1,210 matches
-
lungă odă-ți cântă, prelunge făr' de ... Citește mai mult REGINA MUZICIIRegina muzicii frumoase ești cânturi de zeițăReverși suave strune din portu-ți de crăiță,Arcușul tău cel molcom tresare din baladăși plânge peste doine, ce-n triluri ți se scaldă.Răsunetul de coarde sub apriga cântareTrezește codrul verde și valul spart în mare,Cotloanele de munți și-ntinsul de câmpii,Adânc de văi zbârcite și florile zglobii.Ecouri prelungite, vibrate și frumoaseîncântă suflul lumii în zilele mănoase,Divina-ți manieră... O
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Enescu“) și Prof. Univ. Dr. Mircea Penescu (manager Spitalul Clinic de Nefrologie „Carol Davila“, concert-maestru în Orchestra Medicilor București, Președinte al Fundației „Medicina și Muzica“) ș.a. Lansarea va fi urmată de o sesiune de autografe. Prunner este un nume cu răsunet mondial în domeniul muzicii, purtat de trei generații de artiști care au adus recunoaștere și apreciere României. Povestea începe cu marele contrabasist Joseph Prunner, care în anul 1909 a părăsit Austria în favoarea României, la rugămintea lui George Enescu, devenind primul
„IOSIF ION PRUNNER, TREI GENERAȚII LA ATENEUL ROMÂN” – LANSARE EVENIMENT LA ATENEUL ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445951356.html [Corola-blog/BlogPost/342967_a_344296]
-
din conducerea asociației și pot primi relații suplimentare la numărul de telefon 6979113417. Trebuie subliniat, cu această ocazie, acțiunile efectuate cu mare străduință și seriozitate de membrii asociației, aceasta efectuând pași mici și siguri în ultimii ani. Între acțiunile de răsunet ale asociației notăm lansarea de carte a teologului român Ion Marian Croitoru, doctor în teologie la Facultatea de Teologie a Universității Kapodistriene din Atena și lector universitar la Facultatea de Teologie a Universității Valahia din Târgoviște, eveniment cultural care a
Asociația românilor din Aspropyrgos sărbătoreşte patru ani de existență by http://uzp.org.ro/asociatia-romanilor-din-aspropyrgos-sarbatoreste-patru-ani-de-existenta/ [Corola-blog/BlogPost/94182_a_95474]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETE CU RĂSUNETE 10 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1990 din 12 iunie 2016 Toate Articolele Autorului mi-ai spus că zăcăminte nu-s din dor de dus din ziceri de poeme de-aceea azi când poame plâng la coama
SONETE CU RĂSUNETE 10 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1465711150.html [Corola-blog/BlogPost/370908_a_372237]
-
am să plâng adeseori ci am să mă ascund sub drumul dus e ceasul buzelor prea coapte de gustul macilor ades eu am să-ți scriu iubite de prin câmpuri acolo unde doar sonetele mai ies Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNETE 10 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1990, Anul VI, 12 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SONETE CU RĂSUNETE 10 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1465711150.html [Corola-blog/BlogPost/370908_a_372237]
-
Revista NOUA PROVINCIA CORVINA (Hunedoara), Revista TIMPUL (Iași), Revista FALEZE DE PIATRĂ și CITITOR DE PROZĂ (site-uri de cultură), Slova Creștină, Glas Comun, Slova Copiilor, Asociația Cultural Creștin Umanitară Ars Vivat (coordonate de Pr. Radu Botiș), Radio ZIDUL, Ziarul ”RĂSUNETUL” (Bistrița), Televiziunea AS TV Bistrița, Revistele: Agora Literară, Napoca News, Cetatea lui Bucur, Moldova Literară, Dobrogea Culturală, Regatul Cuvântului, Constelații Diamantine, Memoria Cuvintelor (apar sub patronajul Ligii Scriitorilor din România) Următorii parteneri media vor fi adăugați la această listă pe
PROIECTUL O ALTFEL DE ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Proiectul_o_altfel_de_istorie_a_literatu_al_florin_tene_1359192762.html [Corola-blog/BlogPost/342304_a_343633]
-
