575 matches
-
care ne plictisea cu gelozia ei „suedeză”. Din păcate, la ea chiar și sentimentele aveau naționalitate. Atunci am văzut pentru prima oară statuile Nijinski, în bronz, sculptate de Rodin. În catalogul expoziției era și articolul scris de Rodin (un răspuns răspicat dat detractorilor lui Nijinski, care-l ștampilaseră cu două cuvinte: „erotică bestială”) după spectacolul baletului După-amiaza unui faun, cu muzică din Debussy. Rodin scria: „Nijinski posedă frumusețea frescelor și statuilor antice, el este modelul ideal la care fiecare pictor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pe calea aerului, la mitingul și demonstrația de „Ziua eliberării patriei” exprimându-se de la tribuna oficială sosia secretarului general. Că pericolul a fost real, ne este demonstrat de implicarea administrației Johnson, care a decis „să preîntâmpine acțiunea Kremlinului cu angajamente răspicate și credibile că va declanșa represalii grave”. O scrisoare a președintelui american, adresată lui Aleksei Kosîghin, invocă și posibilitatea unui al treilea război mondial, în cazul în care Moscova ar atacă România. Mult mai exactă este analiza istoricului I. Scurtu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
limbă a trecutului, pline de sfințenie și pace sufletească, prin care se cere de la stăpânul lumii repaosul de veci, vecinica amintire și orânduirea sufletului martir în corturile drepților. După săvârșirea serviciului divin, primarul orașului nostru, d. Tufăscu, rosti cu glas răspicat și mișcat el însuși de măreția momentului, următorul cuvânt. Cetățenii iașeni au îndreptat o telegramă de recunoștință către M. Sa Preaînălțatul nostru Domn, carele întotdeauna au dovedit cât de mult e mișcată inima Sa generoasă pentru toate durerile și bucuriele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să dea contur unor crâmpeie senine, idilice din viața păstorească, punând, răzleț, câte un accent satiric, A. nu uită nici o clipă că „armânescu sândzi strigî”. Biruindu-și deprimarea, el își asprește glasul, vrând să se exprime cât mai energic, mai răspicat. Numai că, temperamental, gesticulația combativă nu i se prea potrivește. Samarineanul rămâne un poet strict dialectal. SCRIERI: [Poezii], în Antologie aromânească, îngr. Tache Papahagi, București, 1922, 155-166, 170-172, în Tache Papahagi, Poeții Z. A. Araia și T. Caciona, București, 1932
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
însă, (un fel de "Și-am încălecat pe-o șa, și v-am spus povestea-așa") imită porunca lui Negru Vodă de a ridica întreaga schelărie, fiindcă lucrarea artistică trebuie să-și arate întreaga splendoare. O splendoare, s-o spunem răspicat, devenită indiferentă la scurgerea timpului. Destule secvențe din acest Epilog II denotă o încremenire în timp a evenimentelor sau, după cum ar spune Georges Poulet: "Raportul de consecuție se desfășoară în afara timpului măsurabil".178 Iată, de exemplu, un fragment al timpului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
venereze în timpul existenței sale încărcată de ridicol, ci pe d-na T. Gestul e semnificativ și pledează în favoarea considerării poetului ca erou donquijotesc, fiindcă celebrul hidalgo trăiește irațional, dar sfârșește ca un ins cu o gândire limpede, sănătoasă. O spune răspicat Tudor Vianu: "O importantă semnificație se leagă de episodul final al povestirii lui Cervantes. Don Quijote trăiește ca un nebun și moare ca un om cu mintea sănătoasă, recunoscând îndelungata lui eroare și rătăcire. Revenirea lui la bunul-simț se întâmpă numai
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
scriu fără să cred în ce scriu, să scriu ca simplu exercițiu sau din obligație. Tot ce am scris ș...ț, tot ce am publicat Ă chiar am gândit cu adevărat în momentul în care am scris” (II, 95). Spusă răspicat, o astfel de afirmație instituie prin sine însăși un adevăr. În așa fel încât scrisorile devin un document al sinelui mai ales dacă sunt rodul unei „mistificări”, al unei înfățișări pentru celălalt. Căci Cioran este în permanență o imagine, întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
la cald a intestinului gros la organele sexuale ale creierului.... PREOTUL: Ca... Ca o putoare înfulecată... D-voastră... D-voastră mâncați vina ca pe Mielul de Paști tras în frigare. Memento mori... Și mea culpa, dar cinstit... Și în mod răspicat vă rog. Aveți habar cum trebuie să arate un om păcătos, mort atunci când zace la pământ? se întinde pe podea. Cam așa. TATĂL LUI MARIEDL: Aici nu există pământ pe podea. Mariedl a noastră a curățat temeinic peste tot. Nu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
