te răpesc sub pleoape... amintire. Copacii Sunt munții tunși cu securea, Gânditori cu tâmple goale În bocet șoptește pădurea, Doinindu-și durere în izvoare. Cu mâinile-ntinse spre cer Copacii par trupuri de sfinți, Se frâng în tăcere și pier Răpuși pentr'-un pumn de arginți. Pribegi vor pleca în bejenii Din rădăcini vor crește altare, Alte păduri sub aripa vremii Și-n crengi... alte cozi de topoare. Referință Bibliografică: Poezii, de Ion Sorescu / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
POEZII, DE ION SORESCU de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379092_a_380421]
-
putea să mai mergem așa zile sau săptămâni întregi... -Deja s-au scurs două săptămâni domnule locotenent, spuse soldatul Lup Katac. -Nicio grijă, nici o grija... O vom găsi, însă nu atât fortăreața trebuie dibuită și nimicită cât comandantul ei trebuie răpus prietene Lup. -Și cum îl veți găsi domnule locotenent? -Îl voi găsi Lup, îl voi găsi și pe el și pe fortăreața în care se ascunde el și ceilalți, spuse locotenentul savurând licoarea aflată în ceașcă. -Și totuși domnule Arc
FORTĂREAŢA, PARTEA I-A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380022_a_381351]
-
strălucitoare. Un uriaș fiu din popor, Un curajos și-un luptător. Prea devreme a plecat Către cerul cel înstelat. Mai avea multe de făcut, Însă inima n-a mai bătut. S-a dus departe, acolo, sus De suferințe și dureri răpus. N-a apucat încă să vadă, Nici idealul să-i dea roadă. Dorea o Românie Mare, Să râdă iar mândră sub soare, Prutul din nou să ne unească Și România să-ntregească. De sus, din lumea făr’de dor Îi
S-A STINS TRIBUNUL... de IONEL GRECU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381881_a_383210]
-
Dorință Măcar o singură dată, să apuc să privesc soarele și să simt cum adierea brizei, îmi va umple plămânii cu oxigen. Voi lupta pentru această himeră apărută din spuma mării, numită iubire și-ți promit că nu voi cădea răpus, chiar dacă voi fi tentat să mă las pradă acestei pasiuni. Numai atingerea buzelor tale îmi pot tăia răsuflarea. Dar la fel de bine, cum buzele mă pot sufoca, știu și faptul că mâinile tale calde, mângâindu-mă, mă vor duce în Paradis
DORINTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380396_a_381725]
-
leac, ochii tăi, încep iar să mă doară.... XI. VIS RĂNIT, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015. Când vor părea că fi-vor sub lespezi îngropate Rest de-amintiri, peroane, punți de uitări răpuse, Frânturi de umbre terne, s-or ridica în coate Și-n ochi îți vor săpa râu de-ntrebări nespuse. Din teamă, nepăsare sau poate chiar din vină, Vei implora ninsori pizmașe peste gânduri, Dar ne-nțeles vor crește printre țăruși
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
răstignite, Se zvârcolește luna, gem scoicile în mare, Cu mir cârpește cerul plăgi aspre de cuțite. Troițe de lavandă mai fumegă mocnit, ... Citește mai mult Când vor părea că fi-vor sub lespezi îngropateRest de-amintiri, peroane, punți de uitări răpuse,Frânturi de umbre terne, s-or ridica în coateși-n ochi îți vor săpa râu de-ntrebări nespuse. Din teamă, nepăsare sau poate chiar din vină,Vei implora ninsori pizmașe peste gânduri,Dar ne-nțeles vor crește printre țăruși și tină
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
strige, nu-i nimeni să geamă, Stau toți în tăcere, durere și teamă, E surd Universul, dar plânsetu-i viu. Doar timpul mai bate, fugar, pe la uși, Speranțe ucise-ngropate-n morminte, Vor fi dureroase aduceri aminte Acelor ce fi-vor de viață răpuși. Mai sunt care-așteaptă un semn de la cer, Dar îngerul tace...n-aduce vreo veste... Cărarea-nspre mâine s-a șters....nu mai este. Și-a pus viitorul, la porți, grănicer. Cu slugi la picioare, sărmani trepăduși, În jilțuri de aur, Puterea
APOCALIPSĂ de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381136_a_382465]
-
ta ființă dulce o simt că e departe de-aș ști măcar cu gândul că sigur mă iubești melancolia suplă aș da-o la o parte mesaje vin frumoase, mă bucură nespus dar mă-ntristez pe dată, de dorul tău răpus 45 The other two, slight air and purging fire, Are both with thee, wherever I abide; The first my thought, the other my desire, These present absent with swift motion slide. Citește mai mult William Shakespeare(trad. adapt. Mihaela Tălpău
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
a țâșnit. Puține personalități au avut pe parcursul existenței privilegiul acesta divin. Una dintre ele a fost LEOPOLDINA BĂLĂNUȚĂ însăși, Hamletul feminin plin de poezie și profunzime al teatrului național de veac XX, dacă îi putem spune așa. GEORGE CALBOREANU - geniul răpus, finalmente, de pasărea întunecată a durerii - și-a desenat, la rându-i, cu fermitate, linia nuanțată a destinului, ca pe o evidentă propensiune a unui suflet de om în stare să înlăture, cel puțin pe durata intervalului său artistic, bezna
DE LA ESTETICA SUPERIOARĂ A TEATRULUI, LA URÂTUL EXISTENŢIAL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380923_a_382252]
-
tine Voi pietrui din nou un drum Ce-i calea înspre fericire Pot spune c-am ales acum. Când te privesc în ochi timid Simt că m-apucă nostalgia. A serilor în care noi Eram fârtați cu nebunia. Iubita mea ! Răpusa sorții ! Eu aș mai vrea să-ți spun ceva. De-ar fi să cad în fața morții Ai să rămâi minunea mea. Te văd cum mă privești zâmbind Dar eu n-oi face al tău joc. Din ”lupta” asta plec trudind
INSTIGARE LA COMPLOT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373316_a_374645]
-
or smile, And for a little while, I’ll stop to pretend. GHIOCEL IN SOL DE TOAMNĂ Ghiocei in sol de toamnă Ce străpungeți zloata iernii, Voi, martiri fără coroană Către marginile vremii, Ștergeți lacrimile Evei, Ce-și văzu fiul răpus, Ștergeți lacrima Mariei, Care-L jelea pe Isus! Și, cu frăgezimea voastră, A pământului udat Cu-ale lor lacrimi sarate, Voi vă faceți un palat Fără humă, fără iască, Fără lacomele flacări, Ca atâtea mame-n jale Între voi să
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
cuvânt, Din tainicul vis, prin noaptea învierii, Purtat peste ape, spre noul pământ. Doar semnul desparte, eternul de moarte, Și ziua de noapte, la ceas de apus, În clipa din urmă, când toate-s deșarte, Tot ce rămâne, e timpul răpus! Referință Bibliografică: Strigătul nopții / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2324, Anul VII, 12 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
STRIGĂTUL NOPȚII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371361_a_372690]