313 matches
-
nu asta era viața ei. Ea câștiga ceva numai atunci când muncea pe brânci. Nu obținea lucruri doar pentru că și le dorea. Ultimul tunet și cel mai puternic zgudui ferestrele. Ce-o fi o fi, se gândi începând în sfârșit să răzuiască; n-are rost să mai amân. Poate că o să îmi pice trei stele și atunci ajung în extragerea finală. Nu câștigă trei stele. Câștigă o sută de euro. Își puse în gând să-i cheltuiască pe niște tricouri colorate care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
stilul de viață, am s-o fac. Numai așa ai putea să-ți schimbi viața? În afară de cazul în care câștig la loto, zâmbi ea. Nu se știe niciodată. Am pus mâna pe o sută de euro cu un bilet de răzuit, nu demult. Întotdeauna spuneai că ești persoana cea mai ghinionistă de pe lume la lucruri din astea. Sunt, zise Darcey. De aceea mă întrebam dacă nu cumva a fost un semn. Dar sunt destul de sigură că nu. Nu prea cred în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
chimie și matematică, m-a repartizat tehnician de probe la Divizia de Investigații și Analize Criminalistice. Postul era unul cvasi-civil - presupunea să port halat în laborator și costum gri pe teren. Stabileam grupa sangvină, căutam amprente și scriam rapoarte balistice, răzuiam sângele prelins pe pereți la locul unei crimei și-l examinam la microscop, iar apoi îi lăsam pe băieții de la Omucideri să se ocupe de restul. Manevram eprubete, pahare Berzelius și sânge închegat - o intimitate cu moartea cu care n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
o culoare pastel și tavanul erau plini de sânge și creier împrăștiat, iar fragmentele de dinți și alice dovedeau că victima își vârâse ambele țevi în gură. Timp de o oră am tot măsurat traiectorii și am însemnat urme, am răzuit materie în eprubete și am căutat amprente pe armă. Când am terminat, am luat o pungă din trusa pentru probe și am pus pușca în ea, fiind pe deplin conștient că va ajunge în posesia vreunui vânător din LAPD. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cu aceleași cuvinte pe care le rostise și Kay în acea zi, ceva mai devreme, dar pe un ton mai violent, fiindcă ea știa ce sunt: o curvă cu insignă. Să mă gândesc la ea era ca și cum mi-aș fi răzuit fundul vieții mele stând în genunchi - iar singura mea consolare era că nu puteam să mă cobor mai jos de-atât, că mai curând mi-aș băga în gură țeava pistolului meu de calibrul 38. Avionul ateriză la 7.35
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
medicală?“ Am deschis trusa și-am sfâșiat culcușul de coșmar, căutând de probe. Am luat-o mai întâi de sus în jos. În afară de urme, recente de noroi - boschetarii lui Harry, probabil -, am descoperit sub saltea bucăți zdrențuite de sfoară. Am răzuit ușor ceva ce semăna cu niște particule de carne lipite de ele. O a doua eprubetă am umplut-o cu smocuri de păr închise la culoare și pline de sânge închegat, culese de pe saltea. Am cercetat crusta de sânge, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
suflă din nou În foc. Mama s-a Îmbolnăvit, spuse el, iar Logan fu luat prin surprindere de faptul că nu avea nici un pic de accent. Presupusese Întotdeauna că un individ care a fost angajat de consiliul local pentru a răzui mortăciunile de pe carosabil ar vorbi mult mai neaoș. Pe unii din oamenii de pe aici Îți era aproape imposibil să-i Înțelegi. Dar nu și pe Hoitar. Era clar că bărbatul care acum stătea pe un scaun de salon scârțâitor, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
consiliu, dar Logan sesiză ezitarea din vocea lui. Ăsta era și motivul pentru care insistase pentru o escortă de poliție. În grija comunității sau nu, Îi era frică de Hoitar. — Și chiar e bun În ceea ce face, chiar e. — La răzuit mortăciuni. — Păi, nu le putem lăsa să putrezească la marginea drumului, nu-i așa? Adică nu-i foarte rău când e vorba de iepuri sau de arici, pentru că mașinile Îi terciuiesc iar ciorile au grijă de ce rămâne din ele. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
