488 matches
-
timpul războiului de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, strângea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
să spargă liniștea nopții prin zborul ciocârliilor ascunse printre brazdele de grâu unde au dormit peste noapte. Când Victor sa aplecat să ia un nou braț de grâu, un iepure a sărit din maldărul de grâu și o zbughește pe răzor, speriindu-l de moarte. Victor se grăbește iar în urmă încep să se vadă snopii aruncați în dezordine. A avut spor acum pe răcoare, însă dacă nu reușește să termine toate brazdele de legat până se ridică soarele, ar trebui
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
a ceea ce devine: cuminte, deștept, prevăzător, chibzuit, stăpânit, rezervat în purtare, cult, învățat, cugetător și drept. Problema nu este ca nu știu către ce să mă îndrept, ci că nu m-am înhămat niciodată la o muncă definitorie, fără întoarcere. Răzorul e acoperit de mărăcini și mie îmi place să stau așa ... agățata între două lumi. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2014/02/05/intre-doua-lumi/ Referință Bibliografica: Între două lumi / Dalelina John : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1132, Anul IV, 05
ÎNTRE DOUĂ LUMI de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360311_a_361640]
-
folclorică sau scris în pur stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră Lăutarii dirijată de Nicolae Botgros. Perioada 1959-1980 a fost dominată
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
din insula Ada Kaleh și acțiunile dușmănoase ale imperialiștilor titoiști. Veneau instructori de la raion care țineau conferințe cât de bine o duc oamenii din Uniune care și-au unit pământurile și au scăpat de șobolanii care își făceau cuiburi în răzoare (!), despre înaltul nivel al științei și tehnicii la care s-a ajuns numai prin efort colectiv și ni se arătau fotografii cu tractoare elctrice (!) care arau acolo. Unde or fi acum aceste tractoare, nu mai știe nimeni. Ni se cerea
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
înguste, și vântul ușor al dimineții care face ca grâul valuri asemănătoare mării, și ciocârlia care țâșnește din lan și urcă cu spinarea în sus spre cerul boltit și albastru, și întradevăr, pitpalacul tulburător și barza care pășește rar printre răzoare, și floarea galbenă a spicelor de grâu, care nu s-au copt, încă și se revarsă în aer din nimic, și drumurile care lasă satul în urmă, și ierburile groase de pe marginea drumurilor înțesate cu scaieți puternici, a căror floare
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
japca sau chiar de împrumut? Dar ce zbor e acela și ce-nălțimi albastre îmi mai arăți, iubite, și-mi spui că-ți este dor când tu lipsești cu brio și aripile noastre Au ruginit a toamnă, uitate-ntr-un răzor. În liniștea din nuferi se naște-un cântec nou: voi asculta în mine cum pleci, uitând poteci pe unde ochiul vremii a plâns în noi ecou; și ce dorințe-absurde și ce refrene reci! Referință Bibliografică: Refrene reci / Violetta Petre : Confluențe
REFRENE RECI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341300_a_342629]
-
îl vindeci cu uitare? De ești un prag de crâng - șoptește dorul, Iubește! Și în mândra tremurare Cu pumni de frezii aromind fiorul Zălog să-l ții în brațele avare. Iar dacă tâmpla-ți sângeră, bolnavă, Și-n vatră ard răzoare de petunii Să crezi și să rămâi fidela sclavă A liniștii din smirna rugăciunii. SĂ-MI FURI SĂRUTUL Să-mi furi sărutul prefirat în doruri În noaptea rece-n care stai de veghe Cu gândul tras printr-un inel de
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
fost vrerea, Cum naște pâine norul Din spic de el udat, Ți-a dat spre bucurie La fel, să porți durerea Izvorului din pântec De viață nesecat; Tu Evă, Mărioară, Sau orișicare ești, O stea-n Calea Lactee Sau floare pe răzor, Ca-n prima primăvară În veci să ne trăiești, Fecioară, tu femeie, Tu mama tuturor! *** George PETROVAI: PREA MULTĂ FRUMUSEȚE-I SUFERINȚA Rugatu-m-am 'naintea zilei tale - zi-nfiorată de simbol - ca de atâta frumusețe cu chipuri feminine desprinse cu
