2,766 matches
-
diferitelor naționalități și de inițiativele ecumenice locale. Într-o discuție degajată, au fost subliniate mediul tolerant și echilibrul interconfesional timișorean. Distincții pontificale Calitățile omului Martin Roos nu se reduc doar la vocația pastorală de angajare consecventă spre binele aproapelui. În răstimpul dintre misiunile pe care și le-a asumat, Msgr. Martin Roos a publicat, în 1998, un volum documentat istoric cu privire la unul dintre cele mai reprezentative lăcașuri de cult diecezane: Basilica Minor Maria Radna. În curând va apărea și al II
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
în vederile criticului patronal... Dar natură morală a lui Felix Aderca se manifestă nu doar în susținerea fermă a modernității, a universalismului, a preeminentei personalităților, în atitudinea prointelectuală și antigregară, ci și în "nervii slabi" pe care-i învedera în răstimpuri, într-o anume inconstanta, în glisarea către poziții contrarii. Scriitorul aparținea unei categorii de autori care și-au schimbat cu ușurință punctele de vedere, s-ar zice că în virtutea unui impuls migrator, a unei mobilități funciare. Deschiderea să foarte amplă
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
în dauna feminității; arhetipul Tatălui, nu Mama. E ceea ce-l separă, de altminteri, de câțiva preferați ai săi: Nerval, Novalis, Edgar Poe... Mai anevoie explicabil, căci scandalos prin definiție, este apelul lui Ion Barbu, spre finele lui ^40 și în răstimpul Rebeliunii, la suprimarea prietenului Vianu (fapt explicat de către fiul acestuia prin "gelozia" poetului față de Ralea, cu care se legase Tudor): enormitate evidență și într-atâta de grotesca, încât fu luată-n zeflemea. E drept că și Baudelaire ceruse, pe ulițele
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
un serafism al unei juneți privilegiate. Egolatria îi era încă amabil-colegială, mătăsoasa. Artiștii l-ar fi putut lua ca model pentru un Apollo. Cînd lua cuvîntul la întrunirile noastre literare - umile prilejuri de convorbiri gîtuite de indigentă spirituală a acelui răstimp apăsător - o rază aurie le înnobila. Stăteam de vorbă, cîteodată, cu tînărul Breban, preumblîndu-ne pe străzile centrale ale metropolei transilvane ce ne adăpostea temporar. Cel ce urma a scrie În absență stăpînilor mă surprindea prin anvergură preocupărilor sale, expuse cu
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
dădea iluzorii aere reformatoare și-a recunoscut eșecul, luînd atitudine - în calitate de prim disident în raport cu "geniul Carpaților" - împotriva noului curs politic promovat de dictatorul de la București (sedus, după toate probabilitățile, de modelul chinez) și rămînînd peste hotare... L-am revăzut, în răstimpuri, la adunările scriitoricești, nu fără a mă întreba cum e posibil, pentru un "transfug" (deci component al celei mai odioase categorii pentru puterea comunistă), să figureze, alternativ, și "afară" și "înăuntru", însă și nu fără a urmări, cu strîngere de
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
Val Gheorghiu Cu bontul creion prin București, în răstimpul îngăduit de nebunia, frumoasa nebunie a pregătirii versnisajului meu de la galeria "Orizont". Pentru că a desanda, oleacă, din molcomul Iași în tehuiul București înseamnă, mai întîi, a vedea, a tot vedea și, dacă se poate, a notă. Ajungînd, seara, cu un
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
un albastru foarte chimic, anevoie retinîndu-si rîsul, apar, nu prea cadențat, de după colțul clădirii și se îndreaptă, pe trotuar, catre majestuoasa poartă. Nimeni nu-i observa. În urma lor, ca la țară, vin leneși doi cîini vagabonzi, probabil amicii flăcăilor în răstimpul dintre schimbări. Dincolo, clădirea fostului CC, intactă după răpăiala regizată din decembrie ^89, conserva cîteva urme de gloanțe, ricoșeuri scăpate regizorului care ne-a păcălit șapte ani. Ce spațiu plin de spaime și de interdicții era piața asta, cînd în
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
iar, fără zăbavă și fără speranță, la dinozaurii cu picamere, seceri și ciocane, urcați cîndva, în epoci de aur, pe nobila arhitravă neoclasică a Universității ieșene, și rămași țepeni acolo, neclintiți nici de voința cutremurelor care ne-au vizitat în răstimpuri. Cine să-i dea jos? De asta-i arde unui rector, acum? Nu vedeți ce...? Dar mozaicul de pe Prefectură (fost comitet județean de partid)? Ce emblemă luminoasă, cu tacîmul ei complet: steaua kremlinească, macaraua (muncă! Muncă!), satelitul gagarinean, cartea, secera
