233 matches
-
viața lui Constantin Brâncoveanu se sustrage de fapt acesteia, constituindu-se într-o „lume” particulară, omogenă prin stabilitatea caracteristicilor fundamentale. Este „lumea” lui Brâncoveanu, cu prieteni și inamici, cu clipe de tihnă și momente de tensiune, cu „zidiri” și traversări răvășitoare, vegheată de o divinitate justițiară, aflată mereu în postura de aliată a voievodului, pe care îl scapă și de niște adversari sâcâitori și neobosiți. G. este un spirit pe care lecturile l-au rafinat cu prisosință. Demonstrația întreprinsă în predoslovia
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
de transcriere a elanurilor sentimentale, cât și în reflecțiile pesimiste, trezite de spectacolul curgerii timpului și de moarte. Volum după volum - Poezii (1883), cu prefața lui Al. Macedonski, Nopți albe (1887, 1898), Zile negre (1888), Poezii (1892, 1897) -, afișând pasiuni răvășitoare, versurile nu fac decât să capteze, în discursivitate fadă și într-o mecanică sterilă, naivități. Un macabru artificios învăluie reprezentările morții. Masca damnării, gesticulația agonică (Spasm, Danțul spânzuratului, Așternutul morții) nu revelă crisparea interioară și atmosfera halucinantă din Maurice Rollinat
STOENESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
albite careSe îngână ca-ntr-un cânt.Dintr-o scoică rătăcităSe născuse o idee.În adânc pieri rănităCa o osândită zeeîn adâncuri nedeschise... XIV. PLOUĂ TRIST, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1704 din 31 august 2015. Plouă trist, răvășitor, Plouă doar la mine-n gând, Stropii mă lovesc ușor, Nu știu unde-s, cum sau când. * Plouă rece. Cine m-a Țintuit în vis de foc? Stele când te-or lumina Să-mi pui, în păr, busuioc. Plouă-ncet, cu amintiri
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
crâncen, sec, mărunt, Sufletele-s în război . Luptă pân' la moarte, crunt, Tăvălindu-se-n noroi. Plouă... Plouă... Oh! a stat. Raze aurii se-ncurcă, Fuse trist cât a plouat, Trist mai pare totul, încă... Citește mai mult Plouă trist, răvășitor,Plouă doar la mine-n gând,Stropii mă lovesc ușor,Nu știu unde-s, cum sau când.Plouă rece. Cine m-ațintuit în vis de foc?Stele când te-or luminaSă-mi pui, în păr, busuioc.Plouă-ncet, cu amintiri, Ochii plânși se
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
servi de model pentru Phileas Fogg al lui Jules Verne, acesta e tocmai farmacistul sas din Brașov Johann Martin Honigberger, pe care ni-l prezintă cu multă competență, dar și cu talent, Eugen Ciurtin. Honigberger era posedat de un demon răvășitor care l-a urmărit toată viața, acela al călătoriilor și al rătăcirii, Într-un timp În care deplasările erau lente, dificile, istovitoare și periculoase. Nu-i lipsea nici Îndrăzneala, iar aplombul l-a făcut pe acest rege incontestabil al hoinărelii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
opusă idilismului sămănătorist. Satul nu mai este văzut doar ca o oază de seninătate și puritate morală, ca un leagăn al celor mai frumoase tradiții și comportamente umane. În cele mai izbutite nuvele personajele principale sunt oameni stăpâniți de patimi răvășitoare, de porniri tulburi, primare, telurice. Protagoniștii, naturi impulsive, firi aprige, ajung, puși în situații-limită, să comită nelegiuiri și crime. Conflictele se desfășoară tensionat, bine dozate în scene de intens dramatism, inducând emoții puternice, cu reverberații prelungi. Un personaj ilustrativ este
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
atestă și titlul cărții - reminiscențe traumatizante ale trecutului autobiografic. Intitulată de-a dreptul Reportaj, o bucată aduce imagini ale Dunării revărsate peste locurile în care tatăl naratoarei pătimise, ca deținut politic, în anii terorii dejiste, refăcând în context seara de răvășitoare amintire a „ridicării” lui. Narațiunea titulară descrie traiul, în aceeași perioadă cumplită, al unor deportați pe Bărăgan. Inspirată de rememorări ce trec inevitabil faptele reale prin fascicole de refracții subiective, halucinante, povestirea Proiecte de trecut integrează un aspect al dramei
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
văd că ți-ai revenit din coma în care te băgasem. Vreun efect secundar? — Desigur că nu. Ținând cont de cum a evoluat această seară de sâmbătă, par să fiu mai ’teligent ca oricând. Iar accentul de Boston. Mi se părea răvășitor de sexy. —Mai spune o dată. —Ce anume? Mai inteligent. —Mai ’teligent. — Da. A dat din umeri, dornic să-mi facă pe plac. —Mai ’teligent. Un val de dorință fizică, asemănător cu foamea, dar mai intens, m-a copleșit. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
