170 matches
-
-se să nu facă zgomot, începu să numere mărunțișul. Când se întoarse la minister, maiorul găsi lista întocmită de Azimioară pe birou. Erau trecute acolo vreo 15 nume cu adresele respective, ocupația și locul de muncă. Neamuri de-ale cârnului răzlețite prin toată țara, vreo trei colegi de școală, amici din penitenciar eliberați de curând. Cu un creion verde, Cristescu bifă ca neinteresante pentru moment adresele din provincie și încă vreo două aparținând unor indivizi ― prieteni buni cu Dascălu în liceu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
doi lăstari de pătrunjel. Dar nici unul din subalternii săi nu-i dădeau nici o atenție. El zâmbi Înțelegător și le umplu paharele. Zăpada Începu să cadă iar și, printre troienele purtate de vânt, dr. Czinner Îi văzu pe țăranii din Subotica răzlețindu-se peste linie și Înclinându-și trupurile Întrebătoare spre sala de așteptare. Unul dintre oameni ajunse destul de aproape de fereastră ca să vadă și să examineze fața doctorului. Nu-i separa decât o distanță de câțiva metri, o foaie de sticlă, liniile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
de care toti câinii și chiar oamenii se înspăimântau. Poate de aceea Decebal l-a numit Șuier și l-a învățat să adune vânatul săgetat de el în pădure. Odată, pe vreme de iarnă cu nămeți mari, Decebal s-a răzlețit de ceata vânătorilor. Și iaca, într-o poiană, s-a năpustit asupra lui o ceată de lupi flămânzi. În primele clipe Șuier și-a sticlit ochii, parcă bucuros că-și vede frații. Decebal lângă tulpina unui fag, și-a tras
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
precum cea a Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor și mulți alții, morți iubiți, vegheați de stele și lună, prohodiți de aroma frunzelor codrilor și plasma caldă a sângelui legionar care în murmur lin, ca o rugăciune, vegheză în țărâna neamului românesc. Răzlețiți oriunde, legionarii apără ființa neamului păstrându-i credința până la strigătul din urmă și ceasul de apoi, neîngenunchiați, cu fruntea la cer, ocrotiți de Mihail, Ahanghelul Dreptății. Despre osânda și pătimirea noastră vor vorbi și pietrele! Vuind, cumplita urgie se va
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
prin aceasta numai acelora cărora le ia ogoarele și casele pentru a le da noilor locuitori, care sînt însă o foarte mică parte din noul stat; aceia cărora le-ai făcut rău nu vor fi niciodată primejdioși 14, deoarece sînt răzleți și săraci, iar toți ceilalți, întrucît nu au avut nimic de suferit, pe de o parte, vor trebui să fie supuși și cuminți, iar pe de altă parte, vor trebui să se ferească de a nu greși, de teamă să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de mort.” Îmi place, vere! Îmi place peste măsură orice vers al lui Eminescu, chiar de-i trist, ca cel de față. Și ca dovadă că am umblat adeseori prin preajma Plopilor fără soț, am să-ți spun că printre plopii răzlețiți de grupul celor „fără soț” se află unul care e cel mai gros arbore cunoscut de mine din jurul Iașilor și am umblat „oleacă”... Are o circumferință medie de peste șase metri! Vreau să-ți amintesc că suntem încă în plină moșie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
că mă aflam În fața unui mare editor. Citesc circa 250 de pagini pe zi și Îmi notez minimum cinci pagini de jurnal. (marți) „Ești apt să preiei postul de decan al holisticii!“, rostește solemn G.G. În prezența acelor câțiva inși răzlețiți pe hol, tânjind morbid la asemenea spectacol. „Vezi, că nu este ușor, vor fi destui intruși să vrea să te uzurpe sau să te subordoneze marelui tiran. Tu trebuie să conservi sfânta breaslă a chiulangiilor la gloria din vremea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de la munte la mare, precum de la acești cumani, mai mult decât de la tătari, este preluată deprinderea ostașilor și vânătorilor cu arcul. Să vedem care era harta (întinderea) Țării Românești. Într-o lume de văi, în care românii trăiseră până atunci răzlețiți în "țări", valea Argeșului a ajuns să-și impună voievodul, "care este acum domn român, cu tendința de a ocupa tot teritoriul locuit de neam" (Iorga). Pe locul acela s-a ridicat o "curte", o modestă așezare, devenită apoi Curtea de Argeș
