283 matches
-
se desprinde optimismul unui dialog cordial ce curprinde o largă paletă de probleme ce privesc istoria națională cu răsunet și implicații internaționale. Mitropolitul Nestor Vornicescu S-a născut la 1 octombrie 1927 În satul Lozova din județul Lăpușna din familia răzeșească Vasile și Vera Vornicescu. Școala primară a urmat-o În satul Lozova iar În perioada 1946-1948 a urmat Seminarul monahal elementar și superior de la Mănăstirea Neamț (1946-1951ă. Fiind remarcat pentru succesele la Învățătură, conducerea mănăstirii l-a Înscris să urmeze
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Părintele Sergiu Roșca s-a născut la data de 6 octombrie 1912 ca fiu de răzeș din satul Șestaci jud. Soroca. Tatăl Cozma Roșca și mama Evdochia au avut 10 copii din care 8 rămași În viață au corespuns tradiției răzeșești, au terminat școli și au ocupat diferite funcții practicate atât În Basarabia cât și În țară. Mama soției părintelui, Melania Bejan Nacu, neam de amzili soroceni, după ani mulți de lagăr, ajunge la București unde după 1954 se afla fiica
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
crâșmă în sensul comun al cuvântului, el face aici operă de culturalizare, conferind rafinament unei afaceri prin care majoritatea patronilor știu doar să facă parale. “Eu nu amestec cultura cu cârciumăreala, dar vreau să regenerez într-un anume fel spiritul răzeșesc aici, nu departe de Războienii lui Ștefan cel Mare și de Schitul de la Țibucani”, se explică omul de afaceri, care supervizează mai sus de Roman manifestările din ciclul “Sadoveniana” și numeroase lansări de carte. Dar să nu ne eschivăm nici
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pază a hotarelor, militare și dări în natură mai mici decât cele plătite de țăranii dependenți de boieri și mănăstiri. Aceste sate din domeniul domnesc și locuitorii lor au format țărănimea liberă, unele sate revendicând pentru sine calitatea de sate răzeșești. Oricât vom căuta în documente satele răzeșești pe sub munte, la munte sau în oricare altă regiune a țării, nu le vom găsi, fiindcă acestea sunt în realitate, sate din domeniul domnesc. În documente găsim răzeși , stăpâni de sate, în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
natură mai mici decât cele plătite de țăranii dependenți de boieri și mănăstiri. Aceste sate din domeniul domnesc și locuitorii lor au format țărănimea liberă, unele sate revendicând pentru sine calitatea de sate răzeșești. Oricât vom căuta în documente satele răzeșești pe sub munte, la munte sau în oricare altă regiune a țării, nu le vom găsi, fiindcă acestea sunt în realitate, sate din domeniul domnesc. În documente găsim răzeși , stăpâni de sate, în indiviziune, care au părți din părți de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
împotriva împărțirii marii proprietăți boierești. La 1864 „curentul democratic” din jurul lui Al. I. Cuza și Mihail Kogă lniceanu a căutat o justificare istorică pentru legea rurală pe care au găsit-o în „teoria potrivit căreia exista o deosebire între proprietatea răzeșească, moșnenească și cea boierească; prima era legitima proprietate, răzeșii și moșneni fiind urmașii nobilimii teritoriale; cea de-a doua era o proprietate de uzurpare, în favoarea dregătorilor și ocrotiților domnești, de proveniență străină mai ales”. Acestor argumente, Barbu Catargiu le-a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Mă adresez către voi, reprezentanții răzeșilor, urmași ai vechii boierimi româneă.. ca să luați parte la organizația patriei pe care odată strămoșii voștri au apărat-o pe câmpurile războiuluiă. arătați că ăă în voi este încă vie scânteia libertății române” . Satele răzeșești s-au menținut (au fost prea multe ca să dispară toate) până la jumătatea secolului al XX-lea sub numele de mazili, care exprimă situația decăderii foștilor răzeși-boieri în rândurile țărănimii, pentru că mazil , a mazili, nu înseamnă altceva decât scos din funcție
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
polemic, contestatar al eminentului istoric Mircea Ciubotaru, profesor la aceeași universitate, încercăm câteva concluzii cu privire la evoluția social-economică a populației tutovene: * Teritoriul Colinelor Tutovei, împreună cu cel din Ținutul Vrancei, se constituie în cele mai mari și mai compacte arii de locuire răzeșească autohtonă din Moldova, reușind să-și impună un stil propriu de viață social-economică, stil progresist și cu stabilitate pentru vremurile feudal-medievale, dar devenit închistat, refractar înoirilor moderne. * Termenul de "răzeși", de origine maghiară, introdus din Evul mediu în Moldova (după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