ori nu știe, ori e gata să se sinucidă! Aflați totul despre corabia aceea! Amir Îl privi fugitiv și observă că Anda e tulburat de un gând mai puternic decât preluarea puterii. Își spuse că era o zi cu totul răvășitoare pentru toată lumea și că Anda Încerca să pună ordine În tot ceea ce se Întâmpla. * Nava se depărtase la treizeci de pași de chei, iar căpitanul Morovan dăduse ordin să fie ridicate și celelalte două catarge. Zece marinari trecuseră la vâsle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
spate o „coadă“ lungă de trei picioare făcută din fâșii de piele împletite. Când încep să danseze, fac cerc în jurul meu. Gura le miroase a usturoi. Cântă îmitând sunete de animale. N-am mai văzut niciodată un dans atât de răvășitor. Femeile se află mai tot timpul în poziție ghemuită, iar. „cozile“ lor seamănă cu niște excremente înșirate. Nu cumva să te miști! strigă călugărul când observă că încerc să-mi dezmorțesc picioarele. Dansatoarele țâșnesc într-o parte și merg să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
lenevoasa alcătuire o grămadă de sabiță argintie. Ectoraș, căruia niște prieteni Îi ziceau și Monstrulică, iar În vremea din urmă căpătase numele de Repetentu, o iubea de moarte pe fiica grecului Dagdelinis, Marianti, care habar n-avea de acea iubire răvășitoare și nici nu urma s-o afle vreodată, cutremurată cum era de soarta tragică a ucigașului Mihai Enin; acesta, după ce Îi Înjunghiase pe Odraslă și pe Gogoașă, fusese Închis Într-o pușcărie - balamuc unde Își petrecea zilele legat cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că i‑ar sta și mai bine... O jumătate de oră mai târziu, fiecare a împrumutat ce a vrut. Într‑un final, ies în grup compact din camera mea, strigând că o să mi le dea înapoi dimineață, și Suze intră, răvășitoare cu părul strâns în vârful capului și câteva șuvițe blonde rebele lăsate libere. — Bex, ești sigură că nu vrei să vii? zice. O să fie și Tarquin și știu că i‑ar plăcea să te vadă. — A, da? spun, încercând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
v-o ofer din toată inima. Medicul Guibert a preparat esența, după o rețetă agreată de... Nu mai are importanță! Sper s-o primiți. Aș fi încântat. Vedeți, prezența ei aici, în atelier, nu-mi mai trezește decât un sentiment răvășitor al absenței. ― Atunci, tabloul?... Portretul acesta?... ― Oh!... Cu el se întâmplă altceva. E ca și cum nu eu, ci ea ar aștepta răvășită de absența mea. Intermezzo informativ: Despre nesperatul prilej pe care o zi de aniversare îl poate aduce în rezolvarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
postul propus. Jack Phelps era un șef foarte drăguț, iar Alison era și plătită, și tratată bine. În schimb, era interesată de bărbatul ăsta, despre care, în urmă cu doar cincisprezece minute, nici măcar nu știa că există. Da, tipul era răvășitor de frumos, dar ca el mai erau destui prin preajmă, numai că nici unul n-o făcuse să vibreze în felul ăla. Nu, la mijloc era ceva mai mult, ceva ce maică-sa îi spusese întotdeauna c-o să simtă atunci când avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
fac, nici măcar nu auzisem de literatură conceptuală (care oricum abia se inventa), dar ei erau morții cântecelor mele, chiar dacă nu scriam direct pentru ei, chiar dacă tot timpul părea că scriu despre mine, reveneam mereu la acel document plin de tristețe, răvășitor, în care mai puneam câteva rânduri, încă un copil mort, încă o viață neîncepută. Până la urmă nu am mai folosit această „colecție“ în carte. Copiii mei au rămas acolo, pe hard-ul unui computer vechi, atât de vechi că nu
Non-stress test. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Elena Vlădăreanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1784]
-
prin cap. Stătea sprijinit, cu mâinile în buzunar, de refugiul unei stații de autobuz din fața clădirii redacției, citind Lancet. Când o văzu pe Fran apărând în prag, zâmbi spășit și nespus de seducător. Uitase, își dădu seama brusc, cât de răvășitor arăta. Cu părul blond și ochii tulburători, îi aminti deodată de un alt Laurence: Laurence al Arabiei. — Francesca... Peter O’Toole însuși nu i-ar fi putut rosti numele cu mai multă emoție, chiar și după nouă halbe de Guinness
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
trebuia să recunosc că frumusețea Leei pălea în fața Rahelei. Mă simțeam ca o trădătoare de câte ori trebuia să recunosc asta, dar dacă n-aș fi făcut-o ar fi fost ca și cum aș fi negat căldura soarelui. Frumusețea Rahelei era unică și răvășitoare. Părul ei castaniu avea reflexe de bronz, iar pielea îi era aurie, perfectă, ca mierea. Pe acest fundal de ambră, ochii îi erau suprinzător de negri, nu căprui închis, ci negrii ca abanosul sau ca adâncurile fântânii. Deși avea oase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
