2,521 matches
-
își amintește acrobatul de altădată, Traian Cristea.. Angajați la Circul de Stat, mai apoi, Dumitru și Traian Cristea s-au făcut în scurt timp, foarte cunoscuți în toată țara, dobândindu-și renumele de „frații Tarzan”. Acrobațiile executate de către ei tăiau răsuflarea privitorilor. Așa și-au început scrierea unei biografii colosale. Au trecut prin toate regimurile, impunându-și valoarea... Dacă în timpul lui Gheorghe Gheorghiu Dej, în fața căruia, nu o singură dată au dat spectacole, așa cum au dat și în fața lui Kim Ir
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fratii_tarzan_corifei_in_ar_aurel_v_zgheran_1388509391.html [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
argintii de la tâmple Sunt clipele de durere Presărate în calea mea de viață... Mi-ai atins ochii cu privirea, Fără să știi Că roua de pe pleoape E rodul tristeții adânci, Care m-a prins în mrejele ei... Mi-ai sorbit răsuflarea caldă, Dar nu ți-ai dat seama Că oftatul meu profund Este bucuria că te-am găsit, Iar tristețea-mi începe să se risipească... (din volumul "Lacrimi de suflet", Editura Emma, Orăștie, 2014) Referință Bibliografică: N-AI ÎNȚELES... Camelia Ardelean
N-AI ÎNȚELES... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1415478594.html [Corola-blog/BlogPost/371464_a_372793]
-
In schimb la Miltos Sahtouris,edenul este perceput când urc în cerul poeziei/îmbrăcat în bunavestire a așteptării pruncului/străbătând o cale în imensitate ... Vor veni zilele ce ne-au sorbit/în cupele de alabastru ale amiezii,/din nou iluminând răsuflarea mării/și-nnebunind licuricii câmpiei,așa își creionează în Epilog edenul,poetul Vasos Voiadzoglu care a trăit o parte din viață,în insula Skiros,pe care o vede ca un spațiu edenic unde semnele bucuriei se văd,ca un dar al
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408249391.html [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
unui zeu, mă simt atins de sensibilitatea și mireasma unei flori, mă simt mângâiat de blândețea unui sfânt. Și nu e decât o mânuță de copil, un suflet de înger, o adiere de vânt... Din când în cînd, îmi țin răsuflarea să-i aud suflu, să-i simt pulsul și respirația. Aceste momente, mă trimit cu mintea și cu gândul la anii copilăriei, la copilul din mine, încercând să mă descopăr să mă regăsesc, să mă văd pe mine prin ea
DĂ-MI MÂNUŢA, TATI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1434104159.html [Corola-blog/BlogPost/348573_a_349902]
-
Sunt... ETERNITATEA, Sunt ...ale MAMEI MÂINI. EU M-am născut în surâsul unei dimineți de mai Cu primăvara-n pleoape, în tânguiri de nai, Cu mângâieri de flori, parfum de viorele, Zâmbet de liliac, stoluri de rândunele. Eu sunt o răsuflare din oftatul vieții, Un firicel de iarbă sub roua dimineții; Un simplu cântareț de vorbe, de cuvinte, Pentru cel ce-aude și vrea să ia aminte. Să stea și să asculte poemul unui gând Să râdă sau să plângă...ce
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1451557827.html [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
pe alți fraieri precum aceștia. Prin urmare, Silvia intră și ea în comă, fericită că nu va fi găsită. Nu a durat însă prea mult. La un moment dat o matahală plină de table a căzut peste ea luându-i răsuflarea. Dar numai atât! După câteva minute, nedumerită, Silvia se mișcă puțin ca să nu moară sufocată, iar namila căzu pe podea cu un zgomot asemănător unor tingiri aruncate pe trotuar. Nu gemu și nici nu încercă să se ridice, mai ales
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
mai rapid ca iluzia unei fantezii rătăcite în ceața dorințelor. Iubește ... speră ... continuă să trăiești! (Cami) Să te bucuri de ziua ce vine.. de momentul care trece .. de vorba șoptită a sufletului care te iubește ... a inimii ce simte ritmul răsuflării tale! ( Cami) Un gând bun este puntea dintre minte și inimă. (Cami) Părerea mea este, că trebuie să ne canalizăm energia spre lucruri benefice, să ne umple sufletul, spiritul și mintea. De aceea apreciem, iubim sau admirăm, unele persoane, locuri