Vineri, 22 Noiembrie, ora 18.30, la Târgul Internațional GAUDEAMUS, Emanuel Tânjala prezintă „Jurnalul unui fotograf” Invitați: Dan C. Mihăilescu, Emanuel Tânjala, Lidia Bodea EMANUEL TÂNJALA, unul dintre numele cu răsunet din presa românească a ultimilor 40 de ani, are meritul de a fi dat o nouă definiție și o nouă dimensiune fotoreportajului. Arareori până la el subiectul unei fotografii de presă a fost surprins cu atâta inteligență și analizat cu atâta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/jurnalul-unui-fotograf/ [Corola-blog/BlogPost/93036_a_94328]
-
Ioan, Fătu Nalațiu Victoria, Feier Nicolae, Gh. Mizgan, între poeții bistrițeni prezentați cu mult entuziasm, Menuț Maximinian este jurnalist și scriitor de vocație, care a activat constant în lumea „Conexiunilor” de la întemeiere până acum, el fiind și redactor al ziarului „Răsunetul” din localitate. Poetul Robert Lászlo, cel mai tânăr director din țară al unui centru de creație, vine din Satu Mare spre a prezenta proiecte, prin care finanțează două reviste locale „Citadela” și „Confluențe”, susținând cenaclul scriitorilor din localitate. În curând va
CÂND ARTELE ÎȘI DAU MÂNA LA BISTRIȚA by http://uzp.org.ro/cand-artele-isi-dau-mana-la-bistrita-2/ [Corola-blog/BlogPost/93508_a_94800]
-
Pe măsura cântecelor sale nepieritoare e și ființa sa, a unui om de valoare, a unui om de omenie care evocă în toate povestirile afective, crâmpeie, oameni, locuri, fărâme de trăiri, ca o bătaie a elitrelor diafane ale fluturilor aducerilor-aminte, răsunetul pașilor și cuvintelor, râsul, surâsul, sunetul ceresc al viorii lui Ion Drăgoi și pe Ion Drăgoi, violonistul drag lui, ca un frate!... O viață retrăită estetizat, în cântec Artist cu o cantabilitate vocală autentică, deținător al unui bogat și variat
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Benone_sinulescu_o_viata_re_aurel_v_zgheran_1389561127.html [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
vei lasă o impresie excelentă, pentru că ai cuvintele la tine și știi să le folosești cu talent. Nu stă în bancă ta astăzi, pentru că ai multe de spus și o faci cu asemenea măiestrie, încât ai putea obține victorii de răsunet: notă maximă la examene susținute oral, aplauze la scenă deschisă dacă te prezinți în fața unui public sau felicitări binemeritate de la cei care te asculta. Spune ce ai de zis cu încredere și curaj, folosindu-te de toate instrumentele tale forțe
HOROSCOP, luni, 27 martie 2017 () [Corola-website/Journalistic/104569_a_105861]
-
cărei vernisaj a avut loc în 2010, la Muzeul Național de Istorie a României din București, si care a fost expusă, de atunci, la Romă, Suceava, Oradea, Galați, Râmnicu Vâlcea sau Tulcea și a culminat cu un frumos și de răsunet vernisaj în luna septembrie 2013 la Palatul Națiunilor din Geneva. Centrul Cultural "Casă d'Italia" Asociația Italienilor din România - RO.AS.IT. a inaugurat Centrul Cultural "Casă d'Italia". Evenimentul a avut loc pe data de 31 ianuarie 2015, în
Casa d'Italia, inaugurare centru cultural. Andi Grosaru, interviu exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102335_a_103627]
-
a avut o influență majoră asupra lor, totuși ,,colindele prezintă o bogată literatură apocrifă, legende sau întâmplări izvorâte chiar din sânul poporului, înlesnindu-le astfel o cât mai largă răspândire”, cu toate că odată cu trecerea timpului în ele se pot regăsi ,,numai răsunete ale miturilor păgâne din vechime”6. În legătură cu colindele, mai trebuie precizat faptul că aceleași motive folclorice circulă de secole în nordul Dunării, dar și în sudul ei, la populațiile române și aromâne 7. Funcția colindelor a fost supusă procesului general
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
