383 matches
-
este definit și ludicul ca trăsătură diferențială a prozei humuleșteanului. De la alte premise conceptuale pornește volumul despre Mihai Eminescu, biografie stilizată cu argumente analitice legate de viață și creație. Frecvența precumpănitoare a postumelor este evidentă, antumele ilustrând doar evoluția personalității răsfrânte în operă. Expunerea, abundând în fapte și idei, surprinde devenirea intelectuală, exemplul etic și estetic al vieții și activității eminesciene. De altfel, „problema” Eminescu va da naștere unui veritabil complex de monografii: Eminescu. Cultură și creație (1976), Eminescu și romantismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
viteză prinde locomotiva, de cum pornește! o călătorie de-i faci măsura cu tine, mișcare ceferistă spre marea interioară, spre Marea Liniștii în luna de după nori! picături pe oglindă ori curge de pe vagon, lumini punctiforme străpung selectiv, unul într-altul geamurile răsfrînte, la Grajduri ar mai ploua, locul dinăuntru face poveste din lipsa lui, lipsă de peisaj împrejur, trup așezat în viu cucoana adusă la toaletă de bărbat, stai, așteaptă! între tineri unul fredonează, ploaia măruntă, ai să umfli gogoașa retoricii păstrînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai grele ținem nasul în pămînt, jumătatea conjugală cu gluga pe cap și cu căciulă, trupul aplecat pe bărbat, femeia cu broboadă verde mîinile prinse una într-alta și geanta între glezne, intrăm perechea tînără, vorbim, roșul pe largul guler răsfrînt, tandru îmi lipesc nasul de obrazul tău, arunc priviri în jur, îmi plec ochii, ne luăm în brațe, Banchetă de Lemn personaj în stinghiile fixate, spătar, mîner, ce-mi face el din tine, ce mai pasager de sală de așteptare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
forma de clopot cu profil relativ tronconic sau bombat, prevăzut la partea superioară cu un mâner cilindric mai mult sau mai puțin înalt (Pl. 48/4; 49/5). 13.f. Această variantă se caracterizează prin pereții puternic bombați, buza lată, răsfrântă, și un mâner în formă de proeminență discoidală plată. Analogii pentru această formă pot fi întâlnite în așezările de la Târpești (MARINESCU-BÎLCU 1981 fig. 172/2), Izvoare (VULPE 1957, 133, fig.101-105), Drăgușeni (MARINESCU-BÎLCU, BOLOMEY 2000, fig. 105/7), Frumușica (MATASĂ
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
pereții foarte puțin arcuiți. Această formă a fost identificată la Trușești și Hăbășești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 277, fig.168/2; DUMITRESCU et alii 1954, 280, fig. 30/1c) (Anexa 2/1c). 1.d. Pahare cu buza dreaptă sau ușor răsfrântă, cu trecere marcată la corpul mai mult sau mai puțin bombat sau bitronconic. Sunt prezente la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU. 1999, 277, fig168/1,3-4; 169/1-9) (Anexa 2/1d). 1.d1. Pahare cu buza înaltă verticală sau ușor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
la corpul vasului. Această formă a fost identificată la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, 280, fig. 30/1d) (Anexa 2/1d1). 1.e. Pahare (ulcele), cu corpul bombat, cu fundul strâmt, cu gura ușor strânsă și cu buza mică, ușor răsfrântă (VULPE 1957, 122, fig.89/3-4). Unele dintre ele prezintă o tendință spre bitronconism (VULPE 1957, 123, fig.89/2). Se găsesc la Izvoare și Târpești (MARINESCU-BÎLCU 1981a, fig.155 /1) (Anexa 2/1e). Forma 2: Cupe cu picior Această
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
284, fig. 30/4) (Anexa 2/2e). 2.f. Încadrate de către Mircea Petrescu-Dîmbovița în cadrul paharelor (forma 1), noi credem totuși că acest tip de vase și are locul în categoria cupelor cu picior scund, tronconic. Se caracterizează prin marginea puțin răsfrântă, corpul ușor bombat și cu picior scund. Această formă de vas a fost identificată la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 277, fig169/10; 171/22) (Anexa 2/2f). 2.g. Formă caracterizată prin recipientul cu pereții ușor arcuiți și
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
sau patru asemenea proeminențe situate imediat sub buza vasului. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 277, fig.172/16; 173/1-4; 175/2-4) (Anexa 2/3a). 3.b. Formă cu gura larg deschisă, marginea răsfrântă și corpul bombat sau bitronconic, prevăzut, câteodată, pe maximum de rotunjime, cu patru proeminențe, ușor bombate, dispuse simetric, cu fundul îngust, precum și, uneori, cu două sau chiar patru proeminențe mici, perforate orizontal, pe buza vasului. Această formă a fost identificată