celui de-al Doilea Război Mondial (1940-1944) și din timpul odiosului regim comunist (1944-1989) au lovit cel mai puternic în lumea satelor primul prin tributul cel mai puternic uman și material plătit frontului, cel de al doilea prin persecutarea "chiaburimii" răzeșești și în final prin trecerea întregului pământ și inventar agricol în stăpânirea statului. Se înțelege că spațiul Colinelor Tutovei arie predominant răzeșească a avut cel mai mult de suferit, într-atâta încât destrămarea relațiilor interumane și atașamentul de pământul strămoșesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
primul prin tributul cel mai puternic uman și material plătit frontului, cel de al doilea prin persecutarea "chiaburimii" răzeșești și în final prin trecerea întregului pământ și inventar agricol în stăpânirea statului. Se înțelege că spațiul Colinelor Tutovei arie predominant răzeșească a avut cel mai mult de suferit, într-atâta încât destrămarea relațiilor interumane și atașamentul de pământul strămoșesc să se diminueze și să asistăm în ultimele decenii la depopularea satelor, în primul rând de către tineret, și la schimbarea compoziției sociale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
1803 (liuzi=oameni plătitori de dări) apreciază pentru Coline un număr de 240 sate dintre care însă numai 166 impozabile (restul erau mici și sărace). Importanța ei constă în faptul că ea clasifică aceste sate după situația lor social-economică: 74 răzeșești, 53 de clăcași boierești și 15 de clăcași mănăstirești (clăcașii proveniți majoritar din robi, îndeosebi țigani, eliberați din robie prin reforma domnitorului C-tin Mavrocordat din anul 1749). De mai mare precizie este Charta Principatelor Unite din 1864 care, folosind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
pe teritorii oferite de boieri sau mănăstiri, rezultând acele așezări binare sau ternare atât de caracteristice acestei regiuni (exemplul: Stâncășeni răzeși Stâncășeni țigani; Obârșeni răzeși Obârșeni clăcași Obârșeni lingurari), așezări cu vetre separate (cazul Obârșenilor) sau cu vetre atașate celor răzeșești dar distincte (cazul Stâncășenilor), cu mențiunea că în ultimul timp, prin împuținarea răzeșilor și înlocuirea cu clăcași sau/și țigani, ele au început să se amestece. Din cele prezentate rezultă relațiile strânse ce au existat între istoria populării și istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
respectiv satele Voinești, Avrămești, Mărășești (de pe Valea Tutovei), Corobănești, Băncești, Gârdeștii vechi, Obârșeni (pe valea Iezerului, afluent al Tutovei), Stâncășeni (pe pârâul cu același nume, afluent al Iezerului), precum și unele cătune ca Bulbuceni, Cristești-Deal, posibil și Sânzănești, sunt vechi așezări răzeșești, deci ele existau încă din secolele 15-17, chiar dacă unele sunt notate cu zero în primele recensăminte oficiale din sec.18 (în sensul că aveau o populație și un potențial economic nesemnificative la nivel de comună, județ, stat). 3. Celelalte așezări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Gârdea sau Gârbea. Faptul că Grădeștii nu mai apar în actele mai noi (posibil dispărut ca atâtea alte așezări umane), nu ne îndreptățește să considerăm Gârdeștii drept continuator al Grădeștilor. Asta nu înseamnă că Gârdeștii (ne referim la Gârdeștii vechi, răzeșești, sat redus azi la câteva case) nu poate avea o vechime apreciabilă, posibil menționat chiar din 1455, cum apare în unele documente. Am citat extrasele din documentele de mai sus spre a elimina confuzia că Stănigeștii și Făureștii de la Tutova
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
zis Cățuie) și I.Ibănescu pe stânga ei sau deasupra lor (Lemnaru C-tin...) și cu totul izolat de sat, mai în jos de Podul Perjului, familiile Razâi și Palaghiu. Populația. Iată, mai jos (Tabel III) inventarul familiilor din vatra răzeșească pe la mijlocul secolului 20, reconstituită în anul 2000 împreună cu colegul Hriscu și cu sora sa Elena (căsătorită cu Ouatu Gheorghe). Tabel III Ouatu Pavel (zis Păvăluță) Clapa Ion Ouatu Ștefan (zis Nicuță) Sâlav Miluță Ouatu Mișu Ocraim Ion Ouatu Steriana Stavâr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
timp spre a înregistra nominal familiile recent-actuale în această a doua vatră a Stâncășenilor și cred că ar fi fost dificil de efectuat astăzi, când o bună parte din familii s-au strămutat sau sunt pe cale de strămutare în partea răzeșească, încât diferențierea între cele două vetre a început să dispară. Deși nu sunt în posesia unui tabel cu situația reală a gospodăriilor, nu pot să nu-mi amintesc de unele familii demne de respect din această parte a satului, precum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și pe ea, iar după decesul tatii, a acceptat cu greu să se mute în casa surorei mele mai mari de la Bârlad. Mama a fost, de altfel, ultima din familie care a părăsit satul natal, prefigurând începutul destrămării vieții patriarhale răzeșești și în această parte a Colinelor Tutovei. Aici, la Bârlad, nu a dus lipsă de nimic ... dar dezrădăcinată de locul și satul atâtor trăiri, a căzut și ea bolnavă la pat...și după o prelungită luptă între viață și moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
