514 matches
-
volumele "Comuna de aur" (1960) și "Vis planetar" (1962), Cezar Baltag a evoluat spre un ermetism oracular, rezultat din dinamitarea paradoxurilor mitosofiei autohtone și universale, spre a le extrage „monadele“, conjugându-le la moduri lirice, rafinându-le, ca în volumele: "Răsfrângeri" (1966)," Monada" (1968), "Odihnă în țipăt" (1969), "Șah orb" (1970), "Madona din dud" (1973), "Unicorn în oglindă" (1975), "Dialog la mal" (1985), "Euridice și umbra" (1988) etc. El descoperă în monadele macrocosmosului și ale microcosmosului nostru acea luminos-fermecătoare „secure cu
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
referim aici la teoria heliocentrică, confirmată de observațiile lui Galilei, sau la descoperirea microorganismelor grație observațiilor lui Leeuwenhoek. Leonardo da Vinci (1452 - 1519) este unul dintre primii savanți care au afirmat că lumina ar putea fi un fenomen ondulatoriu, comparând răsfrângerea luminii cu ecourile, adică cu reflectarea undelor sonore. De asemenea, Leonardo emite ideea conform căreia lumina emisă de Lună noaptea s-a datora reflexiei razelor solare pe așa-numitele "mări lunare". Marele geniu era preocupat și de problemele vederii binoculare
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
despre filosoful Nae Ionescu. Primul volum tratează gândirea religioasă a acestui faimos profesor universitar ("Metafizica lui Nae Ionescu, în unica și în dubla ei înfățișare", 2000), al doilea volum evidențiază răsfrangerile gândirii naeionesciene în creația eminenților săi discipoli ("În labirintul răsfrîngerilor. Nae Ionescu prin discipolii săi: Petre Țuțea, Emil Cioran, C-tin Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu și Vasile Băncila",2000). Un larg ecou în presa culturală l-a avut și volumul dedicat fenomenologului Alexandru Dragomir, fost elev al lui Nae
Isabela Vasiliu-Scraba () [Corola-website/Science/302575_a_303904]
-
confidentul din Remember, ucenicul din Craii de Curtea-Veche, pornirea fiecăruia pe panta confidențelor, de la Pașadia și Pantazi la Conu Rache din Sub pecetea tainei, imaginile versurilor transmise uimitor de original prozei. Straturile de filtrare ale sensibilității imaginii: imaginea din oglindă, răsfrângere a spațiului exterior; din ochi, răsfrângere a sufletului; din ferestre și din portrete, prin tot ce aduc în plus ca interes față de obârșia cuiva, Aubrey de Vere, din Remember, printre multe alte exemple. Grandios automistificată este întreaga mișcare a personajelor
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
de Curtea-Veche, pornirea fiecăruia pe panta confidențelor, de la Pașadia și Pantazi la Conu Rache din Sub pecetea tainei, imaginile versurilor transmise uimitor de original prozei. Straturile de filtrare ale sensibilității imaginii: imaginea din oglindă, răsfrângere a spațiului exterior; din ochi, răsfrângere a sufletului; din ferestre și din portrete, prin tot ce aduc în plus ca interes față de obârșia cuiva, Aubrey de Vere, din Remember, printre multe alte exemple. Grandios automistificată este întreaga mișcare a personajelor. Pașadia străbate orașul, cu trăsura la
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
semn de egalitate între ele. Și atunci, toată drama vine din folosirea vagă a unui cuvînt căruia nu i se precizează întocmai semnificația - și anume fascismul. Vag fiind, el poate fi aplicat oricărui curent naționalist interbelic, iar, în cazul românesc, răsfrîngerea acestui termen asupra Mișcării Legionare aduce cu o ajustare ideologică făcută din nevoia de a-i încadra pe intelectualii legionari într-un orizont politic în care ei de fapt nu pot încăpea. În plus, dacă tendința este ca orice mișcare
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