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
unde culegătorii, flăcăi și fete, își îndeplinesc munca lor automatic, tăcuți, cu regularitatea monotonă și hursuză a unor mădulare de mașini, nu cu zburdălnicia zgomotoasă cu care niște vioaie albine adună mierea de pe flori. I-am văzut pe culegători mîncînd răzlețiți cîte un codru de mămăligă și-o bucată de brînză, în mijlocul aceluiași silnic mutism, i-am văzut apoi seara adormind rupți de oboseală, pentru a reîncepe în zorii zilei următoare corvoada plicticoasă din ajun. Țăranii culeg astăzi viile noastre cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lung șirag de neadevăruri cu privire la Vasile Iurașcu, bunicul poetului, care, de fapt, n-a fost de viță boierească și nici moșia Joldești n-a avut-o în proprietate, iar socrul acestuia, Donțu, nu era conte, refugiat politic, ci un soldat răzlețit din armata rusă și angajat, ca stupar, pe o moșie mănăstirească. Pe de altă parte, nu s-a observat că pretinsul izvod de zestre al mamei poetului, scris cu multă zestre și cu foarte mulți bani, în numerar, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și documente inedite. Moșia Sarafinești intrase în proprietatea Mănăstirii Moldovița, încă de pe vremea lui Alexandru Lăpușneanu Voievod 33. La puțină vreme după pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774), pe această moșie mănăstirească s-a pripășit un soldat, cu numele de Alexa Donțu, răzlețit din armata rusă. Să nu dăm crezare ifoselor boierești ale lui Matei Eminescu, care a văzut în acest soldat un conte rus, Potloff, refugiat politic, ci să-l vedem pe Donțu, așa cum a trăit la Sarafînești, îmbrăcat țărănește, la prisaca
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
s-a întețit o mare ceartă, iar traiul lor, în comun, a devenit imposibil. Amîndoi s-au dus la Iași, pentru a se hotărî divorțul. Mitropolitul Veniamin, văzînd cearta dintre soții Cananău, la 4 februarie 1829 a hotărît să-i "răzlețească" pe doi ani. Ca urmare a acestei hotărîri, aga Grigore a rămas singur, la Bănești, iar soția sa, Profirița, a plecat la Botoșani, unde, ca să se răzbune pe aga Grigore, a găsit și ea un bărbat. În catagrafia orașului Botoșani
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și triste ape. Alte instrumente pastorale, flaut, orgă, vin tot din simbolism, dar asupra tuturor stă vioara verlainiană care scoate suspine lungi, întristînd fecioarele tuberculoase, în piesa capitală Când viorile tăcură: Viorile tăcură. O, nota cea din urmă Ce plânge răzlețită pe strunele-nvechite Și-n noaptea solitară, o, cântul ce se curmă, Pe visurile stinse din suflete-ostenite. Arcușurile albe în noaptea solitară Stătură: triste păsări cu aripile-ntinse Păreau c-așteaptă semne și strunele vibrară, Ah, strunele, ce tremur de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
