554 matches
-
viața. Prin această justificare, nici atitudinea și nici comportamentul nu e nevoie să se schimbe. Justificarea prin consecințe pozitive se produce atunci când persoana ce a realizat un comportament contraatitudinal, care are însă importante rezultate pozitive pentru sine sau pentru alții, raționează în genul „a făcut-o, dar merită”. Ilustrativ este în acest sens experimentul lui L. Festinger și J. Carlsmith (1959): după ce un număr important de subiecți au participat la un experiment plictisitor (și pe care l-au resimțit ca atare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în 455. Problema fundamentală a acestei istoriografii care își propune să fie creștină este lăsată moștenire de Eusebiu: aceea de a aborda în același timp istoria profană și istoria Bisericii, fiindcă nu se poate fi imagina, așa cum, în multe privințe, raționase și Eusebiu, una fără cealaltă; numai că, în cazul grecilor, așa cum am spus, istoria Bisericii își restrînge propriul orizont. Totodată, se răspîndește în istoriile bizantine o preocupare aparent de mai mică amploare, dar care stîrnește totuși interesul cititorilor: prezentarea unor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
psihică la această vârstă este bine sintetizată de J. Piaget: „La 11-12 ani apare o a patra și ultima perioadă al cărei palier de echilibru se situează la nivelul adolescenței. Caracterul ei general constă în cucerirea unui mod de a raționa care nu se referă numai la obiecte sau relații, ci și la ipotezele din care pot fi trase consecințele necesare fără ca subiectul să se pronunțe asupra veridicității sau falsității lor înainte de a examina rezultatul acestor implicații”. Ținând cont de cele
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de grup ale elevilor pentru a demonstra competențele dobândite.Metodele active de predare /învățare valorifică în cel mai înalt grad gândirea critică, o gândire de tip superior ce se bazează pe deprinderile și abilitățile celor ce o practică de a raționa corect, coerent logic, pe bază de argumente suficiente , solide și valoroase. Ea implică analiza, sinteza și evaluarea pe baza unor criterii și valori sociale, asumate de individ și practicate cu pricepere și eficiență. Aptitudinile cerute pentru folosirea metodelor active necesită
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
se plictisească copilul, să încerce să îi îndrepte atenția către o altă activitate. Dacă nu îi pot distrage atenția, atunci să-l ignore, să nu îi recompenseze comportamentul negativ cu extraatenție. Pedepsirea sau chiar încercarea de a-l face să raționeze îl poate încuraja să facă mai rău. Strategiile de intervenție care se adresează simptomelor de neatenție au ca scop schimbarea parametrilor unei sarcini, de redefinire a acesteia. Pașii urmați de părinte în acest caz ar putea fi: 1. Fragmentarea unei
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
care exprimă particularitățile naturii sale. Acestea sunt următoarele: 1) Individul: desemnează un corp organizat, trăind o existență proprie și care nu poate fi divizat fără a fi distrus ca unitate și integritate. Individul uman este dotat cu capacitatea de a raționa și cu conștiința de sine. 2) Persoana: reprezintă individul rațional. Ea este unică, indivizibilă și cu o identitate proprie. Ea derivă din individ. Din persoană derivă personajul. Orice persoană este o ființă conștientă de sine, dotată cu voință și libertate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
știință și tehnică și „reîntoarcerea la natură”, cum propusese cândva Rousseau și încercaseră „nondirectiviștii” la începutul secolului XX; această nouă mentalitate a oamenilor ar putea menține controlul asupra tehnicii, pentru a nu o lăsa să devină „un monstru care nu raționează”. Era un bellicum, un sunet de goarnă (emis de sociologi și politologi), care chema la război toate științele socioumane și care nu putea ocoli controversata teorie a curriculumului. Încă din 1973, Jack R. Frymier a intrat în luptă continuând colecția
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
funcționează memoria pe termen scurt și pe termen lung 7. Modele de bază adoptate de copil 8. Înțelegerea stării de permanență a obiectului 9. Recunoașterea funcției unui obiect 10. Nivelul de implicare în activități de joc 11. Capacitatea de a raționa spațial 12. Nivelul de rezolvare a unei situații 14.16. Genograma și ecoharta (ecomap)tc "14.15. Genograma și ecoharta (ecomap)" Genograma este un instrument grafic util în investigarea istoriei familiei, evidențiind structura ei de bază, datele demografice, modul în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
PAUL CORNEA Vocația cercetătorului și a universitarului, defel neglijabilă, determină, la Ioana Em. Petrescu, profesarea riguroasă și exactă a categoriilor disciplinelor angajate în demersul științific întreprins. Refuzându-și „frivolitatea” lecturilor influențate de componenta emoțională a receptorului, chiar și avizat, ea raționează sacrificând impresiile, obținând în schimb o geometrie a interpretării, marca și expresia studiului pasionat, fascinat de conceptele disciplinelor [...], dar și de mesajul textelor chemate să depună mărturie prin semn și semnificație și să dea seama de destinul lor atât de