nylon, se pot purta până la 5 straturi o dată. - Mătase? întrebă deodată Rhyme. Am găsit fibre de mătase gri iar agenții de patrulă au spus că îngrijitorul purta o salopetă de aceeași culoare. În plus, fibrele arătau de parcă ar fi fost răzuite. - Deci nu mai erau netede și lucioase. Tipic. Noi mai folosim și tot felul de pălării, genți, umbrele telescopice pe care le ascundem pe sub haine. Continuă tot ea: - Pentru ca o față să arate diferit, cel mai important lucru este să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Și alți oameni au hobby-uri pe care cheltuiesc bani, nu? Câteodată lucruri care le fac rău - cum ar fi fumatul sau vreun sport periculos, știi tu. Ei bine, se-ntâmplă ca eu să am nevoie de un pic de răzuit din când în când, nu face nici un rău. Îmi dă doar ocazia să mă simt entuziasmată și la limită. Îmi place să mă uit la ele înainte să le descopăr, habar n-ai ce plăcut e, să te uiți pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
să se facă loteria și lozurile astea instant. — Dar nu înțeleg - asta nu se întâmplă de când a plecat tata? Mamă? Oh, nu, mamă, te rog, pentru numele lui Dumnezeu, te rog să-ncetezi cu asta. Luase pila de unghii și răzuia din nou la nenorocitul ei de Joc al Celor Două Jumătăți. — Nu, Sally, n-am s-o fac. Aș fi preferat să nu știi despre asta, dar acum că știi n-am de gând să te mint. N-o să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
faptul de a vorbi cu mine o emoționase foarte tare - nu-mi dădeam seama. Sau poate, desigur, din cauza faptului că descoperise că mama ei, la fel ca tatăl ei, cedase (deși, din ce-mi spune, această dependență extraordinară de a răzui cartonașe durează de ceva vreme, astfel că schimbarea din viața mea nu prea poate fi responsabilă de ea). Bietul copil - doi părinți care o iau complet razna simultan -, aproape că-mi pare rău pentru ea. Totuși, din păcate, toate sentimentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
cu care să vorbească, ar prefera ca eu să rămân pe fundal. Să fiu doar mama. Și eu mă descurc bine. Cel puțin mă abțin de la a mai cumpăra cartonașe - mai sunt în cameră câteva pe care nu le-am răzuit încă, iar tentația de a fugi sus să mă uit la ele e aproape insuportabilă, dar până acum rezist. Numai că asta înseamnă, desigur, că acum nu mai am nimic care să mă distragă de la problemele reale. Și doare. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
chiar atunci când mâinile ni se întâlnesc în atingeri șovăielnice. „Să mor, sau să scap”, strigă Gloria. „Tu ești vinovată”, urlu eu și sar din pat, să trag afară și să răstorn sertarul scrinului; caut o rașpă cu care să-i răzuiesc mitra stearpă și ovarele stricate, și așa cum scormonesc prin mlaștini, avid să cunosc odiosul adevăr, văd cum se afundă, ca să dispară în imaginar, două pulpe de lăptăreasă obeză, ce produce descărcarea unei disperări, ivită pe neașteptate în oribila mea singurătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
disprețuită. E dovada unui spirit mărginit.” „Introducere Cuvînt obscen.” „Gumilastic E făcut din scrot de cal.” „Muie lui Fochistu.” (Tot Flaubert.) „Autor E obligatoriu să cunoști cîțiva autori; nu-i nevoie să le știi și numele.” Drept urmare mi s-a răzuit numele de pe plăcuța de sub vizor. Zilele trecute un copil necunoscut s-a năpustit asupra mea În plină viteză și m-a plesnit cu un plic peste față. Din plic a căzut o bucățică de carton pe care-am citit, scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și îi pândea drumurile. Ce să-i spună? Duminicile îi era mai greu să plece, dar își făcea de lucru, cum reușise în prima duminică de după plecarea Mioarei. S-a apucat mai întâi să frece chiuveta, faianța, mozaicul din bucătărie, răzuind rânduri-rânduri de zoaie; apoi chiuveta și cada din baie. A măturat toate camerele, le-a privit, le-a mai măturat o dată, însă parchetul se încăpățâna să rămână închis la culoare, iar pereții înnegriți, cu pete mai deschise în locurile unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
fracțiune minusculă din propria lor avere. Lăcomia este atât de adânc înrădăcinată în acești oameni, ea a devenit o obișnuință atât de fixă, încât știu că nu vor rezista să nu facă această călătorie, numai și numai pentru a mai răzui ce-a rămas din butoaiele putrede ale moșiei mele — Poetic, moșul! spuse Dorothy aparent neimpresionată de tonul documentului. — Cam amestecă metaforele, spuse Hilary. Răzui fundul butoaielor, nu? Nu sunt ele menite să putrezească dacă e un măr putrezit în ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
