674 matches
-
să nege și zvonurile legate de o eventuală îndepărtare a Statelor Unite de aliații din NATO, pe care nu o dorește dizolvată, ci reformată. Potrivit acestuia, NATO trebuie să răspundă amenințărilor prezente, adică mai puțin comunismului și mai mult terorismului și radicalismului islamic. Aceste declarații, la care se adaugă cele făcute de James Mattis și Rex Tillerson cu ocazia audierilor din Congres, ar trebui să mai liniștească grijile României, cel puțin pentru moment. Un alt mit contrazis de Anthony Scaramucci ține de
Lumea se schimbă sub ochii noştri. Cât de pregătită este România? () [Corola-blog/BlogPost/339069_a_340398]
-
face fix acel lucru pentru care și-au primit porția de ură, întocmai precum angajatul tăcut pe care șeful îl terorizează și îl ironizează constant și care se răzbună atunci când vine HR-ul cu formularul de evaluare. Vă întrebați de unde radicalismul global din ce în ce mai prezent în viețile noastre? Vă întrebați cum de indivizi imprevizibili în sensul negativ al cuvântului, radicali și îngrijorători acced în poziții de putere? Ei bine, ura este răspunsul. Acești indivizi vin pe un val al urii care produce
Ura de după taste şi experimentul Marinei Abramović, femeia care s-a transformat de bunăvoie într-un obiect () [Corola-blog/BlogPost/337979_a_339308]
-
prinde contur. Teama a devenit un prieten intim de ceva vreme, iar libertatea un acvariu ai cărui pereți speram să reziste în fața atacurilor. Continuăm să facem tot ceea ce făceam înainte, dar având conștiința amenințării permanente. Iar această teamă dă naștere radicalismului. E ușor de înțeles de ce o bună parte dintre europeni se orientează către extremă și către lideri care promit că vor pune capăt acestei amenințări și că vor resuscita libertatea. În realitate, este un miraj deoarece libertatea nu poate suporta
Am ajuns să trăiesc cu frică () [Corola-blog/BlogPost/338040_a_339369]
-
construcție a democrației, cum poate o populație să își imagineze contrariul ei și să aleagă dictatura? Într-o săptămână va avea loc referendumul care îi oferă lui Erdogan puterea absolută și nu există nici măcar un dubiu care va fi rezultatul. Radicalismul nu are nevoie de un secol pentru a se dezvolta. Democrația se construiește greu și se distruge extrem de ușor. Libertatea devine un nonsens atunci când, în numele ei, sunt sugrumate libertățile celuilalt. Îți recomandăm Turkexit - lovitura de stat a lui Erdogan Iar
Am ajuns să trăiesc cu frică () [Corola-blog/BlogPost/338040_a_339369]
-
promisiunea siguranței aduse de lovitura de tun și a libertății în interiorul pumnului de fier. De aceea, acum mai mult ca niciodată, este extrem de important să ne păstrăm luciditatea și să înțelegem că foc pe foc nu stinge. Să respingem orice radicalism și să amendăm derapajele democratice, chiar nu noi suferim consecințele în prima fază, ci „ei”. Pentru că o alunecare de teren nu distruge selectiv casele în funcție de credințele și preferințelor celor care locuiesc în ele.