leagă de "Presa", ca și când "Presa" ar fi susținut ca ale sale opiniile d-lor Holban, Pantazi Ghica, Anghel Rachierui, Misail, Fulger Șoarec ș. a. {EminescuOpX 87} Vom lua și noi motivele acelei moțiuni precum sânt reproduse în "Presa" și credem că răsfrângerea lor ne va fi foarte ușoară. Iată-le: 1) Ceea ce a făcut, ceea ce face importanța noastră politică și istorică în această parte a Europei orientale este că sîntem o națiune de rasă latină omogenă, ce rupem formidabila unitate a rasei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
convocării unei Constituante. Nu tot astfel e însă cu art. 2 din Constituție, care face obiectul unei discuții vii în ziaristică. Noi facem deocamdată abstracțiune de la principiul convocării sau neconvocării unei Constituante și ne restrângem pentru astă una dată la răsfrângerea polemică a argumentelor aduse contra convocării. Constituția zice: Art. 2. Teritoriul României este nealienabil. Limitele statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi. "Romînul " crede a putea comenta lucrul astfel: Teritoriul României este într-adevăr sfânt și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
poeziei italiene de astăzi. Dacă avem în vedere și împrejurarea că scriitorul este și un experimentat critic, autor printre altele, al unui studiu despre opera lui Italo Calvino 280, nu vom fi surprinși să găsim și în scrierile sale poetice răsfrângeri ale acestei apetențe pentru „ficțiuni” teoretice. Așa cum se întâmplă de fapt de la Romantism încoace - să ne amintim doar remarca lui Walter Benjamin, conform căreia, pentru scriitorii romantici, „conștiința poeziei devine ea însăși poezie”281 -, întâlnim și în cazul lui Deidier
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lit. (1982), 914-915; Negoițescu, Scriitori, 349-356; Regman, Cărți, 88-93; Piru, Panorama, 503-506; Felea, Reflexii, 227-233; Vlad, Analiză-sinteză, 55-62; Cesereanu, Ipostaze, 116-128; Râpeanu, Interferențe, 171-175; Piru, Varia, I, 474-477, II, 407-410; Zaciu, Colaje, 77-81; Grigurcu, Idei, 37-42; Ungheanu, Pădurea, 233-242; Tomuș, Răsfrângeri, 119-120; George, Sfârșitul, I, 229-232, 277-285, II, 287-302, III, 95-103, 172-175, 253-255; Săndulescu, Citind, 202-209; Nițescu, Repere, 21-27; Piru, Reflexe, 246-250; Felea, Secțiuni, 387-390; Ciobanu, Critica, 201-211; Ungureanu, La umbra cărților, 5-15; Oprea, Incidențe, 41-50; Zaciu, Lecturi, 134-138; Ungheanu, Arhipelag
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
și performanță, București, 1982; Istoria literaturii române de azi pe mâine, I-II, București, 2001; Avocatul diavolului. Marian Popa în dialog cu Marius Tupan, București, 2003. Antologii: Realismul, I-III, introd. edit., București, 1969. Repere bibliografice: Grigurcu, Idei, 225-230; Tomuș, Răsfrângeri, 93-98; Ungureanu, La umbra cărților, 114-117; Culcer, Citind, 57-62; Iorgulescu, Scriitori, 336-339; Alboiu, Un poet, 9-13; Ștefănescu, Jurnal, 114-115; Culcer, Serii, 204-207; Grigurcu, Critici, 208-216; Grigurcu, Între critici, 219-225; Sângeorzan, Anotimpurile, 185-189; Moraru, Textul, 40-43; Velea, Universaliști, 278-286; Cosma, Romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
dezacordurile prelungite, stările de încordare ce însoțesc așteptările care nu se realizează, generează nemulțumiri, temeri, insatisfacții ori "indignări", cum vedem în lumea de astăzi. Tot mai frecvent în ultimul timp, termenul de "criză" le înglobează. Alteori, crizele sunt ocazionate de răsfrângerile asupra oamenilor a efectelor unor factori naturali perturbatori ori "mai departele-mai aproapele" Dumnezeu creștin, mozaic sau islamic, contestate de umanismul ateu modern, de la A. Comte, L. Feuerbach și F. Nietzsche la pozitivismul, marxismul și nietzscheanismul mai recente. (5) Este greu
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și lipsă de îngâmfare. Am lucrat - scrie el în cele doar câteva rânduri de despărțire, "Pour prendre congé", din final - sub presiunea actualității și în grabă, încercând să fac cât am putut mai bine. Ceea ce tocmai am oferit este o răsfrângere a vieții mele, care este și una de editor. O viață din care nu pot spune, între ziaristică și editură, ce parte este cea mai bună și care, pentru moment, continuă în aceleași direcții". Prin felul cum e construit acest