REFLECŢII PERSONALE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Reflectii_personale_camelia_constantin_1364297843.html [Corola-blog/BlogPost/345413_a_346742]
-
soare și asprite de buruieni. Stă așa slabă și stingheră pe scaun, îmbrăcată ca pentru biserică. Numai că în biserică știe locul mâinilor și rostul lor, lângă ceilalți semeni tăcuți și smeriți ca sfinții pictați pe ziduri, care le culeg răsuflarea din liniștea rugăciunii. Aici, în restaurantul zgomotos, la masa mare, rotundă, care n-ar fi încăput în odaia ei bună, mâinile i se adună din când în când una lângă alta pe masă, ca labele unui cățel, în dreptul farfuriei a
TABLOURI: FEMEIA CU BATIC de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefania_oproescu_1483391083.html [Corola-blog/BlogPost/341035_a_342364]
-
ce-nfrigurat așteaptă să nu mai rătăcesc prin locuri unde-am fost și să-i prefac grăbit visul de-a fi în faptă. Strâng spicele și cânt un cântec nou mereu și simt că undeva, în mine sau pe-alături, cu răsuflarea Sa de foc, chiar Dumnezeu, zâmbind, topește blând și vechi și noi omături. Anatol Covali Referință Bibliografică: M-am risipit mereu / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2038, Anul VI, 30 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
M-AM RISIPIT MEREU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1469882628.html [Corola-blog/BlogPost/369957_a_371286]
-
au făcut să le considere ca ceva obișnuit. Atunci când îl sâcâie, își zice-n sinea sa: „Iar le viniră dracii, n-am decât să aștept până mă lasă...” și, istovit de frisoanele durerii, se așeza unde putea ca să-și tragă răsuflarea. Nu mai era chip să facă vreo mișcare, amorțeala punea stăpânire pe el, și devenea ca un om paralizat pentru câteva zeci de minute. * * * După cum ați luat la cunoștință, Andrei trecuse demult de anii tinereții, iar singurătatea și nevoile îi
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
și veridicitatea care ne fac să credem că ne găsim împreună cu autorul chiar în acele locuri pe care le privim încântați. Îl însoțim așadar în continuare pe dl Ion Nălbitorul prin defileul cazanelor, oprindu-ne în fața priveliștilor care ne taie răsuflarea. Ajungem în Banat și de aici urcăm înspre nord, către Maramureș. Nu putem să nu ne oprim ca să respirăm aerul curat al Munților Apuseni și să ne lăsăm încântați de priveliști: „Din Turda se poate ajunge pe spectaculoasele Cheile Turzii
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
femeia este un fluier răsunând când vesel, când tânguit ea-și cântă așteptările își plânge neiubirile uneori se revarsă în note tumultuoase care îmbrățișează. femeia este un fluier uneori ea rămâne neatinsă de gura bărbatului degetele lui nu o mângâie răsuflarea lui îi este străină o astfel de femeie se usucă și moare. Referință Bibliografică: femeia este un fluier / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 343, Anul I, 09 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob
FEMEIA ESTE UN FLUIER de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Femeia_este_un_fluier.html [Corola-blog/BlogPost/359561_a_360890]
-
a întrerupt Ovidiu, mutându-și repede privirea de la lună la mine, de parcă îmi citise gândurile. - Vino, am zis, deschizând larg brațele, nerăbdătoare să-l îmbrățișez, sărutându-l și strângându-l la pieptul meu cu nesaț. După câteva minute, îi auzeam răsuflarea greoaie, caracteristică unui bărbat stârnit și, topită de dorință, i-am șoptit, privindu-l galeș și strângându-l cu repeziciune, de mâini: - Vreau să facem dragoste. - Știu; și eu vreau, a zis în timp ce deschidea portiera din față cu mâna dreaptă