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
o observație a lui Marx în această privință: actorii care compun o colectivitate nu au acces egal pe „piață” la bunurile economice, politice, ideologice, științifice. Unii dintre ei nu sunt pur și simplu prezenți pe piață. Cine deține puterea economică, raționa Marx, va deține și puterea politică; urmează în mod logic că cine deține puterea economică și politică va deține în același timp și puterea ideologică(ideologia sa va fi dominantă), și cea științifică (va putea comanda și procura cunoștințele care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de a reatașa individualul la general. Este, de exemplu, punctul de vedere susținut de Athanasie Joja(1965). În aceeași manieră poate fi explicată și istoria. Explicația istoriei poate ficonsiderară că o desfășurare în timp a explicației oferite de științele generalului. Raționând după modelul fizicii, filosofii secolului al XVIII-lea considerau că întreaga istorie este complet explicabilă prin aplicarea modelului general de științificitate, în măsura în care sunt îndeplinite două condiții: a) cunoașterea legilor care guvernează dinamica lumii; și b) cunoașterea stării inițiale (sau la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
citată, remarcă faptul că exigențele modelului clasic de raționalitate pot fi satisfăcute perfect de idioți cognitiv și moral. Fernand Vandamme (1987) sugerează o distincție între comportamentul inteligent al omului, fundat pe intuiție și aproximare, și comportamentul noninteligent al calculatorului, care raționează mecanic și noncreativ. În fapt, decidentul uman se găsește într-o cu totul altă situație decât cea presupusă de teoria raționalității clasice, lucru consemnat cu claritate de Herbert A. Simon (1957, p. 198) în celebrul său principiu al raționalității limitate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
astfel de probleme și se presupune că este capabilă să penetreze valul de ignoranță, ni se dezvăluie numai prin autopercepție și se deplasează confortabil prin domeniul percepțiilor empirice normale. Conștiința individuală pe care o recunoaștem, având calitatea de conștiință care raționează, există astfel pe același plan al realității cu alte fenomene empirice. De aceea, aceasta nu poate servi drept legătură către o realitate superioară și mai de esență. Dacă există o astfel de realitate, aceasta este inaccesibilă oamenilor atât ca observatori
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
științele naturale. Provocarea pentru noi este aceea de a construi o știință socială care să recunoască și să încorporeze trăsăturile speciale ale subiectului uman, formulându-i afirmațiile într-un mod care ține cont de capacitatea umană de a gândi și raționa, de a înțelege și decide. Provocarea este ușor de formulat, dar nu este ușor de rezolvat. Dorim să construim o disciplină în care comportamentul social poate fi descris de tipare, dar care acceptă și constrângerile limitate în cazul comportamentului individual
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
produc comportamente tipice în condiții similare, putem să facem inferențe cvasi-cauzale. Astfel, putem spune că „X produce Y” nu cu obligativitatea mecanică din fizică sau chimie, dar ca imperativ practic bazat pe recunoașterea modului în care indivizii umani tind să raționeze și să acționeze. Pentru a reuși, științele sociale trebuie să poată să explice de ce, din punctul de vedere al celor care iau decizii individuale, anumite tipare de comportament au sens. Odată cu această înțelegere științele sociale devin capabile să genereze explicații
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
are loc nici un fel de producție. Nu există nici un fel de soluție tehnică de căutare a unui model corect ca bază a proiectului de cercetare. În orice situație cercetătorii pot fi în dezacord. Doar imaginația, măiestria și capacitatea de a raționa asupra unei probleme ne pot ghida. Alegeți un model în măsura în care acesta are sens, în măsura în care relația dintre variabilele independente și cele dependente pare să se manifeste într-un anumit mod și în măsura în care vă puteți susține alegerea în mod logic, în raport cu alte
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