ANTOLOGIE LIRICĂ DE 8 MARTIE 2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342144_a_343473]
-
două târle, cu bordeiele de lângă ele erau două castele princiare cu turnulețe ascuțite, așa cum le-a văzut el într-o carte cu povești, de la domnul învățător. Ce să vă mai spun ce-și închipuia el că sunt tufișurile alea de pe răzoare... Sau pâlcul de coceni netăiați...Dar pietroaiele alea cu țugui de zăpadă?...Ori bolovanii de pe pante...Ce-or fi? Ostași, curteni, slujitori, prințese, zâne sau mulțimea supușilor împăratului? Pe podețul ăla cu balustrade de argint trece o caleașcă de aur
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
transformă într-un șarpe uriaș de frică ce i se încolăcea pe creier. Nu, nu, nuuuu! țipau gândurile sale agitate, sugrumate de șarpe. Știu care este drumul! Trec podețul o iau la stânga, ocolesc cișmelele, apoi la dreapta, până la tufișurile din răzoare. După aceea, urc la stânga peste deal până...Știu! Știu! Asta e mâna stângă și cealaltă e dreapta! E simplu. Dar...nu văd podețul! Unde e podețul ? Ăăăă...A, uite-l ! Gata! Trecu podețul atent și o luă la stânga, chinuindu-se
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
oră. După ce-i trecu starea de uimire, chiui de bucurie și o ținu tot într-o alergătură până-n vârful dealului dinspre apus. Acum, în fața lui se desfășura o vastă panoramă a câmpiei cu misterioase și albastre valuri sclipitoare.Cu tufișuri, răzoare și copaci în care luna aprinsese mii de globulețe multicolore. Mai vedea miriade de clopoței de argint agățați în copacii și tufișurile din jur care scoteau sunete cristaline când trecea el. Într-un pâlc de coceni netăiați și strujeni de
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
două târle, cu bordeiele de lângă ele erau două castele princiare cu turnulețe ascuțite, așa cum le-a văzut el într-o carte cu povești, de la domnul învățător. Ce să vă mai spun ce-și închipuia el că sunt tufișurile alea de pe răzoare... Sau pâlcul de coceni netăiați...Dar pietroaiele alea cu țugui de zăpadă?...Ori bolovanii de pe pante...Ce-or fi? Ostași, curteni, slujitori, prințese, zâne sau mulțimea supușilor împăratului? Pe podețul ăla cu balustrade de argint trece o caleașcă de aur
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
transformă într-un șarpe uriaș de frică ce i se încolăcea pe creier. Nu, nu, nuuuu! țipau gândurile sale agitate, sugrumate de șarpe. Știu care este drumul! Trec podețul o iau la stânga, ocolesc cișmelele, apoi la dreapta, până la tufișurile din răzoare. După aceea, urc la stânga peste deal până...Știu! Știu! Asta e mâna stângă și cealaltă e dreapta! E simplu. Dar...nu văd podețul! Unde e podețul ? Ăăăă...A, uite-l ! Gata! Trecu podețul atent și o luă la stânga, chinuindu-se
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
oră. După ce-i trecu starea de uimire, chiui de bucurie și o ținu tot într-o alergătură până-n vârful dealului dinspre apus. Acum, în fața lui se desfășura o vastă panoramă a câmpiei cu misterioase și albastre valuri sclipitoare.Cu tufișuri, răzoare și copaci în care luna aprinsese mii de globulețe multicolore. Mai vedea miriade de clopoței de argint agățați în copacii și tufișurile din jur care scoteau sunete cristaline când trecea el. Într-un pâlc de coceni netăiați și strujeni de
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
luni, Un abur lângă sor-sa, în piept ca abajur. Și-ntr-un oraș, pe-aici, picat din lună, Mai rătăcesc idile cu ochi lipsă, Și-a răsărit și în trotuare floarea jună, Și marte îndulci-va babele-n elipsă. Răzorul a-ncolțit dantelele de noapte, Vor crește din adâncuri cocktailuri de andante ! Referință Bibliografică: Sonet XLIV / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2252, Anul VII, 01 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Auraș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SONET XLIV de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342785_a_344114]
-
