751 matches
-
ferească pătarea cuverturii valoroase din colecția evreiască - Cris, dar prosopul? - Lasă-l că-l iau cu mine, văd eu ce-i fac. Acesta este dovada cumințeniei tale incontestabile. Ar trebui să-l păstrăm ca pe niște moaște sfinte într-o raclă. - Mai ai chef și de glume? Este o blasfemie ce spui. Eu sunt gata, putem pleca. Cris, mă mai iubești acum când am devenit amanta ta? întrebă ea făcând o mimică plângăcioasă, alintându-se. - Iubito, cum poți să spui așa ceva
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
Moscova și a fost sculptat de specialiști din Poceaev. Pictura a fost făcută cu vopsele de la Sankt-Petersburg de către pictori renumiți din Ucraina printre care s-a aflat și Nicolae Panciuc. În pronaos se află icoana Sfintei Parascheva și în naos, racla Sfintei Parascheva și o parte din moaștele acesteia. În 1993 a început refacerea mânăstirii de iarnă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” care are în partea din față 12 coloane și 12 stâlpi din piatră de formă sferică. În anul 2000
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
mare. „Sunt oameni care vor miracol într-o lume în care nimic nu-i mai uimește, nimic nu-i mai motivează. Sunt oameni care au probleme foarte grave cauzate de migrație. Am văzut scene în pelerinaj, când omul ajuns la raclă a spus “Mamă, am ajuns, se gândește mama la tine!”“, a mai spus Sociologul Mirel Bănică. Sociologul Mirel Bănică crede că Biserica nu controlează fenomenul pelerinajului, ci plecarea în pelerinaj este o decizie 100% individuală: „Biserica este clar că are
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347054_a_348383]
-
depus-o la Lavra Pecerska din Kiev. Și așa se face că ele au fost depuse la Catedrala Mitropolitană din București la data de 13 iulie 1774, în timpul păstoriei lui Kir Gigorie, mitropolitul Țării Românești. Venind să se închine la racla sfântului, oamenii au înțeles că sfântul Dimitrie este iute ajutător la suferințele lor mai ales în vreme de restriște: război, ciumă, cutremure. Dar și în rugămințile personale s-a dovedit a fi împlinitor, fiindcă oamenii primeau mâgâieri și vindecări, iar
SFÂNTUL DIMITRIE BASARABOV, OCROTITORUL BUCUREŞTIULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347128_a_348457]
-
afinități între el și cinstitorii săi și e greu de spus dacă sfântul ne-a adoptat pe noi, românii, sau dacă noi l-am adoptat pe sfânt. În timpul celui de al doilea război mondial, a ferit catedrala de bombardamente. La racla cu sfintele sale moaște vin să se roage nu numai bucureșteni ci și pelerini din întreaga țară în tot timpul anului, dar mai ales în perioada praznicului său la 27 octombrie și să-i aducă mulțumiri pentru binefacerile sale. Este
SFÂNTUL DIMITRIE BASARABOV, OCROTITORUL BUCUREŞTIULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347128_a_348457]
-
Slujbele se oficiază în Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, situată pe un teren puțin mai înalt. Aceasta are altarul acoperit cu sculptură metalică aurie, cu motive florale. În partea superioară sunt icoane cu chipurile sfinților. În biserică este expusă și o raclă cu moaștele celor 40 de Mucenici, ale Sfintei Ecaterina și ale Sfântului Gheorghe. Pictura este veche, întunecată. Singura pictură mai luminoasă este portretul Sfintei Filofteia îmbrăcată în costum popular, cu un topor mic într-o mână și cu un coș
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
ungându-se cei bolnavi, căpătau vindecare. Acestea au fost aduse la Salonic la 26 octombrie 413 și sfântul este considerat patronul orașului. Și de atunci multe vindecări și minuni au loc la mormântul sfântului, după credința celor care îngenunchează în fața raclei rugându-se. Referință Bibliografică: 26 octombrie: Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1030, Anul III, 26 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SFÂNTUL MARE MUCENIC DIMITRIE, IZVORÂTORUL DE MIR de ION UNTARU în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347180_a_348509]
-
bisericii și puține lucruri personale. După multe peregrinări, moaștele Sfântului Ioan au ajuns pe insula Evvia, în actualul oraș Procopie. Aici s-a ridicat o nouă biserică, a cărei construcție s-a terminat în anul 1951 și care adăpostește astăzi racla cu Sfintele moaște ce izvorăsc tuturor celor ce aleargă cu credință la ajutorul Sfântului nesecat râu de tămăduiri și alinări ale suferințelor celor trupești și sufletești. Acatistul Sfântului Ioan Rusul Troparul Sfântului Ioan Rusul, glasul al 8-lea: Cel ce
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