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și gât bine definit, cu buza ușor răsfrântă în afară (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 432) (Anexa 2/3b1). 3.c. Vase cu corp bombat, cu umăr proeminent, cu fund înalt și îngustat, cu gâtul scund și buza dreaptă ori ușor răsfrântă (VULPE 1957, 127, fig.95/2; 96/2) (Anexa 2/3c). 3.d. Variantă cu corpul bombat, buza scurtă, aplecată spre interior. Se apropie de vasele piriforme. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 331, fig
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
prevăzut uneori cu două apucătoare pe diametrul maxim, precum și prin fundul aproximativ egal, ca mărime, cu gura, la exemplarele cu gât îngust, sau mai mic, la acelea cu gura larg deschisă. 5.a. Cu gura îngustă, marginea dreaptă sau ușor răsfrântă, gâtul cilindric sau tronconic, îngust și înalt, și cu trecerea accentuată la corpul bitronconic rotunjit al vasului, cu două apucătoare perforate vertical pe maximum de rotunjire. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 332, fig.219
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Această variantă se caracterizează prin buza ușor răsfrântă spre exterior, gâtul relativ scurt, ușor tronconic, aproape cilindric și trecere lină spre corpul bombat al vasului. Această formă este specifică așezării de la Hoisești (Anexa 2/6a3). 6.b. Vas cu marginea răsfrântă accentuat, gâtul înalt și cu partea inferioară separată net de corpul bombat și fundul ceva mai îngust decât gura. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 284, fig.176/7; 177/3) (Anexa 2/6b). 6
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
et alii 1954, fig.30/2b) (Anexa 2/6b1). 6.b2. Variantă a formei 6b, cu marginea dreaptă. Această formă a fost identificată la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, fig.30/2c) (Anexa 2/6b2). 6.c. Vas cu marginea răsfrântă, gâtul înalt, corpul bitronconic și cu maximum de rotunjire la partea inferioară a vasului, către fund. Reprezentată printr-un singur exemplar, această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 284, fig. 177/2) (Anexa 2/6c
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
rotunjire la partea inferioară a vasului, către fund. Reprezentată printr-un singur exemplar, această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 284, fig. 177/2) (Anexa 2/6c). 6.d. Formă cu gâtul tronconic înalt, buza răsfrântă ușor la exterior și cu partea inferioară tronconică, puternic bombată în locul unde se separă, mai mult sau mai puțin accentuat, de gât; pe maximum de rotunjime se află o proeminență simplă sau, uneori, două tortițe perforate vertical. Această formă este
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
8b care prezintă o tendință accentuată de individualizare a buzei. Această formă a fost identificată la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, 287, fig.30/5b) (Anexa 2/8b2). 8.b.3. Această variantă, asemănătoare celei precedente, se caracterizează prin marginea răsfrântă mai accentuat în afară. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 290, fig.187/7; 188/6; 189/2-7; 190/3-9) și Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, fig. 30/5c) (Anexa 2/8b3). Forma 9: Vase
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ușor convecși. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 290, fig.192/1-2) (Anexa 2/9a). 9.a.1. Suporturi de vase, având aspectul unor olane cilindrice, goale pe dinăuntru, deschise la ambele extremități, cu buzele răsfrânte. Această formă este prezentă la Izvoare și Târpești (MARINESCU-BÎLCU 1981, fig.152/1; VULPE 1957, 133, fig.100/2) (Anexa 2/9a1). 9.b. Vas suport scund, cu profilul ușor bombat și extremitățile evazate. Această formă a fost identificată la
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
199) (Anexa 2/13d). 13.e. Formă tronconică, cu două tortițe, aproximativ la mijlocul înălțimii vasului, întâlnită doar la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 306, fig.200) (Anexa 2/13e). 13.f. Capac cu pereții puternic bombați și cu buza lată, răsfrântă, prevăzute cu câte un mâner în formă de proeminență discoidală plată (VULPE 1957, 133, fig.101-105) (Anexa 2/13f). Forma 14: Chiupuri Vase realizate din pastă relativ de bună calitate, de dimensiuni mijlocii și mari, cu înălțimea variind între 25
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fetișcana băiețoasă, radioasă și năstrușnică de care-mi aduceam aminte. Dar fața ei avea o viclenie prudentă, reținută, care-i dădea formă și o făcea încă frumoasă, cu fruntea-i înaltă și linia impetuoasă ce luneca spre nasul delicat, aproape răsfrânt. Ochii căprui, luminoși, erau încercuiți de roșeața unor lacrimi de curând vărsate. În timp ce o priveam mă simțeam triumfător și încântat; dar arboram o mină încruntată. Lizzie își coborî privirile, se sprijini cu o mână de zid, își scutură din picior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