înregistrat deja inundații, ori poate că totuși l-o fi sunat întreaga dimineață până ce el, în sfârșit, a făcut ochi, a reînțeles cum stau lucrurile și s-a dat, ca acum, cu capul de telefon. Bing-bang. Sacrificii, renunțări, autopedepsiri, mai răvășitoare și mai sângeroase decât în Meșterul Manole. Nemaivorbind că, în aceeași clipă, a sunat, în sfârșit, telefonul. Cerurile se reînduraseră de el. La celălalt capăt al firului, domnul Rolly. - Hello, Pinky, cum te simți? - Like a tren... Ca lovit de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
spunea, spre pildă Jacques Attali, în L'Express despre lucrarea sa Pop International, tradusă în franceză cu titlul La Mondialisation n'est pas coupable. Vertus et limites du libre-échange: "O carte iconoclastă, de citit în mod obligatoriu. În această carte răvășitoare de locuri comune, unul dintre cei mai mari economiști americani lansează o campanie împotriva tezei potrivit căreia mondializarea economiei ar fi un război între națiuni". Paul Krugman este unul dintre principalii autori ai "noii teorii a comerțului internațional", care se
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Europa va importa 70% din energia necesară. 4) O atenție mai mare, dar în continuare insuficientă, va fi acordată pro-blemelor ecologice. Încălzirea climatică și topirea calotei polare, scăderea magnetismului terestru și deplasarea polilor magnetici vor pro-voca perturbări și cataclisme naturale răvășitoare, dispariția a numeroase specii animale și vegetale, fenomene care vor obliga guvernele și instituțiile internaționale la reglementări mult mai severe în domeniu, deși recesiunea reduce temporar emisiile de gaze toxice în atmosferă. China și Statele Unite vor fi, în continuare, prin-cipalii
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
printre coșmaruri, temeri groaznice și iubiri, în mînă cu sentimente înduioșătoare de compasiune, iar refuzul diformității se însoțește cu extaze decaden-te în fața celor mai seducătoare violări ale oricărui canon clasic. Printre demoni, nebuni, dușmani înfricoșători și prezențe tulburătoare, prin-tre abisuri răvășitoare și diformități care ating sublimul, freaks și morți vii", descoperim un parcurs iconografic pe cît de vast pe atît de surprinzător. După atîtea delectări asupra diferitelor încarnări ale urîtului, cartea se încheie cu un apel la compasiune. În cuprinsul său
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
înfricoșător sentiment al ororii”. Dionysos din Bacantele este, fără îndoială, zeul parousiei (adică al celei de-a doua veniri a lui Iisus pe pământ), al epifaniei unei alterități divine cu valoare de acces la adevăr. Fondator al unei relații inițiatice - răvășitoare, dar devenită, în cele din urmă, suportabilă - cu diferența, cu diferitul, fondator al unui soi de integrare a alterității în deschiderea către Celălalt, el este și cel ce croiește drumul spre experiența alterității sub forma ei cumplită, amenințătoare, o alteritate
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
dosare, au nădăjduit că vor putea să-i recunoască în paginile lor pe cei care îi trădaseră, că vor putea să-și identifice „turnătorii”, pe scurt, să-și radiografieze trecutul. Și, deseori, descoperirile au fost dureroase, documentele de-a dreptul răvășitoare. Câte certitudini afective nu s-au prăbușit, câtă încredere spirituală nu s-a clătinat! Scrisul închis între copertele bine păzite „revela”, ca în fotografie, negativul trecutului „supravegheat”. Pe cei ce aveau curajul să-și retrăiască, citind, viața de până atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
puzzle, desenul interior care transgresează momentul, pur, al consemnării. Căci textul este ființă. Iar Cioran se hrănește tocmai din chinuitoarea Ă și alienanta Ă obsesie a ființei și a adevărului. Or, mărturisit direct sau oglindit în tot felul de teme răvășitoare, adevărul său cu privire la propriul sine este un adevăr al clipei. A identifica, dincolo de acest adevăr, discontinuități, contradicții, rupturi și, în aceste discontinuități, contradicții, rupturi, un sine coerent face obiectul unei experiențe căreia i se poate reproșa orice Ă impuritatea, orgoliul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
se pierde totul” (III, 359). Și, totuși, chiar dacă nu face decât „să otrăvească viața”, ea e utilă cunoașterii: „te face să vezi lucruri pe care altfel nu le-ai fi văzut” (ibidem). Așa încât, finalmente, eșecul în căutarea adevărului nu este răvășitor. Contradictoriu, el este definit deopotrivă drept ceea ce „stânjenește viața, ceea ce o contrazice chiar”, dar și „ceva de care nu ne putem lipsi ca să trăim” (III, 346). Orice negativitate are reversul său întemeietor: eroismul lui Cioran ține de această perseverare în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]