ca să primim ajutor în lupta duhovnicească și să dobândim tărie în credință noi, cei ce te lăudăm: Bucură-te, că ai gonit pe diavolul care o chinuia pe Caterina; Bucură-te, că după aceasta, mulți demonizați au fost aduși la racla ta; Bucură-te, purtătorule de Duh Sfânt care ai mijlocit tămăduirea lor; Bucură-te, că prin lacrimi și nevoințe i-ai înfricoșat pe diavoli; Bucură-te, căderea nelegiuiților vrăjmași și ridicarea celor ce luptă cu aceștia; Bucură-te, lanț care
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
satelor și orașelor pustiite de boli, de secetă și de foamete. Seceta cumplită din anii 1946-1947, care pârjolise ogoarele Moldovei, adăugându-se mizeriei lăsate de război, pusese la grea încercare sufletele credincioșilor. Pentru mângâierea lor, vlădica Justinian a încuviințat ca racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Paraschiva să facă acea călătorie unică de când se află la Iași, străbătând satele pustiite de secetă ale județelor Iași, Vaslui, Roman, Bacău, Putna, Piatra Neamț, Fălticeni și Botoșani, adică aproape toată Moldova. Ploile abundente care au însoțit
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
și făcând să crească iarba și să rodească bucatele, au adus mare bucurie în sufletele credincioșilor, întărindu-le credința în Dumnezeu, că nu i-a uitat. Ofrandele adunate cu acest prilej de soborul de preoți și diaconi care au însoțit racla cu sfintele moaște, în frunte cu Părintele Arhimandrit Teoctist - conducătorul procesiunii, au fost împărțite după chibzuința vlădicii Justinian la orfani, văduve și invalizi, la cantine școlare, biserici în construcție și la mănăstiri pentru hrana bolnavilor și a călugărilor bătrâni și
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
blesteamă, într-o simbolică deprimantă și teatrală în terminologia teribilistă a moderniștilor: Peste cerurile negre, peste mări, Șarpele lunii prin zodia morților, Dezvălui marile înserări Îngândurând îngerii porților.( Noaptea geniului) ÎnNoaptea geniului cultivă un fantastic și halucinant univers nocturn, de raclă, cu ceruri negre prin care vagabondează un înger. În Îngerul vagabont : Noi, Dimitrie Stelaru, n-am cunoscut niciodată Fericirea Noi n-am avut alt soare decât Umilința; Dar până când, înger vagabont,până când Trupul acesta gol și flămând? „Poemul cerșetor”e
DIMITRIE STELARU- POETUL HALUCINŢIEI ŞI AL DISPERĂRII EXISTENŢIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358082_a_359411]
-
la care au participat 400 preoți în frunte cu Nicodim, Patriarhul Bisericii Ortodoxe din României, în prezența Regelui Mihai I al României, precum și o mulțime de români bănățeni. Lucrarea prezintă zece fotografii: Catedrala văzută din exterior, Iconostasul, Vedere spre Altar, Racla cu moaștele Sf. Iosif cel Nou, Regele Mihai I al României ținând în mâini macheta Catedralei, Catedrala și Lupa Capitolină, Colecția muzeală de artă veche bisericească (detaliu interior), Colecția de artă veche bisericească (detaliu interior), Colecția de artă veche bisericească
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
aveam, parcă un măr, în buzunar. Intru în curtea largă, descalec, și rămân nedumerit. Afară, scaune multe, goale. Amândouă Bisericile, deschise. Se aștepta adunare. Dacă nu mare, cel puțin de 30 de oameni, poate, pe scaune. Se vedeau și două racle. Și întreb paznicul: Ale cui sunt? Ale Sfintei Maria Magdalena! Interesant! Spun. Mă închin. Și - mergând spre raclă - mă gândesc: frumoasă umilință. Să săruți moaștele celei mai păcătoase femei, ajunsă sfântă. Cum ți se pare? Cum să mi se pară
Liviu Florian Jianu: TĂMÂIA BUCURIEI () [Corola-blog/BlogPost/339274_a_340603]
-
Amândouă Bisericile, deschise. Se aștepta adunare. Dacă nu mare, cel puțin de 30 de oameni, poate, pe scaune. Se vedeau și două racle. Și întreb paznicul: Ale cui sunt? Ale Sfintei Maria Magdalena! Interesant! Spun. Mă închin. Și - mergând spre raclă - mă gândesc: frumoasă umilință. Să săruți moaștele celei mai păcătoase femei, ajunsă sfântă. Cum ți se pare? Cum să mi se pară? Se putea întâmpla oricui. Viața asta... câte ai vrea să faci... Și ea te urcă, și ea te
Liviu Florian Jianu: TĂMÂIA BUCURIEI () [Corola-blog/BlogPost/339274_a_340603]
-
a oprit, măgărușului i-a rămas imprimată copita în piatra care se află și astăzi în muzeu. Se povestește că la șapte biserici, între care și la mănăstire, clopotele au început să bată, singure. Capul lui se păstrează într-o raclă de lemn în biserica mănăstirii. În anii trecuți, se spunea că o mireasmă se răspândea din capul sfântului, învăluind mănăstirea și împrejurimile. Dezvoltarea mănăstirii, nevoia credincioșilor din întreaga țară de a veni la slujbele sale, de a se mărturisi și
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