odihnească trupul în cripta pământească și sufletul în paradisul ceresc. Petrică, frate, cu fiul său Neculai, viitor prefect al județului Vaslui Costică, cel mai "tânăr" din cei rămași în viață, se apropie și el de 75 de ani. Conform tradiției răzeșești, el a fost sacrificat spre a fi continuator al administrării bunurilor părintești. Cum, între timp, părinții au fost samavolnic deposedați de pământ și alte bunuri gospodărești, iar noi am plecat și ne-am stabilit fiecare pe unde am putut, și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cu deosebire de Ion Ibănescu în locuința căruia una din camerele cele mai spațioase a fost pusă gratuit la dispoziție și transformată în local de școală în a asigura frecvența la școală a tuturor copiilor din ambele părți ale satului (răzeșească și boierească) și în a se respecta, fără nici o abatere, ritualul zilnic al școlii. Clopoțelul școlii și clopotul bisericii erau reperele după care se organiza întreaga viață zilnică și săptămânală a satului. În perioadele în care satul Stâncășeni a funcționat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
câmpul de luptă spunând: „dacă nu vom lupta noi pentru Țara Românească, atunci cine să lupte? Chiar dacă vom muri, vom muri în numele Patriei”. Alexandru Gonța s-a născut în august 1918 în târgușorul Glodeni, jud. Bălți, dintr-o familie răzeșească. Școala primară a urmat-o în satul Malăești, același județ, între anii 1925-1929. La dorința mamei sale s-a înscris la Seminarul Teologic din orașul Edineț, dar în urma desființării școlii trece la Seminarul din Iași. După absolvirea Seminarului Teologic se
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
oaste care are o mare mobilitate, că e formată din călăreți. Studiile de sociologie istorică ale lui H. H. Stahl, Contribuții la studiul satelor devălmașe, în trei volume, au demostrat că obștile libere au supraviețuit până târziu, că satele, numite răzeșești în Moldova și moșneșești în Țara Românească, au fost stăpânite devălmaș și după întemeierea statului feudal. Pornind de la realitatea că boierii s-au străduit să uzurpe libertatea satelor libere, răzeșești, cum sunt numite, începând din secolul al XVI-lea, înseamnă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că obștile libere au supraviețuit până târziu, că satele, numite răzeșești în Moldova și moșneșești în Țara Românească, au fost stăpânite devălmaș și după întemeierea statului feudal. Pornind de la realitatea că boierii s-au străduit să uzurpe libertatea satelor libere, răzeșești, cum sunt numite, începând din secolul al XVI-lea, înseamnă că, la începutul vieții feudale din Țările Române, numărul satelor libere a fost mai mare, cu cât ne întoarcem pe firul istoriei, până la momentul întemeierii. Din secolul al XVI-lea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mihai. Vrâncenii s-au judecat și ei, ani de zile în șir, cu Roznovanu Rosetti, care voia să pună stăpânire pe satele lor. La începutul secolului XIX-lea, vrâncenii au reușit să câștige procesul cu marele boier. În rândul satelor răzeșești, au ajuns și sate boierești. Stăpânite în devălmășie, numărul stăpânilor crește, aceștia sărăcesc și ajung în rândul răzeșilor. Constantin Cihodaru era de părere că “obștile răzeșești din această zonă (dintre Carpați și Prut, din Țara de Jos) sunt atestate ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
XIX-lea, vrâncenii au reușit să câștige procesul cu marele boier. În rândul satelor răzeșești, au ajuns și sate boierești. Stăpânite în devălmășie, numărul stăpânilor crește, aceștia sărăcesc și ajung în rândul răzeșilor. Constantin Cihodaru era de părere că “obștile răzeșești din această zonă (dintre Carpați și Prut, din Țara de Jos) sunt atestate ca având la bază o proprietate funciară boierească”. În structura satelor există elemente care dovedesc că atât cele libere, cât și cele aservite, au făcut parte cândva
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satelor a crescut simțitor, s-a intensificat schimbul de produse și s-au înființat așezări noi. De atunci datează cele mai multe sate vechi din jur: Epureni, Duda, Pâhnești, Ghermănești, Drânceni, Râșești. Pe valea Săratei (Sărății), ținutul Fălciu, au apărut noi sate răzeșești: Leoști (Cotroceni, după 1502), Cârligați (în 1540), Davidești (în 1640), Căpotești, Buburuzi (azi Ivănești), în 1580, Focșe, pe Prut, Sărata Răzești, până dincolo de Prut. Unele sate menționate în documente, în această perioadă, nu mai există sau, poate, altele și-au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]