lui Constantin, o lucrare care l-ar fi putut trimite direct la butuc și la securea călăului! Nici pseudonim, nici anonimat, nici fals editor, nici informații eronate pentru a încurca pistele: fidel metodei sale agonice, polemice, combative, militante, filosoful afirmă răspicat că documentul invocat de Biserică pentru a-și legitima și justifica puterea temporală este un fals grosolan. Și o dovedește prin metoda istorică și filologică. Cu el, știința începe să se manifeste contra pretențiilor teologiei de a-i guverna pe
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mult. Nici monism, nici materialism, nici politeism: Montaigne este... creștin. 16. Recuperări bigote. Despre religia lui Montaigne s-a spus totul - inclusiv contrariul, a ceea ce s-a scris... Unii vorbesc de ateismul său, or asta înseamnă a neglija sincera și răspicata sa condamnare a pozițiilor ateiste, a ignora opoziția lui față de orice nereligiozitate și afirmația lui explicită că s-a născut în religia catolică, apostolică și romană, că speră să moară în această credință; la cealaltă extremitate, alții subliniază simpatiile lui
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
iată tot atâtea blesteme consecutive dorinței funeste a primei femei. Nimic din toate acestea la Montaigne: niciun cuvânt despre această mitologie generatoare de catastrofe milenare. în cele trei mii de pagini ale Eseurilor nu există nici o singură mențiune, clară și răspicată, subînțeleasă sau insidioasă care să susțină această viziune a lumii. Dacă Isus Hristos și Dumnezeu apar discret, foarte discret în această lume populată de greci, de romani și de canibali, Adam lipsește la apel și Eva de asemenea. Filosoful nu împărtășește
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
tendințe clasice în literatura română etc., principiile sale artistice mărturisite, într-o formă sau alta, au fost mai puțin cercetate, deși merită toată atenția. În prefața la volumul Suvenire și impresii. Epistole și fabule, publicat în 1847, Grigore Alexandrescu mărturisea răspicat "căci eu sunt din numărul acelora care cred că poezia, pe lângă neapărata condiție de a plăcea, condiție a existenței sale este datoare și să exprime trebuințele societății și să deștepte sentimente frumoase și nobile care înalță sufletul prin idei morale
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
poeziei ardelene profetice” (G. Călinescu). Poetul se închipuie un tribun care vorbește în numele neamului oprimat, invocând vitejia străbună și vestind profetic, în cadențe ample, momentul decisiv al „deșteptării”. Imaginea bardului exponent al unui întreg popor, atitudinea gravă, tonul sumbru și răspicat, cu rezonanțe biblice, inaugurate acum în poezia ardeleană, se vor regăsi, amplificate, la G. Coșbuc, la Octavian Goga și mai târziu la Aron Cotruș și Mihai Beniuc. Unele accente din poezia socială a lui Mihai Eminescu au fost, cu siguranță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
nu refuzăm din instinct, ca pe o trivialitate aproape profanatoare, ideea că formele pot servi la vehicularea unui sens? Are valoare ceea ce nu servește la nimic: asta spune vulgata. Refuzul de a comunica este abeceul esteticilor puternice, cum a arătat răspicat Paul Valéry în "poietica" sa, în formule celebre. Dacă artistul, se spune, a ales tocmai să nu devină jurnalist, scriitor sau filosof, a făcut asta fiindcă nu avea vocația de a colporta mesaje. "N-am vrut să spun, scrie poetul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Însă pentru că pe principiul ceea ce a fost a fost nu era recomandabilă restaurarea unei situații revolute, au fost sprijinite peste tot, în lumea care contează, tendințele democratice și, în primul rând, dreptul la libera circulație. "Granițele, se auzea tot mai răspicat, nu fac decât să adâncească inegalitățile dintre cele două laturi ale lor, să le adâncească și să le perpetueze!" Și unde să se repare această gravă eroare istorică, dacă nu între două state atât de înrudite ca țările născute pe
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
sate pe care o scosese împreună cu Mihail Sadoveanu, concetățeanul și bunul său prieten. Și astfel am ajuns la scriitorii ieșeni, pe care Gorovei î i cunoșt ea bine; — Sadoveanu nu are stofă de om politic, domnule gazetar, a spus el răspicat, lovind cu bastonul niște cătină de gard. Nici tacit. El nu poate spune minciuni, nici vinde vorbe. Sadoveanu crede în literatura pe care o scrie, pentru care și-a vândut familia, tihna, chiar și sufletul (. Sadoveanu nu-i nici temperament
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Polonia, în Cehoslovacia etc., prin personalități de calibrul lui Soljenițân, Soloviov, Bukovski, Havel, Kundera, Arendt. Din fericire, asemenea personalitate a existat și în România. Este Paul Goma. Iar judecata lui asupra postmodernismului optzecist nu lasă loc de dubii. Goma afirmă răspicat că "avangardismul de refugiu" al postmoderniștilor români nu are nimic a face cu "rezistența". În inclementele sale jurnale, în publicistica lui incendiară, de forță eminesciană, chiar dacă nu are geniul ei artistic, Goma spune, în limbaj nud, adesea crud, că pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