Duke of Tuscany și executat de sculptorul florentin Giovani Batistă Foggini timp de 10 ani până în 1698, cănd Placido Francesco Ramponi o instalează. Decorul aparține lui Ramponi și e xecutat tot în 1698. Rămășițele Sf. Xavier sunt puse într-o racla din argint ce altădată era acoperită cu bijuterii. Pe pereți sunt scene din viața sfanțului, cu călătoriile sale, iar una din ele reprezintă moartea din insula Sancian (Chină). Și legendele încep... Sfanțul Francis Xavier, patron al ținutului Goa, și-a
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]
-
Toate Articolele Autorului De trei zile se perindaseră prin fața moaștelor Sfintei Parascheva oameni din oraș ori din împrejurimi. Credincioșii stătuseră cuminți pe rânduri de câte trei până la poarta larg deschisă a bisericii. De acolo, unul câte unul se îndreptaseră spre racla prețioasă. Ea, fetica din Mărginime, de trei ori se așezase la rând și de tot atâtea ori și-l pierduse, doar avea acasă pe Buna ei bolnavă, lăsată singurică în patul suferinței! Trebuia s-o hrănească, să-i dea apă
MIRACOLUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344080_a_345409]
-
iertare că fusese nevolnică și n-ajunsese la ea... Porni apoi spre casă. Și, cum mergea, își aduse aminte ce visase. Parcă se vedea cum împinsese ușor, întâi poarta, apoi ușa bisericii, cum intrase și, lăsându-se în genunchi lângă raclă, se rugase cu lacrimi fierbinți să-i ia Sfânta durerile Bunei, să se poată scula și merge. În vis i se păruse că o voce domoală îi spusese că așa va fi. Își zâmbi amar, supărată pe ea, pe neputerea
MIRACOLUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344080_a_345409]
-
darul ce-și făcuse: Nădejde! Nădejde... Va porni în lume. Va zăvorî ușa sărăciei și nenorocului. Că doar astea se mai găseau în căsoiul cu două odăițe și pridvor. Cu ceva creițari rămași luă din satul din deal și-o raclă. Numai că n-avea capac! N-avusese bani destui! Nu-i pricină, gândi el. Când oi muri, or găsi aceia ce m-or îngropa și... capac. O porni la drum într-o bună dimineață de vară timpurie... Cum dincolo de coastă
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
albi va vedea, viață lungă va avea! Își pleca încetinel pleoapele și-n ruga smerită cerea iertăciune Domnului, nădăjduind. Se-ncredea și-n Cel de Sus, și-n povața frățâne-su! În amândoi! Cu astfel de gânduri atinse amurgul. Lăsă racla lângă un bătrân paznic al pădurii, cum îi zicea bunu-său teiului pentru că pomul ăsta ferea codrul de năpada răuvoitoare a buruianului mai mic, mai mare. Și găsitul ăsta își lăsase bejenite prin jur îndestule frunze dup-o bănuită ploaie de
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
a ocrotit încă animale. Dormi acolo! În zori eu prind găina, tu o tai și, pe-aci ți-e drumul! Nădejde, râmnind la masa pomenită, căzu la-nvoială. Fata o luă înainte pe drumeag. El o urmă, uitând de greul raclei. Pesemne ața mă trage! frământă-n minte la iuțeală. Nu-nțelese nici el rostul gândului, dar îl slobozi fără să mai chinuie ăl cap... Ce-ți este și cu foamea?! Naște-nchipuiri! Ajuns la casa fetei, fu mirat cât de
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
însă de ce făcea asta. Dar nici ea nu-ntrebă, ci zâmbi într-o parte, aruncându-și privirile în jos. -Cum vrei! Mă gândeam că-i fi tare ostenit... Și plecă fără alt cuvânt, trăgând ușița după ea. Afară, așezat lângă raclă, el se scărpină în moalele capului zicând-și: Răclițo, o noapte n-o fi foc! Tu nici nu-ncapi în adăpostul ăsta... Așteaptă-mă în bătătură până mâine când o să pornim la drum! Și, luând țoalele, intră în căsuța cea
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
Așteaptă-mă în bătătură până mâine când o să pornim la drum! Și, luând țoalele, intră în căsuța cea albă, se culcuși ca mai demult, întinzându-și în voie osemintele și căscând a mare chef de somn... În zorii ce urmară, racla-și află menirea firească. În ea omul sta culcat pe spate. Avea ochii ușor întredeschiși, de parc-ar fi urmărit ceva pornit spre zare. Fața-i albie, lipsită pe veci de griji, părea de marmură... La căpătâi fata-i potrivise
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
-i cer ajutorul, prin viețile schimbate ale miilor de credincioși, se poate afirma, fără exagerare, că pe sfintele ei moaște nu s-a zidit numai o biserică din piatră, ci și una duhovnicească, unindu-i pe fiii ei spirituali în jurul raclei sale. De altfel, credincioșii ortodocși vin la Iași, la Maica Parascheva, ca la mama lor duhovnicească, cerându-i ajutor pentru problemele lor, iar pe cei cu credință puternică, aceasta le alină suferințele, vindecarea bolilor grave și facerea de minuni. Oricum
SFÂNTA CUVIOASA PARASCHEVA – O FEREASTRĂ DESCHISĂ CĂTRE CER de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378315_a_379644]