Am ajuns să trăiesc cu frică () [Corola-blog/BlogPost/338040_a_339369]
-
că “Așa nu se mai poate” s-a reînnoit previzibil între primul și cel de al doilea tur de scrutin. Așa că - încă se mai poate. Franța electorală a învins din nou Franța retorică. Prudența celei dintâi a spulberat până la urmă radicalismul celei de a doua. Marine Le Pen a aprins imaginația multora, dar francezul ajuns la urnă revoluționar agitat s-a reîntors acasă pompier așezat. Franța retorică n-a avut nicio șansă în fața Franței electorale, fiindcă a creat spectrul unei transformări
Francezii – încă cinci ani hollandezi? () [Corola-blog/BlogPost/337863_a_339192]
-
doar o excrescență vinovată, o dezvoltare bolnavă a unui mecanism descentrat, o formă de extremism la fel de nebunească ca orice tip de extremism. De această maladie irațională e cuprinsă, pare-se, toată civilizația occidentală. Ceea ce suntem în stare să opunem astăzi radicalismului islamist, care este, atenție, o ideologie religioasă, nu o religie, este radicalismul isteric al ideologiei politicii corecte. De bombardamentul cu mesajele ideologice ale unei îndrăgosteli bezmetice de orice rău cu care ne confruntăm nu scapă nimeni. Vaticanul însuși, sub conducerea
Decapitarea bătrânei Europe în fața enoriașilor corectitudinii politice () [Corola-blog/BlogPost/337897_a_339226]
-
formă de extremism la fel de nebunească ca orice tip de extremism. De această maladie irațională e cuprinsă, pare-se, toată civilizația occidentală. Ceea ce suntem în stare să opunem astăzi radicalismului islamist, care este, atenție, o ideologie religioasă, nu o religie, este radicalismul isteric al ideologiei politicii corecte. De bombardamentul cu mesajele ideologice ale unei îndrăgosteli bezmetice de orice rău cu care ne confruntăm nu scapă nimeni. Vaticanul însuși, sub conducerea laxistă a unui papă care nu și-a putut depăși complexele provinciale
Decapitarea bătrânei Europe în fața enoriașilor corectitudinii politice () [Corola-blog/BlogPost/337897_a_339226]
-
un timp extrem de scurt. Asta cere spirit de solidaritate la nivelul național al societății atât de dezbinate de sistemul mafiot român. Cine să conștientizeze masele de necesitatea solidarității? Poate mass media din Daltonia! Se vrea politică fără populism, extremism sau radicalism. O guvernare responsabilă. Să fie evitată capcana „nimic nu e bun”. Așa ne recomandă președintele. Să nu-și închipuie cineva că va fi ușor! Deja, asistăm la atacuri furibunde ale sistemului mafiot dornic a-și apăra priviliegiile legiferate. Bombele cu
TABLETA DE WEEKEND (135): LUPII LA STÂNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377776_a_379105]
-
ai cărei moștenitori sînt românii. Locotenenții lui lancu formează centurii* și decurii** romanizîndu-și numele... lancu, aflat în mijlocul lumii țărănești răsculate, fascinează prin refuzurile sale de a capitula: refuz adresat împăratului, refuz pentru unguri și cvasi-refuz adresat emisarilor lui Bălcescu. Prin radicalismul său militant, el pare să clarifice situația transilvană tulbure pe care împăratul o lasă în grija armatelor sale. Nevoia de claritate eroică într-o perioadă postrevoluționară, pe care Alecsandri o califică drept "melancolică", constituie una din temele compozițiilor poetice ale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
radicală a angajamentelor eronate ale generației de la 1848, o cultură și un proiect politic, fără concesii patriotice. Angajamentele Junimii privesc estetica, politica și istoria; îi preocupă, de asemenea, problemele educației. Junimiștii elaborează un contra-program pornind de la o ruptură cu liberalii. Radicalismul tabulei rasa provoacă adesea crize în cadrul echipei care se insultă în dezbateri aprinse, după cum o dovedește desfășurarea unei discuții relatate de Panu, în "Amintirile" sale, reeditate în 1971: Are loc o discuție privitoare la istoria românilor. Pogor, revenind la una