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
peste hotare. Salutată ca un „strălucitor debut” (Șerban Cioculescu), cartea despre Racine se aliniază cerințelor colecției în care a apărut („Oameni de seamă”), dar și momentului în care a fost scrisă de V. Autoarea reușește să închege un destin din răsfrângerile biografiei asupra operei raciniene, din înțelegerea evenimentelor și articularea ideilor într-un mod credibil, în pofida unor incongruențe conjuncturale. Un curs dedicat literaturii franceze din veacul al XVII-lea, editat în 1962, pune în evidență cele două generații de reprezentanți care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
de alamă de mărimea naturală a uneia de la car, cu douăsprezece spițe, suspendată cu trei lanțuri zdravene de tavan, pe a cărei circumferință ardea o duzină de becuri electrice țuguiate, precum flăcările înghețate ale lumânărilor și care trimiteau mănunchiuri de răsfrângeri reci și tainice, în unda eterică a cristalului neguros, venețian. Fapt remarcabil, pe peretele din stânga se înșiruiau, într-un cortegiu enigmatic, melancolic, reflectat extra-mundan de apele oglinzii chintesență a penitenței refulate, reproduse în ulei, pe pânză cele trei Magdalene ale
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
chemă fiica spre a împărtăși alături bolțile acelui ceas. Soții Pavel rămaseră singuri: statutul bătrânilor. Ana cea mică veni lângă noi: - Ce-i? - Uite! îi spuse Ana, arătând în depărtarea de jos. Urmară clipe de liniște între noi și, în răsfrângerea unei fracțiuni, peste umerii fiicei, deodată, Ana mă privi în ochi, fix, - și atunci, în fracțiunea aceea de timp, se porni, dar numai pe durata ei, pentru noi, o dulce adiere astrală din apus. Când ne-ntoarserăm la masă, domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
cu tine”. „N-am știut niciodată!”. „Nici n-ai fi putut să știi! Acum da, pentru că-ți vorbesc și mă vezi”. „Ce iarnă frumoasă!, exclamai, ce copaci sclipitori! Un peisaj ca din altă lume. Este minciuna câtorva clipe, sau poate răsfrângerea unei lumi externe, de care habar n-avem. Privind copacii aceștia, dar într-un anume fel, am convingerea că i-am mai văzut o dată, de mult, nu știu unde. Suntem un depozit de amintiri de care nici nu știm”. În apropierea ieșirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
68 de eșantioane de timp, cuprinse între intervalele orare 7:oo - 23:45. Nu s-au colectat date din timpul perioadei cât elevii erau la școală deoarece nu acesta a fost scopul cercetării noastre. Pentru a avea un control asupra răsfrângerii activității elevului din școală în viața de zi cu zi, au fost introduși itemi ca: „Ai participat azi la lecțiile de educație fizică?” sau „Azi, la școală, ați avut alergare de rezistență sau exerciții solicitante”? La sfârșitul fiecărei zile, elevul
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
arată nu așa cum i se configura în reveriile sale recuperatoare, ci asemenea locului care-l dispera și din care voia să plece, loc limitat, o grotă. De reamintit, nu Parisul „real” contează, ci atributele cioraniene cu care el e învestit, răsfrângerea de sine care instituie lume. Din Elveția, îi scrie lui Aichelburg: „Și ce idee să plec din Balcani ca să ajung să trăiesc în mijlocul celui mai balcanic popor din Occident!” (31 august 1973 Ă 506). De fapt, regretă Ă de data
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