și prin discreția sărutului furat, încercând să reînvie o tradiție a sincerității și a nevinovăției erotice. În partea de sus a panoului pe care sunt expuse mărțișoarele se află citate despre dragoste: „Sărutul fără mustață e ca oul fără sare.”; „Răsunetul unui sărut nu-i ca cel al tunetului, însă ecoul lui stăruie mult mai mult.”; „Surâse și apoi din adâncul inimii m-a sărutat...n-a fost nicicând sărutul mai suav.”; „Câte sărutări, perechi desperecheate/ Câte priviri strecurate/ Din ochi
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
fiecare an, pe 29 iulie, este celebrat Imnul Național al României - „Deșteaptă-te române!”.Acest simbol al unității Revoluției Române a fost cântat pentru prima dată în Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
România. Au avut loc peste 30 de turnee atât în Europa, cât și în Asia. S-a realizat o discografie relevanță pe CD și DVD, printre care Integralele Enescu și Brahms. Au avut loc o mare serie de concerte-eveniment de răsunet național și internațional și o constantă participare la toate edițiile Festivalului „George Enescu“. În străinătate, Cristian Mandeal a dirijat sute de concerte ca invitat a zeci de orchestre, pe patru continente, în 35 de țări și 31 de capitale. A
Orchestra Română de Tineret, avându-l la pupitru pe Cristian Mandeal, în concert la Linz și Salzburg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105675_a_106967]
-
Românească, Steaua, Tribuna, Al cincelea anotimp, Dokiana, Semne, Radix, (Belgia), Lettres Europeennes, Cuvânt Torăcean, Viața Socială, Munca, Unitatea Națională, Adevărul de Cluj, Făclia, Cuget Liber, Radio București, TVR, Radio Craiova, Radio Cluj, Confluențe, Poștașul, Tibiscus, Meandre, Agora Literară, Cuvântul Liber, Răsunetul, Curierul de Vâlcea, Scurt circuit oltean, Dobrogea culturală, Moldova culturală, Cetatea lui Bucur, Constelații diamantine, Memoria slovelor, Candela (Canada), Regatul cuvântului, Făclia, Glas creștin, Citadela, Itaca (Dublin), Pagini Românești în Noua Zeelandă, MIORIȚA (SUA), Clujul Liber, Napoca News, Confluențe Românești, Basarabia
AL.FLORIN ȚENE-O VIAȚĂ DE OM, O VIAȚĂ DE SCRIITOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1478791045.html [Corola-blog/BlogPost/343126_a_344455]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Patrimoniu > ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIȘTE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Și demoniac și angelic e răsunetul suplu și nemistuit, ca un tropot de clinchete, ca o lunecare de izvoare pe pietre îmbrăcate în mușchi, al muzicii clasice. Cel al vocii sopranei Angela Gheorghiu este numai angelic! Frumoasă, suavă ca o hermelină, oricând cântă pe scenă Angela
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
conștiință nu este pătrunsă de esența dumnezeiască sau că emblematicul meu spirit este pus în epura ateismului. Nici pe departe. Credința pură însă, cea candidă, lipsită de nevroză habotnicească, nu se azvârle în cele patru zări, nu se sparge-n răsunete fariseice și nici nu se măsoară în numărul de mătănii omogene efectuate în fața fiecărui chip pictat, așezat la intrarea în edificiile pentru celebrarea cultului creștin. Credința, înainte de toate, o porți în suflet, în minte, în adâncul tău, cu o intensitate
CREDINŢA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Credinta_cristea_aurora_1350811435.html [Corola-blog/BlogPost/359859_a_361188]
-
fi un vis propriu, născut târziu în noapte și volatilizat în zorii zilei, pentru ca apoi să renască mai puternic, dând frumusețe fiecărui amurg. Cu o activitate literară meritorie, semnând al zecelea volum de autor, inclusă fiind în unsprezece antologii de răsunet național și internațional, poeta bucureșteană completează galeria confraților valoroși, lirica sa dovedindu-se inspirată și de mare actualitate. În această taxonomie specială, IUBIRII i se întocmește o TRANSCRIERE FONETICĂ, nu atât în scopul redefinirii sale, cât pentru a reaminti cum
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1405874996.html [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