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1484996049.html [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
când se aude câte o bufniță căreia îi răspunde din depărtări cântecul huhurezului. Dintr-un copac alăturat spintecă semiobscuritatea țipătul cucuvelei. Un fior trece prin inimile tinerelor fete care se ghemuiesc tăcute, dar înspăimântate, lângă trupurile bărbaților. Ei le simt răsuflarea sacadată de spaimă și le încurajează că totul se va termina cu bine. Din moși strămoși se transmisese legenda blestemului ca nici un picior de om să nu pătrundă în această pădure. Cu timpul vraja își mai pierduse din putere și
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
o conduc la un gen pe care l-am putea califica drept de epistolar elegiac : “Lacrima pământului înrobește. Lacrima dimineților libertate dăruie... Nimic din ce este azi nu mai este. Odată pomenit a trecut. Azi este deja un ieri. Numai răsuflarea secundelor rămâne în tâmplă, restul fuge odată cu strănutul. Candela lotusului stă de veghe lacrimii pământului, până la deschiderea celei de a o mia petale albe.” Termenul epistolă provine din latinul epistola însemnând o scrisoare, corespondență dar, într-un sens mai larg
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1427036577.html [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
de vrejuri ale emoției, pentru că apoi să mă reconstruiască, din temelii, mereu aceeași și veșnic altă. Îmi furnizează combustibil pentru zilele lipsite de culoare, îmi trasează direcții precise în momentele mele de derivă și mă fac să parcurg dintr-o răsuflare drumul până la rădăcinile fericirii. Și, desi niciuna nu e oropsita printre suratele ei, adunate în adâncuri de inimă și de colecție, sunt totuși declarații pe de-a-ntregul speciale, care au intrat pe ușa din față sau prin cine știe ce fereastră uitată
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_l%C4%83iu/canal [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
de vrejuri ale emoției, pentru că apoi să mă reconstruiască, din temelii, mereu aceeași și veșnic altă. Îmi furnizează combustibil pentru zilele lipsite de culoare, îmi trasează direcții precise în momentele mele de derivă și mă fac să parcurg dintr-o răsuflare drumul până la rădăcinile fericirii.Și, desi niciuna nu e oropsita printre suratele ei, adunate în adâncuri de inimă și de colecție, sunt totuși declarații pe de-a-ntregul speciale, care au intrat pe ușa din față sau prin cine știe ce fereastră uitată
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_l%C4%83iu/canal [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
cerul și pământul. O gluga mare îi acoperea fața. -Opriți! N-aveți dreptul, să aduceți înapoi, ce-am secerat eu! Ținea în mână un toiag înalt cu un craniu de mort în vârf. Suflă spre torță și o împietri cu răsuflarea de gheață. -El îmi aparține, pentru veșnicie ! -Rămâi pe loc! Împărăția ta nu este aici! Nu ai fost invitată! L-ai luat mișeleste. Așa spune Cartea Cunoașterii. Nu ai dreptul, să te amesteci! La pământ! Regentul i-a curmat calea
BASM... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Basm_camelia_constantin_1329987790.html [Corola-blog/BlogPost/357965_a_359294]
-
a lua telecabina cu care am de trecut o porțiune pe deasupra mării. Costă 26 de dolari, pentru ambele sensuri dar îți oferă și câteva beneficii pentru parcul de distracții. Și apoi, panorama... trecerii peste mare, vederea aeriană care îți tăie răsuflarea... Ceva frumos și minunat. Merită toți banii! Insulă este aceesibila și cu mașina, metroul, feriboatul... dar cel mai minunat mijloc de traversare este cel cu telecabina. Mai ales că... poți face fotografii inedite. Cunoșteam locul, deoarece mai fusesem pe aici
ESCALĂ LA SINGAPORE – ÎN CĂUTAREA MERLIONULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1387368229.html [Corola-blog/BlogPost/347705_a_349034]
-