187-195; Râpeanu, Interferențe, 187-191; Dimisianu, Prozatori, 130-135; Ardeleanu, „A urî”, 27-41; Stănescu, Cronici, 67-75; Popa, Modele, 107-114; Sorianu, Contrapunct, 162-172; Perpessicius, Lecturi, 415-431; Barbu, Sine ira, 166-168; Protopopescu, Volumul, 216-222; Vlad, Convergențe, 271-275; Munteanu, Opera, 205-209; Andriescu, Disocieri, 242-250; Tomuș, Răsfrângeri, 267-272; Tudor, Pretexte, 165-173; Andriescu, Relief, 172-185; Eugen Barbu interpretat de..., îngr. și pref. Emil Manu, București, 1974; Ungureanu, La umbra cărților, 145-148; Ardeleanu, Opinii, 6-14; Tașcu, Incidențe, 194-219; Bălan, Artă, 151-152; Oprea, Incidențe, 76-82; Ciobanu, Incursiuni, 212-216; Streinu, Pagini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
Caraion, Duelul, 216-222; Ciobanu, Panoramic, 107-112, 211-215; Sasu, Progresii, 162-165; Zaharia Stancu interpretat de..., îngr. Zaharia Sângeorzan, București, 1972; Ciopraga, Personalitatea, 249-256; Constantin, Prozatori-critici, 20-23; Corbea-Florescu, Biografii, I, 211-216; Drăgan, Reacții, 127-138; Georgescu, Printre cărți, 121-127; Raicu, Structuri, 135-149; Tomuș, Răsfrângeri, 250-255; Tudor-Anton, Pretexte, 103-111; Zaciu, Ordinea, 288-293; Andriescu, Relief, 148-157; Voicu Bugariu, Zaharia Stancu, București, 1974; Ciobanu, Critica, 8-15; Cristea, Un an, 13-20; Crohmălniceanu, Literatura, II, 150-162; Dimisianu, Valori, 36-38; Felea, Secțiuni, 29-35, 114-119, 390-392; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu..., Craiova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
În Vraciul Ieronim se înfiripă atmosfera Evului Mediu, când nevoia de vrăji era mai puternică decât vraja însăși. Nebunia în care alunecă Ieronim își are sursa în răzvrătire și în negarea ordinii stupide a cetății. Și în alte nuvele asemenea răsfrângeri ale unor conștiințe zbuciumate, obosite sau revoltate se convertesc în patologic individual sau colectiv. Dorințele lui Ștefan Hubertus, Amo, amas, amat..., Pavilionul nr. 6, Biserica din Fraustadt sau Semn rău preiau ecourile unor credințe ancestrale: un blestem sau o coincidență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285697_a_287026]
-
1998. Repere bibliografice: Zaharia Sângeorzan, „Realitate și romanesc”, CRC, 1969, 47; G. Gheorghiță, „Realitate și romanesc”, R, 1969, 12; Tudor Cătineanu, „Realitate și romanesc”, ST, 1971, 5; Ciobanu, Panoramic, 317-319; Stănescu, Poeți și critici, 207-209; Piru, Varia, I, 508-510; Tomuș, Răsfrângeri, 168-174; Dimisianu, Valori, 179-182; Nicolae Manolescu, Pretexte critice, RL, 1974, 9; Cristea, Domeniul, 406-410; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 138-143; Gheorghe Perian, Virgil Podoabă, De vorbă cu Liviu Petrescu, ECH, 1975, 9-10; Iorgulescu, Al doilea rond, 177-182; Iorgulescu, Scriitori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
Aspecte, 319-323; Regman, Cărți, 30-34; Martin, Poeți, I, 232-238; Constantin, Despre poeți, 137-141; Felea, Poezie, 31-36; Stănescu, Poeți și critici, 40-43; Sasu, Progresii, 146-150; Ciobanu, Panoramic, 60-72; Grigurcu, Teritoriu, 184-188; Pop, Poezia, 245-262; Poantă, Modalități, 194-197; Petrescu, Scriitori, 154-159; Tomuș, Răsfrângeri, 244-249; Ciobanu, Critică, 35-46, 117-124; Felea, Secțiuni, 194-199; Dimisianu, Valori, 90-92; Cândroveanu, Alfabet, 42-52; Petroveanu, Traiectorii, 324-325; Piru, Poezia, II, 369-382; Ungheanu, Arhipelag, 144-146; Barbu, O ist., 374-379; Raicu, Critica, 297-305; Iorgulescu, Al doilea rond, 285-289; Ștefănescu, Preludiu, 112-115; Felea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
Rotaru, O ist., II, 750-757; Stănescu, Poeți, 151-154; Zaciu, Colaje, 41-45; Dinu Pillat, „Studii de literatură universală”, RITL, 1973, 3; Bucur, Istoriografia, 547-551; Drăgan, Reacții, 157-161; George, Sfârșitul, I, 251-256; Grigurcu, Idei, 27-36; Raicu, Structuri, 126-131; Săndulescu, Citind, 197-201; Tomuș, Răsfrângeri, 175-180; Felea, Secțiuni, 24-29; Nițescu, Repere, 16-20; Piru, Reflexe, 251-255; Barbu, O ist., 209-211; Șerban Cioculescu, Amintiri, București, 1975, 145-148, 192-201; Crohmălniceanu, Literatura, III, 203-216; Negoițescu, Engrame, 14-17; Oprea, Incidențe, 34-40; Ungheanu, Arhipelag, 321-331; Cioculescu, Itinerar, II, 382-388, III, 249-253
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]