un breaking news cu Tokes & Co. Moldova, nicio comă alcoolică! Banatul, cum stăm cu accidentele de top? Dobrogea, niciun înec de referință? Maramureșul, o vizită a Demisului prin zonă, cu clop și traista pentru cerșit voturi? Muntenia nicio intoxicare de răsunet? Tipic dâmbovițeană. Udreniana e ca muzeele. Lunea închis. Slabă, slabă, mișcarea! Dreapta se coagulează sau se taie ca maioneza de la cuțitul PNL? Sigur, de dreapta! Noroc cu ro(mân)ii, că ne oferă știri grele. OTV-ul e, deja, în
TABLETA DE WEEKEND (46): SE ÎNTÂMPLĂ ACUM! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1377433449.html [Corola-blog/BlogPost/346605_a_347934]
-
pentru abilitatea lor de a face nevăzuți banii publici prin găurile negre numite „proiecte în interesul cetățeanului”. Mai mult au loc infiltrări ale actualilor parlamentari, plini de bube în urma complicitățile din marele internat al bolnavilor de șpagă și șmenuri de răsunet din Casa... Poporului! Se vorbește de revenirea unui cadavru politic la conducerea Camerei Deputaților! A înnebunit lupul!? La ALDE, partidul fantomă cu manechin în frunte, sacrificatul este un biet fost ministru al Culturii, acum împins pe scările Primăriei Generale a
TABLETA DE WEEKEND (152): SACRIFICAREA BERBECILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1462282931.html [Corola-blog/BlogPost/381759_a_383088]
-
dintre cele trei variate este notabilă! Actualul imn național al României este „DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!”. Versurile aparțin lui Andrei Mureșianu (1816-1863), poet de factură romantică, jurnalist, traducător, orator și tribun al perioadei care marchează „Revoluția română de la 1848”. Poemul „Un răsunet”, a fost redactat și publicat în timpul revoluției și a fost pus pe note de Anton Pann (Antonie Pantoleon Petroveanu, 1796-1854), poet și etnograf, cărturar, cântăreț și autor de manuale de muzică. A fost cântat pentru prima dată la Râmnicul Vâlcea
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
prima dată la Râmnicul Vâlcea, pe 29 iunie 1848, la aproximativ doua săptămâni după izbucnirea revoluției in Țara Românească. Mai există o variantă asupra paternității muzicii care este atribuită lui Gheorghe Uncescu. „DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!” a înlocuit titlul original „Un răsunet”, devenit imn imediat, câștigându-și instantaneu gloria recunoscută, datorită mesajului energetic și mobilizator pe care-l conține: DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE! Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
gâtului, țintuită cu cuie ascuțite, să le fie de folos în lupta cu ursul. Undeva, într-un luminiș de pe malul apei, lângă primul baraj al lacului Șuța, domnișanii își aleg loc de tabără și de distracție. Freamătul pădurii se împreună cu răsunetul tălăngilor și al doinelor păstorilor, rostuite din fluiere și cavale. În văzduh, plutesc vulturii, atotstăpânitorii acestor ținuturi muntoase, de unde zărești frumusețile de basm ale Căldării Moldoveanului. Începe distracția. Focul mare pârjolește berbecuțul la proțap, în timp ce, agățat de crăcane, fierbe tuciul
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Păun-Pincio și în general cam toți viersuitorii timpului, gândeau, simțeau, și scriau ca Eminescu. După ce Gherea semnalase în 1887 fenomenul eminescian în amploarea sa, poetul Alexandru Vlahuță, prietenul lui Eminescu, ține o conferință la 12 martie 1892 de un mare răsunet, intitulată „Curentul Eminescu”, unde denunță cu mult patos maladia imitării de către tineri a marelui poet. Dar însuși Vlahuță, în ciuda dezicerii, nu s-a putut dezbăra de imaginile, ritmurile și sonurile eminesciene, imitându-l până la sfârșitul vieții, fiind „cel mai ilustru
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1424251708.html [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]