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
Pe cînd mai toți se jucau în fața lui Dumnezeu cu viața,/ făcînd din cuvinte proprietate de stat,/ sclave vîndute unor utopii de import,/ ca-ntr-un carnaval continuu fără sărbători"), numărîndu-se printre cei ce-și extind atitudinea critică și la răstimpul post-revoluționar, la marasmul nostru actual, sub o egidă "democratică": "Un animal mic și urît aleargă mereu în față, ca viitorul/ pe care ni l-au tot promis. Dar ce rost mai are să-ți faci griji/ Aflat în conflict cu un
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
-și precizeze opțiunea atunci cînd s-a rupt FSN-ul. Ceea ce nu schimbă principial datele problemei, că echidistanța instituției prezidențiale încă nu există în România. Să nu uităm însă că am intrat în anul alegerilor. Ce vor face penețecediștii în răstimpul rămas pînă la alegeri? asta e întrebarea. Să se întoarcă la sloganul moralității absolute e dificil. Să se bizuie numai pe eventualele efecte pozitive ale guvernării e mai mult decît riscant. Să facă promisiuni e posibil, dar promisiuni blindate de
Adevărații penețecediști by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17345_a_18670]
-
doar pentru că puțină istorie literară ne ajută întotdeauna să discernem mai bine dincolo de iluziile optice, de veritabilul trompe-d'oeil al criticii literare, ci pentru că, recunosc sincer, întîmplarea a decis să citesc traducerea românească a romanului lui Thomas Pynchon la scurt răstimp după ce încheiasem monumentala colecție a nuvelelor lui Vladimir Nabokov. Aparent, cei doi sînt într-atît de diferiți, fiecare descins din alt univers estetic, fiecare cu o altă miză de creație, încît chiar numai întîmplarea îi poate forța să stea laolaltă. Sau
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
ziduri apare, la concerte mari, la Operă, la "Festival", afișul cu chipul lui inspirat și chinuit de sublimul creației - cel mai melodramatic, ca atracție semi-comercială. Dar nu manifestăm adevăratul respect pentru acest om, pentru acest nume atât de mediatizat la răstimpuri, obiect de succes comercial asigurat, care atrage "și turiști străini". Rapsodiile române ale lui te întâmpină în unele mari magazine occidentale, inaugurează congrese internaționale, "ne mândrim" că în Larousse (1995) este menționat ca "violoniste et compositeur roumain". Iar umila lui
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
defrișînd zone interioare care țin de cunoaștere, de plivirea buruienilor neștiinței, de desțelenirea bunelor maniere care se cuvin a fi cultivate, însușite, combătînd totodată nerozia și tradițională îngîmfare omenească. Totul în virtutea nevoii de civilizație, de promovare a antibarbarilor. Căci, în răstimpul unei clipe supreme - după cum explică St. Zweig -, Europa întreaga este unită în aspirația mult visata spre o civilizație omogena care... să pună capăt străvechii discordii fatale; aceasta tentativă de neuitat va rămîne legată în mod deosebit de figură și numele lui
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
pînă la sînge/ de amintiri" (Popas). Odată obținută această performanță, d-sa trăiește liric (prin delegație!) în locul lor: "Îngerul meu/ singur și el/ asculta noaptea hohotind prin unghere// sînt păsări de întuneric/ șoptesc/ socotind pe degete orele/ oprite în loc//în răstimpuri/ cartea citită de noi amîndoi/ tresare// e și ea o ființă/ îmi spune Îngerul/ și se face nevăzut printre file" (Înger îngerașul meu). Ori: "Picătură de ceai/ luminează palid chipul ferestrei/ cu sfiala ating liniștea/ cuibărita în lucruri/ transparente pe
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
apar și dispar așa cum au apărut, ca într-o scamatorie de cea mai joasă speță. Ocultarea adevărului istoric tinde să blocheze memoria, inclusiv cea scrisă. Rescrierea istoriei impune, logic, accesul liber la arhive, precum și corelarea obiectivă, corectă, a faptelor revolute. Răstimpul clipei își găsește, astfel, locul cuvenit în șirul împrejurărilor de ieri, de astăzi și de mîine. Fugit irreparabile tempus.