știu că nu vor rezista să nu facă această călătorie, numai și numai pentru a mai răzui ce-a rămas din butoaiele putrede ale moșiei mele — Poetic, moșul! spuse Dorothy aparent neimpresionată de tonul documentului. — Cam amestecă metaforele, spuse Hilary. Răzui fundul butoaielor, nu? Nu sunt ele menite să putrezească dacă e un măr putrezit în ele? — Aș dori să continui, spuse domnul Sloane. Mai e un singur paragraf. Se lăsă tăcerea. — Deci, îi anunț cu mare plăcere pe acești paraziți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
a dat drumul mașinii la vale, cu motorul oprit, pe aleea cu prundiș. A condus apoi spre nord pînă la un depozit de construcții dezafectat situat pe șoseaua de centură, unde l-am privit cum zgîria cu ranga laturile mașinii, răzuind vopseaua cu atenția unui maestru bucătar care crestează fleica de porc. CÎnd s-a Îndreptat de spate și și-a aprins o țigară, m-am uitat să văd cînd izbucnește focul. El a privit zîmbind la vehiculul mutilat, ținînd În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
lipit pe leagăne și pe bănci. De mașinile poliției nu s-a atins Însă nimeni. De o firmă de pază m-am ocupat eu, avea sediul lângă Joy’s, mi-era În drum. N-a fost cu mare folos, au răzuit tot după două zile. Dar nu conta, noi ne făceam mâna. Leac a lipit textul pe ferestrele tuturor vecinilor, unul chiar pe geamul Andreei. A fost reperat. Se știau oarecum, așa că Leac s-a temut că, tot oarecum, e deconspirat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
întețește ritmul. Știe că următorul este el. Aleargă mai repede decât își imaginase vreodată că poate să o facă. Inima pompează într-un ritm nebunesc, sângele galopează năvalnic prin artere, bate ca o toacă în tâmple, urechi, stomac. Aerul rece răzuie dureros gâtul și pătrunde în plămâni ca un bolovan uriaș rupt dintr-un aisberg. Ridică în brațe băiatul, rugându-se ca în cele cinci, poate zece secunde rămase până ce lunetistul îl va prinde ferm în cătarea puștii, să ajungă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
potrivea. Am tras de el, apoi de ușă; nimic. M-am apropiat cu lumina de cheder. Cineva rașchetase ipsosul și-l înlocuise cu chit. Mirosea proaspăt, umed, a lucrare recentă. Am scos din buzunar cheile catedrei și-am început să răzui între perete și tocul ușii. O bucată groasă de chit s-a desprins, căzându-mi pe picioare. Mi-am lipit ochiul de gaură (nici nu mergea mai mult; dincolo de chit, găseai o armătură de cărămidă cu beton) și-am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
detașabile ale lui Fred Vasilescu; o raritate. O găsisem cu Mihnea la „Ant’Art“, pe Ho-și-Min și i-o cedasem lui Scurtu, contra numerelor 1-10 din Pif. Bineînțeles că securistul își „anonimizase“ toate sursele: adresa lipsea, destinatarul și expeditorul fuseseră răzuiți și-apoi acoperiți cu un chenar gros de cerneală neagră, de parcă se colaborase benevol la o lucrare comunistă de artă grafică. Am pulverizat spray-ul de lumină pe foaie, străduindu-mă să citesc prin relief, cum procedam la jocurile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
politică a acesteia se va înfiripa, după Revoluțiile pașoptiste, programul unionist. Germenii ideii naționale, după ce au încolțit în gândirea Școlii Ardelene, se prelungesc rizomatic pentru a rodi în principatele dunărene, ale căror intelighenții vor prelua sarcina devenirii naționale a românimii. Răzuind toate elementele de detaliu pentru a ajunge la scheletul schematic, geneza conștiinței naționale din mult mai difuza conștiință de neam, urmată de precizarea sa graduală în matricea social politică și istorică a Transilvaniei secolului al XVIII-lea, ar putea arăta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
coadă în armată. Ei, se știe ce-nseamnă un sublocotenent: fierbe sângele în el și n-are de nici unele; mi s-a pus atunci la dispoziție o ordonanță, Nikifor, care tare se mai îngrijea de mica mea gospodărie: aduna, cârpea, răzuia și curăța, și chiar șterpelea tot ce putea, numai ca să înmulțească lucrurile din casă; era un om foarte credincios și cinstit. Eu, desigur, eram aspru, dar drept. Câtva timp s-a întâmplat să staționăm într-un orășel. Am fost repartizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]