putem Întreba dacă există Într-adevăr un „profil evreiesc” tipic sau este vorba de un stereotip, de dată aceasta fizionomic. De regulă, prin „profil evreiesc” se Înțelege așa-numitul „chip de Silen”, adică : buze groase, senzuale (de obicei, buza inferioară răsfrântă) și, mai ales, nas mare și coroiat. „Evreii [din Bucovina] - scria etnograful Dimitrie Dan la sfârșitul secolului al XIX-lea - au nasul mare și de regulă Încovoiat, care Împrejurare indică originea [lor] orientală” <endnote id=" (126, p. 7)"/>. Cam de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a excelat În prezentarea cari- caturală a evreului, cu trăsături diavolești <endnote id="(544)"/>. Evident, evreul emblematic era Iuda (mai rar Cain sau Caiafa), al cărui facies con- centra toate clișeele fizionomice identitare : nasul coroiat, buza de jos groasă și răsfrântă, exoftalmie, barba ascuțită, părul roșu etc. „Chipul de Silen” al lui Iuda, marcat de grimasă, contrasta puternic cu cel frumos și senin al lui Isus. Pentru a putea fi ușor identificat și pentru ca elementele caricaturale să fie mai vizibile, Iuda
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(386, p. 297)"/>. În De Humana Physiognomia (Neapole, 1586), Giambattista della Porta scrie, la rândul său, că nasul În formă de cioc de corb sau de cocoș denotă nerușinare și desfrâu, iar oamenii care au buzele groase și răsfrânte disprețuiesc onoarea și au suflet josnic <endnote id="(413, p. 19)"/>. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pentru a transforma „arta” În „știință”, Charles Le Brun a propus o metodă geometrică, Împărțind chipul animalelor și al oamenilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de papagal Îl trădează pe orgolios și flecar, iar omul care are nasul În formă de cioc de corb „este sortit să fie pradă celor mai condamnabile pasiuni”. În fine, tot pentru Le Brun, individul cu nasul Încovoiat, cu buzele răsfrânte și cu ochii mari reprezintă hrăpărețul <endnote id="(413, p. 30)"/>. Cam la aceleași concluzii a ajuns și elvețianul Caspar Lavater, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, În cartea La Physiognomonie ou l’Art de connaître les hommes par la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cauză, fără a aștepta repoziționările de care este capabilă energia inconștientă corect canalizată. Aceasta cu atât mai mult cu cât rezistența unei asemenea constelații ține adesea tot de realități raționale, de o anomalie a guvernării ideale, de excesul de lumină răsfrântă asupra unei fragilități interioare copleșite. Prin urmare, conștiința de sine are menirea de a opera în prealabil schimbările necesare în spirit, pentru a deschide posibilitate de reușită celor din suflet. Dacă, pentru a face loc influenței culturale a unor eterne
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
legitimă autenticitate și cu garanția unei virtualități oricând preluabile în acte superioare de sinteză. Dihotomia nu funcționează aici cu rigiditatea unei separații exclusive, ci permite, prin jocul microuniversului individual, condensarea mântuitoare de contradicție a unei ample desfășurări normative, obținerea imaginii răsfrânte a unei lumi în care regula pare a fi cea a izolării inter-elementare (asamblarea în structuri fiind opera rațiunii, adică o intervenție strict omenească). Apoi, natura intimă a eticului face din capul locului tranșabilă o altă distincție: cea între cerințe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
stelele,/ stelele mele,/ pe care încă niciodată/ nu le-am văzut 16". Poemul comprimă în expresia sa stilizată procesul subtil al expunerii imaginii transparente în contre-jour, developarea în negativ sau prin estomparea ecranului mundan pe care ea își proiectează efigia răsfrântă. Ce se vede ieșind din ascundere este imaginea tremurată a oglindirii în primordial, în pre-ființial, în "ape,/ din care curcubeul/ își bea frumusețea și neființa 17". "Mugurul de lumină" nu e atât o imagine, cât mai curând profilul unei epure
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ce păruse a fi frunzișul". Un ultim prag în calea ascensională a inițierii văzului căci, pentru a vedea cu adevărat, ochiul trebuie "să suie și să vadă", să se înalțe până la nivelul de unde se deschide noua perspectivă a adâncului, ascunsul răsfrânt, dat pe față. Atunci îi e dat să vadă "râzând sub maldăr de foi și păr gălbui -/ În loc de arbor, însăși străvechea lui Driadă". Limbajul însuși - posibila rostire - se frânge, dizolvându-se în tăcere, în imposibila vorbire despre ce este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]