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
alte cuvinte, aici sunt suspendate - așa cum cerea Milan Kundera în Arta românului -, atât judecată morală, cât și ăconventia verosimilitudiniiă. Așadar, pe de-o parte, personajul nu este ținut să fie, cu orice preț și în tot momentul, un monstru: la răstimpuri, el ni se înfățișează uman, ba chiar simpatic, iar performanțele sale în domeniul râului pot foarte bine să ne trezească admirația, ca orice lucru bine făcut. Pe de altă parte, hiperbola - ca principiu structurant al narațiunii - pune toate faptele narate
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
incapacitatea Convenției Democratice de a conduce țara. Dintr-o dată, prin înalt decret pedeserist, cei șapte ani de spoliere sistematică, odioasa a țarii deveneau intervalul vacilor grase, iar prezența la guvernare de douăzeci și ceva de luni a fostei opoziții un răstimp al nenorocirilor și al corupției generalizate! Am criticat - slavă Domnului și dispariției cenzurii! - în chiar această pagină amatorismul, prostia, aroganță actualei guvernări, fără a uita nici prestația mălăiața a președinției. Dar asta nu trebuie să ne orbeasca într-atât încât
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
a lăsat tot mai mult absorbita de activitatea de traducător și editor, de administrarea, cu competența și devotament, a textelor altora. Așa se face că de peste un deceniu nu a mai publicat nici o carte de versuri proprii, deși în acest răstimp a fost prezentă cu diferite poeme în numeroase antologii românești și străine. Culoare și prospețime Tot ceea ce a scris mai bun Denișa Comănescu poate fi regăsit în volumul retrospectiv recent apărut, Urma de foc. Prima impresie care ni se impune
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
deci liber și doritor să reiau, ăn alt cadru, colaborarea mea la Academie". Menționez că G. Călinescu era deja membru titular an Academia Republicii Populare Române an vreme ce Tudor Vianu va dobăndi aceeași calitate abia peste trei ani. an răstimp ași pune pe hartie oful: "Actualizănd un proiect mai vechi, te ăntreb, iubite prietene, dacă n-ar fi nevoie de mine la Institutul de istorie literară, pentru lucrări pe care le-aș execută an calitate de colaborator extern, ăn regimul
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
în pofida rădăcinilor, mișcătoare. Pe vremea aceea nici gînd să fi știut că mileniul care urma să vină va debuta printr-o criză a transhumantei, cvasiuniversală, developînd atît foamea de spațiu, veșnică, precum și foamea alimentară, endemica. O mie de ani cît răstimpul unei clipe. Și milioane de ochi de copii fixîndu-ne, mustrător, de dincolo de azurul ecranului de televizor, spunînd fără cuvinte: "De unde sînt? Sînt din copilăria mea, la fel cum sînt dintr-o țară." Mă întreb: "De ce n-o fi existînd și
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
din 2000, aceiași pedeseristi să fie convinși că nu dragostea pentru ei a contat, ci votul negativ al celor ce suporta duritățile reformei.) Că alegerile bat la ușă, e doar o figură de stil. Pentru că până la momentul lor e un răstimp an care forțele democratice din țară ași pot eșalona strategiile an așa fel că lovitura - ultima, speram - dată reziduurilor comuniste să fie decisivă și ireversibilă. Economia, care va cunoaște, ăntre timp, impulsul atât de mult așteptat, revenirea an forță a
Înapoi, la comunism? by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17479_a_18804]
-
sub beneficiul "științific", dar și moral, ceea ce s-a făcut atît de strîmb și de repulsiv, încît pare a izvorî din tiparele unei anti-Creatii. Evident, n-am putea nega valoroasele, adesea foarte importanțele opere ce au apărut în acest lung răstimp de eclipsă politică, mai cu seamă după "detenta" de dupa 1965, însă ele nu fac decît să marcheze un contrast, producîndu-se mai totdeauna în răspăr cu directivele oficiale, în circumstanțele nu o dată dramatice, ale luptei cu pretențiile ideologice ale cîrmuirii. Invocarea
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
oastea moldoveneasca (11-22 iulie), s-a încheiat cu un eșec. În aceste condiții, refugiul în Rusia a fost singura soluție, în așteptarea unei reîntoarceri, care n-a mai avut loc, până la moartea-i prematură, la nici 50 de ani. Dar răstimpul de peste un deceniu petrecut în Rusia, ca înalt sfetnic al lui Petru I, a marcat pentru fostul domn apogeul creației sale stiintifico-literare și al prestigiului internațional, fiind ales - primul dintre români - membru al unei Academii europene, si anume al celei
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Carrière în prefață să, sînt chemate, de data asta, să lecuiască însăși literatura. Multele povestiri din acest volum au fost strînse pe parcursul a 25 de ani. Nu reiese limpede, pentru mine, din prefață explicativa a autorului, dacă în acest lung răstimp le-a strîns cu bună-stiintă, pentru a alcătui cîndva un volum, ori dacă inițial le adună pentru plăcerea să, pentru ca mai tîrziu să decidă că ele își așteaptă ascultători. Și cum să aduni într-o carte povestiri al căror principal
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
evident, e un om complex, un prototip caracterizat mai curînd prin deviații decît prin norme. este, înainte de orice, pelerin și penitent. El cutreiera lumea, în căutarea propriilor sale himere (între care se numără Dumnezeu) și e obsedat, în tot acest răstimp al călătoriei sale, de un copleșitor sentiment de vinovăție. Cele mai interesante capitole din carte sînt, după părerea mea, cele despre orășean și marginal, nu doar pentru că se potrivesc cel mai bine cu mentalul nostru, cu propriile noastre curiozități ori
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]