viscolul se topește / cu pleoapele strînse / și genunchii la gură”, “ Există atîtea zăpezi / din care să-ți faci un contur”, “În jurul gleznelor mele / și în spațiul curb dintre noi”, “încăperile goale / despărțite de lume”, “Din harpă pot răsări / oricînd / două răsuflări gemene / ca două aripi de ceară”, “Era seară și apele verzi / tresăltau deodată cu cerul”, “Dimineața miroase a măr fermecat / și a libelulă hrănită cu smirn : Constantin Trandafir <ctrandafir 10@yahoo.com>ă”, poezia “Reduta” (pag. 42) ar trebui citată
POEME CU CEASURI SI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_cu_ceasuri_si_flori_ioan_lila_1359363153_p5j12.html [Corola-blog/BlogPost/348877_a_350206]
-
să nu crezi atunci că animalele, ca și oamenii, au alesele lor, că sunt conduse și apărate de făpturi însemnate prin mărime și frumusețe?... Se lăsase, cum să vă spun, o liniște nefirească, pădurea tăcuse din nou, ținându-și parcă răsuflarea, ca de fiecare dată când primejdia plutește în aer, animalul rămas împietrit o simțea și el, venise acolo să o înfrunte, da nu această primejdie, ci alta, pe măsura puterilor sale! Și atunci mi s-o părut ceva necinstit în
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Panda.html [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
26 martie 2012 Toate Articolele Autorului artist: Tompos Opra Agota titlu tablou: Toresvonalakmenten (Pe lângă linii rupte) las cuvintele așternute între piatra și nisipul țărmului zvârcolit de furtuni. verdele sună a singurătate. treptele cerului se ascund pe faleza zborului negândit. o răsuflare cerșesc, cu palma întinsă spre litere aștept resemnată încă un anotimp. încă o trecere de valuri. aleg unul și-l las să-mi atingă umărul cu tristețea lui. îl ascult. nimic. înșiră mărgele aspre din perlele neșlefuite. îl cred. a
ÎNTRE VAL ŞI ŢĂRM, NIMIC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/Intre_val_si_tarm_nimic_anne_marie_bejliu_1332747795.html [Corola-blog/BlogPost/346405_a_347734]
-
obraji. Lordul se încruntă: - Îți displace viața de aici? - Nu sire, nicidecum. Am fost tratată cu respect și apreciere. Sunt mulțumită. Nu acesta e motivulIi susținea privirea - Ai obligații față de o anumită persoană? Respiră precipitat, situația era delicată. Îi simțea răsuflarea pe frunte. El îi săltă bărbia și cu degetele mari ștergea lacrimile. - Lacrimile îți decolorează nuanță ochilor. O pictoriță trebuie să știe. Și nu îți pot oferi o altă batista. Glumea.Voalul alunecă pe iarbă. Încercă să se aplece după
MY LORD (4) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1473243095.html [Corola-blog/BlogPost/341186_a_342515]
-
din lemn, Geme bradul că îl doare, Dar rămâne drept și demn. De nămeți zdrobite case Prin ferestre clipesc lin, Pe pereți lumină oarbă Varsă umbre-n lung suspin. Vuietul de-afară crește, Cel din inimă la fel, Unu-ngheață răsuflarea, Altul sufletul din el. Neaua a cuprins pământul, Copiii cu veselie Chiuie printre nămeți, Iarna-i a lor bucurie. Aflat într-o vacanță bine meritata la munte, Fuego ne scrie: Sclipirea minunilor de iarnă "Anotimp de veghe. Vreme a regasirii
SCLIPIREA MINUNILOR DE IARNĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sclipirea_minunilor_de_iarna_rodica_elena_lupu_1359362690_hlcu9.html [Corola-blog/BlogPost/348876_a_350205]
-
preparat prânzul, în rest nimic, am răspuns eu smerită. - Nu te-a căutat Ovidiu? întrebase ea brusc, incitându-mă fără voia ei. - Nu! Și nici nu-mi doresc asta! Vreau să-l uit, s-a terminat, am răspuns ținându-mi răsuflarea, convinsă sută la sută de ce spuneam. - Mai vedem noi, Natalia, mai vorbim noi mâine sau poate peste o săptămână. Treci pe la mine azi? A schimbat mătușa în grabă tema conversației. - Nu am chef astăzi să ies din casă, am răspuns
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485159117.html [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]