estimarea relației principale ipotetice dintre X1 și Y. Cu cât avem date mai bine definite, cu atât trebuie să fim mai prudenți să nu includem variabile de control adiționale inutile. În practică, aveți la dispoziție doar propriile capacități de a raționa - citiți cât mai multe studii anterioare pe tema de interes și gândiți profund pentru a putea lua decizii inteligente referitor la efectele cauzale confundabile care trebuie să fie evaluate. În calitate de cercetători, aveți responsabilitatea să faceți tot ce vă stă în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Variabilele de control sunt esențiale în cercetarea din științele sociale. Acestea ne protejează de simplismul excesiv și de acel tip de inferențe eronate care abundă în conversațiile uzuale. Acestea conduc la un mod diferit și ceva mai dificil de a raționa. Poate că prietenii sau rudele se vor enerva când o să le întrerupeți conversațiile despre fotbalul românesc cu comentarii de tipul: „ați luat în considerare intervenția posibilă a efectului variabilei X2? Explicația pe care o propuneți se poate dovedi aparentă. O
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fi rezonabil ca angajații să încerce să-și atribuie lor înșile întregul produs. Care este poziția statului ca factor în acest sistem? În măsura în care statul este interesat de venitul obținut din impozitare, atât în prezent, cât și în viitor, acesta va raționa în mod similar cu angajații, dependent fiind de profiturile reinvestite în ceea ce privește sursele de venit viitor. Dar actorii de la nivel de stat dintr-o democrație sunt de asemenea interesați de popularitate și de realegere. Aceștia ar putea hotărî să promoveze redistribuția
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mare parte a timpului tentației de a trișa. Capitalul social, așa cum ne arată tot mai limpede dovezile acumulate, întărește eurile noastre mai bune și expansive”.1 Rațiunea umană este minunat de complexă, iar modelele sociale de interacțiune dintre indivizii care raționează sunt chiar mai complexe. Mai avem cale lungă până să începem să înțelegem cum funcționează organizațiile sociale sau/și cum clachează acestea. IV. Concluziitc "IV. Concluzii" Scopul acestui curs, precum și al celui precedent, este, în mod simultan, metodologic și de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
evaluările morale nu fac obiectul muncii lor. Asta este ceea ce îi deranjează pe criticii normativi. Cunoașterea empirică, după cum susține Leo Strauss, constituie doar un pas înspre înțelepciune. Scopul nostru trebuie să fie acela de a-i ajuta pe cetățeni să raționeze corect asupra alegerilor pe care le au de făcut. Refuzul de a emite judecăți, spune Strauss, este refuzul de a fi politici și aceasta legitimizează o lume în care totul apare la fel de bun. Descoperirile empirice ne ajută doar să promovăm
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
constituie tot atâtea exagerări, pe care, de altfel, Însuși Eugen Campus va avea grijă să le bemolizeze simțitor atunci când, părăsind terenul teoretizărilor și al aprecierilor gratuite, va analiza câteva din poemele lui Baconsky. Poetul care gândește va deveni poetul care raționează formalist (În Fabulă din lumea coniferelor), uluitoarea simplitate și impresionanta vigoare, Își vor lepăda calificativele, și cronicarul, În fața exemplelor citate În cadrul discuției, va recunoaște că foarte adesea Baconsky se lasă târât «de la simplitate, vigoare și frământare teoretică la platitudine, emfază
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mișcările corpurilor cerești și a mării noastre.” În Optica există o altă precizare importantă: „Și deși argumentarea pornind de la experimtente și observații nu este o demonstrație a concluziilor generale, ea este cu toate acestea cel mai bun mod de a raționa pe care natura îl poate admite lucrurilor și poate fi privit ca fiind cu atât mai puternic, cu cât este mai generală inducția”. Iar într-o formulare mai amplă a regulii a IV-a, din manuscrisele lui Newton, statutul legilor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
subliniază Laplanche și Pontalis (1967), „raționalizarea găsește puncte solide de sprijin în ideologiile constituite - morala comună, religii, convingeri politice etc. -, acțiunea supraeului venind aici să întărească apărările eului”, într-atât este de adevărat că „omul nu e un animal care raționează, ci unul care raționalizează” (Aronson, în Beauvois și Joule, 1981). Istorictc "Istoric" În cele câteva rânduri consacrate lui Jones, cu ocazia celei de-a cincizecea aniversări a celui care mai târziu va deveni biograful său, Freud (1929/1994) se declară
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
informații pe bază de raționament, nivel considerat a fi nivelul cunoștințelor. Progresele înregistrate în domeniul tehnologiilor informaționale, materializate în cea de-a cincea generație de calculatoare electronice, au generat trecerea de la calculatoare care calculează și memorează date, la calculatoare care raționează și informează. Astfel, denumirea de calculator devine improprie întrucât se prelucrează cunoștințe, termenul adecvat fiind cel de sisteme de prelucrare a cunoștințelor. În Dicționarul explicativ al limbii române se precizează că, „cunoștințele cuprind totalitatea noțiunilor, ideilor, informațiilor pe care le
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]