imperială de refacere a Imperiului roman nu considera înglobarea ținuturilor nord-dunărene drept cucerire, ci recuperare; aceste teritorii, în principal Dacia Traiană, erau privite ca aparținând imperiului. În acest sens, Porcopius din Caesarea, vorbind despre ținuturile străbătute de Dună re, spune răspicat: „Ajungând în vecinătatea Daciei, se pare că desparte mai întâi pe barbarii care se găsesc la stânga, de romanii ce se află la dreapta” . Dunărea, așa cum spunea Nicolae Iorga, nu a avut, în tot evul mediu românesc, caracterul de graniță, mai
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
socială), I.D. SÎrbu, a cărui soră locuia la Petroșani, primind, de pildă, ordin ca În perioada evenimentelor din Valea Jiului să nu plece de acasă 14. Pe de altă parte, analiști mai intransigenți, ca Ioan Velica și Dragoș ștefan Velica, afirmă răspicat: „Concluzia la acest subiect este că intelectualitatea din România a aprobat În mod tacit, dar fără să se implice În vreun fel, greva minerilor din 2-3 august 1977 de la Lupeni”15. Toate aspectele represiunii din 1977 din Valea Jiului demonstrează o
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
armată și administrația provizorie a țării exercitate pe durata lucrărilor, ca și prin statutul asumat de putere protectoare) în procesul elaborării, finalizării și aplicării Regulamentului 15. Opoziția antiregulamentară a "beneficiarilor" pământeni, devenită aproape sinonimă cu opoziția antirusească, exprimată prin protestul răspicat al Adunării muntene față de introducerea articolului adițional și, mai cu seamă, prin "ceremonia" incinerării din 6 septembrie 1848 a celor două simboluri ale oprimării naționale și sociale, Regulamentul și Arhondologia 16, pare să fi influențat decisiv și unilateral discursul istoriografic
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
rețelei de spitale rurale era rezultatul unei necesități imperioase pentru a stăvili morbiditatea crescândă și mortalitatea Înaltă. Dincolo de recunoașterea acestei realități Eminescu pătrunde cu analiza sa necruțătoare și cu spiritul său polemic În realitățile crude ale timpului său. El afirmă răspicat că „În mod artificial s-a dezvoltat o morbiditate În satele noastre cum nu s-a mai pomenit nicicând, nici În vremea epidemiilor. Până și sănătatea fizică a poporului nostru robit de uzură, stors de corupția administrației, otrăvit de băuturi
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Dacă insistăm asupra poziției lor este și pentru că nemulțumirea și îngrijorarea generate de încălzirea globală pot fi împărtășite de către tot mai mulți cetățeni și pot favoriza derapaje spre poziții radicale. Înțelegem dezamăgirea autorilor și subscriem la opinia lor, când spun răspicat: Dacă prevenirea schimbărilor climatice ar fi un sport olimpic, nici o țară din lume nu ar urca pe podium."336 Însă autoritarismul pe care îl conturează nu reprezintă nicidecum o soluție la o problemă așa de complexă. Cum remarca și Giddens
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
precise, care urmează o anumită logică, fie inductivă, fie deductivă, fie inductivo- deductivă. Pe parcursul derulării momentului, prevalentă este metoda conversației examinatorii, dar pot apare situații în care se folosește demonstrația, exercițiul etc. Fiecare întrebare se formulează cu glas tare, răspicat și se adresează întregii clase; apoi se așteaptă câteva secunde, ca elevii să-și formuleze răspunsurile în minte (în gând); după care se numește un elev să răspundă. Se recomandă ca după fiecare răspuns să fie consultată clasa: “este bun
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
de lecție. Sunt verigi comune cu ale unei lecții combinate, presupunând activități didactice similare, precum se vede, momentul organizatoric și îndrumările suplimentare. Celelalte verigi au un anumit specific. Să le examinăm pe rând. Enunțarea subiectului lecției se face cu glas răspicat și eventual se scrie pe tablă; totodată profesorul explică elevilor scopul și importanța lucrării anunțate; totul trebuie să se termine în 1-2 minute. Introducerea elevilor în lecție durează 5-10 minute și presupune următoarele activități didactice: - organizarea locurilor de aplicație (pentru
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
revelații spirituale profunde, ci pentru că acest lucru este în beneficiul celor dintâi. Ar trebui, prin urmare, ca factorii de decizie să încerce să separe religia de viața publică? Așa cum afirmă și Madeleine Albright, răspunsul la această întrebare este un "nu" răspicat. N-ar trebui să facem acest lucru, și chiar dacă am încerca, nu am reuși. Convingerile religioase, dacă sunt cu adevărat convingeri, nu pot fi scoase și puse la loc ca o pereche de ghete. Ele ne însoțesc peste tot, iar
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]