s-au adaptat diferitelor medii, și-au stins lumina ochilor ca să nu mai vadă soarele, și-au exagerat personalitatea ridicîndu-și gâtul deasupra arborilor și ascunzîndu-și numele lui Dumnezeu sub pseudonimul de girafă, s-au strâns în mușuroaie ori s-au răzlețit în pustiuri, au întins aripi să se înalțe în albastru ori s-au coborât în adâncurile nebănuite, aprinzîndu-și un far luminos deasupra orificiului veșnic căscat ca să înghită o pradă, s-au făcut mlădioase, șerpuitoare alge, ori monstruoase balene ce aruncă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Îl resfiră printre case, ce se-ncearcă să-l despice Și-n ogrăzi îmbălărite, străbătând, l-au revărsat. Ca un far de piatră, turnul, dârz biserica-și ridică. Clopotul de seară-i paznic veșnic trist și veșnic treaz... O cireadă răzlețită la pășune pe izlaz Pare-un stol de paseri albe ce se lasă fără frică În furtuni, pe pieptul verde al înaltului talaz. Volumul care a consacrat pe Ion Pillat ca poet original și tradiționalist este Pe Argeș în sus
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stat p. Ministrul finanțelor publice, Alice Cezarină Bitu, secretar de stat București, 20 februarie 2007. Nr. 175. Anexă 1 Capitolul 1: Capitolul 2 a) Terenuri în proprietate ... Capitolul 3 Capitolul 4 RĂMAS NEÎNSĂMÂNȚAT Capitolul 5 Pomi fructiferi (în livezi și răzleți) pe raza localității*1) - bucăți - ┌─────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐ │ │ Cod Capitolul 6 Capitolul 8 Mașini pentru plantat cartofi │ 16 Dislocatoare pentru sfecla de zahar │ 27 Prese pentru balotat paie și fan │ 32 Instalații pentru muls mecanic │ 39 Instalații pentru prepararea furajelor │ 40 Instalații pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185463_a_186792]
-
SIRUTA Capitolul 1 Capitolul 2 a) Terenuri în proprietate pe raza localității*1) ... Capitolul 3 Modul de utilizare a suprafețelor agricole situate pe raza localității Capitolul 4 Suprafață arabila cultivata pe raza localității Capitolul 5 Pomi fructiferi (în masiv și răzleți) pe raza localității Capitolul 6 Suprafețe irigate efectiv *1) Prin localitatea se înțelege comună/orașul/municipiul, sectoarele municipiului București. *2) Înregistrarea familiilor de albine se face în Registrul agricol, în localitatea de domiciliu a proprietarului Capitolul 8 Ovine Porcine *1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185463_a_186792]
-
Argentina, Brazilia, Uruguay - între 30.000 și 40.000. Speranțele formulate imediat după război, ca acești români să constituie o punte de legătură cu statele vecine sau apropiate, nu s-a realizat. Se consemna cu tristețe: „soarta tuturor acestor români răzleți de trunchiul carpatic e peste tot primejduită”, căutându-se a li se stinge neamul. În termenii cei mai simpli - aprecia profesorul de Drept internațional de la Universitatea din Iași, N. Dașcovici - granițele unui stat sunt geografice, pentru că se întemeiază pe factorii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
jur. Era Înspre seară, pe când natura pare că e În așteptarea unui eveniment misterios. Soarele, coborându-se după creștetul munților, părea că regretă de a nu putea asista la o scenă atât de noua În plaiurile munților, iar câteva raze răzlețite printre brazi se furișau În desimea frunzelor ca niște șerpi de aur. În sfârșit ajungem la Queenstown, oraș stațiune din South Island, așezat În jurul lacului glaciar Wakatipu. Munții spectaculoși, reflectați În apa limpede a lacului, domină orizontul acestui mic Eden
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
precum cea a Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor și mulți alții, morți iubiți, vegheați de stele și lună, prohodiți de aroma frunzelor codrilor și plasma caldă a sângelui legionar care în murmur lin, ca o rugăciune, vegheză în țărâna neamului românesc. Răzlețiți oriunde, legionarii apără ființa neamului păstrându-i credința până la strigătul din urmă și ceasul de apoi, neîngenunchiați, cu fruntea la cer, ocrotiți de Mihail, Ahanghelul Dreptății. Despre osânda și pătimirea noastră vor vorbi și pietrele! Vuind, cumplita urgie se va
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]