săi și locuia în câmpia de la Vetrișoaia. Atunci păzea văcuța și tot așa, privea ore în șir cum fâlfâiau din aripi ciocârliile, trimițându-și spre pământ cele mai misterioase mesaje de dragoste, către cine știe ce iubită înaripată, ascunsă undeva, pe vreun răzor de pământ, doar de el știută. Se presupune că numai ciocârlanul cântă. De la distanță este greu să deosebești masculul de femelă. Ca diferență, masculul are doar un moț de pene ridicat spre spatele capului. Natalița cu ochii țintă spre punctul
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343100_a_344429]
-
micuțe și gingașă"! își propunea ea în gând, urmărind concertul ciocârliei. Pasărea, când cobora câțiva metri, când din nou își lua avântul spre înălțimi, de nu se mai vedea aproape deloc. Doar trilul i se auzea din ce în ce mai slab. De pe un răzor se auzi un ciripit ca un răspuns la acest concert organizat adhoc pentru cei cu inimile sensibile, cum era și Natalia. Participant și el la această stare de beatitudine, pruncul din pântecele mamei începu să se zvârcolească, lovind cu piciorușele
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343100_a_344429]
-
timpul războiului, de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, prindea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
spărgeau liniștea nopții prin zborul ciocârliilor ascunse printre brazdele de grâu, unde le-au prins somnul. Când Victor sa aplecat să ia un nou braț de grâu, un iepure a sărit din maldărul de grâu și a zbughit-o pe răzor, speriindu-l de moarte. Victor se grăbește, iar în urmă încep să se vadă snopii lăsați în dezordine. A avut spor acum pe răcoare, însă dacă nu reușește să termine toate brazdele de legat până se ridică soarele, ar trebui
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci, unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați, cu boaba albă, foarte mare și cu un puf argintiu pe ea. Un consătean având pământul în răzor cu lotul nostru de viță de vie, cultivase în acel an porumb, iar printre rânduri a semănat în niște spații rotunde gaolean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce ca
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
au folosit de multe cărți și manuscrise, cerându-le printr-o scrisorica să fie «împrumutate spre cercetare». Fratele poetului, Nicu Eminovici, arată cum Mihai îi povestia scenele din românul Manon Lescaut: « În fiecare seară mă duceam cu dânsul în fumoarul răzorului unde fumam și vorbiam. Acolo, dansul mi-a povestit în mai multe nopți întâmplările lui Manon. Avea o memorie strașnica, căci ce citea odată era în stare să- ți reproducă vorba cu vorba » (Nicu Eminovici: „ Însemnări din viața mea”-Colecția
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
dar nu te vei apuca de pus în grădină cum ai plănuit tu. Te odihnești că te-ai trezit devreme și cred că aseară te-ai culcat după miezul nopții. E sărbătoare azi. - Mă voi odihni, îți promit! În ce privește plantele, răzorul l-am făcut deja, de ieri. Într-un sfert de oră termin. - Nu-mi place să te văd cum te spetești cu munca și-n zi de sărbătoare. Avem ce ne trebuie și am putea plăti pe careva să facă
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
careva să facă munca în grădină. - Nu mă spetesc. Fac treburile acestea cu plăcere, crede-mă și sărbătoare e și pentru tine. Când va fi de săpat sau alte treburi mai grele, vom plăti oameni să facă, însă cu pusul răzoarelor țin să mă ocup eu. - Bine, atunci fă cum dorești. Acum mă ocup de stropit piersicii și merii că s-ar putea să se strice vremea. Așa zicea Busu ieri la previziunile meteo. Zicând acestea o sărută pe obraz, apoi
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
întors ,eu tot copil, Simțeam mirosul de trotil, Călcam pe urme de senile, Vedeam răniți printre suspine, Cerșind aleanul unei mile, Și casele încă arzând, Și pruncii încă întrebând De frații și de tații lor Ce dorm uitați sub vreun răzor Sau pomeniți de câte-un om. Am cunoscut acestea eu Și rog să deie Dumnezeu La mării lumii gânduri bune, Să n-aiba dor să se răzbune, Iar vouă rost firesc în lume! Și mă mai rog ,tot pentru voi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]