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru difuzarea de cărți interzise. Deportat în Siberia, apoi la Iamalsk, pe cercul polar, este eliberat în 1891. Atunci se hotărăște să vină la Iași pentru a-și termina studiile de drept. Din experiența rusească îi rămîne o nostalgie a radicalismului, o amintire a elanului generos al mersului în popor, iar surghiunul în Siberia este, în mod straniu, revăzut ca o vreme aproape privilegiată de confruntare cu singurătatea intelectuală și cu imensitatea spațiului rusesc. În 1933, într-un amplu roman autobiografic
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Miile, avocat cu studii în Franța, Morțun, care va deveni ministru de Interne în 1914, Diamandi, format la Paris, și alții, regăsesc Partidul Liberal a cărui aripă tînără condusă de Ionel Brătianu îi atrage. Există aici un ușor iz de radicalism republican francez în programele politice ale acestor elite de stînga, marcate de revenirea la conținutul proiectelor din 1848: este revendicat votul universal pentru care se depun mai multe moțiuni în Parlament. La problema obsedantă a armoniei între progresism și tradiție
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fideli liniei trasate încă din 1880, anume să dezvolte o economie națională printr-o politică de încurajare a industriei și a protecționismului vamal. Naționalismul lor economic devine adesea ținta criticilor din mediile diplomatice franceze care se plîng, în particular, de radicalismul lui Vintilă Brătianu, recunoscînd totuși că liberalii sînt partizani înflăcărați ai Franței și ai alianței franceze. Datorită clientelei din rețelele bancare și din administrație, doar liberalii sînt cei care iau decizii politice între 1922-1928, cu o întrerupere în 1926 în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la Vechiul Regat, puteau lăsa să se creadă că există o dublă identitate a provinciei: proromână și antirusă, apoi antibolșevică. În realitate, Bucureștiul descoperă o provincie profund rusificată, cel puțin în rîndul elitei orășenești, puternic subdezvoltată și marcată de un radicalism social, în întregime autonomist și refractar unei integrări care i-ar afecta tradițiile. Punerea în aplicare a românizării i-a revenit armatei, sprijinită de Ministerul Educației. Trebuiau create structurile învățămîntului românesc acolo unde populația alfabetizată se exprima în rusă. Trebuia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
El respinge ofensiva presei atee răspîndită de comuniști și difuzarea publicațiilor clandestine la prețuri derizorii. Colaborările din perioada interbelică la revista Viața Românească și temele dezbătute dovedesc o tradiție de stînga care nu abdică și care se înscrie în linia radicalismelor începutului de secol, întărindu-se prin mobilizarea antifascistă a stîngii europene, începînd din 1933. Odată cu Stere, se pun bazele unei reflecții asupra revoluției ruse, asupra cauzelor și influenței sale. Cele mai multe din articolele pe care acesta le publică în 1924 propun
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care era în 1952 apropiatul lui Dej, relatează că Ana Pauker, citîndu-1 pe Lenin, voia să treacă direct la instalarea colhozurilor. Dej, mai rezonabil, ar fi apărat o formulă intermediară pentru a crea mici cooperative țărănești. Ana Pauker înclina spre radicalismul dogmatic, Dej pentru o oarecare adaptare la realitățile locale. Această opoziție a permis delimitarea de anturajul Anei Pauker ca de un grup exterior, moscovit, și instalarea imaginii lui Dej într-o bunăstare patriotică. Această teză a fost acceptată în 1961
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care nimeni nu se aștepta. Francia își cheamă îndărăt pe cei zece mii de "fii pierduți", pe luptătorii Comunei, petroliștii esilați din anul cel nefast. Ei se întoarseră de peste ocean pentru a fi primiți la sânul patriei. De un timp încoace radicalismul a început iarăși să-și ridice capul cu o nemaiauzită îndrăzneală. Adresîndu-se către conducătorii Republicei ei strigă: Voi n-ați dat grație comunarzilor, ci numai o parte din dreptul lor! ". Iar de pe tribuna Camerei și prin ziarele socialiste ei sbiară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe liderul opoziției democrate, crezînd că prin asta fac servicii (dure, dar servicii) acesteia, deci trecînd peste aceste idiosincrazii cam infatile și oricum scăpate logicii, e de observat, mai curînd, confruntarea, în actuala arenă politică, a două comportamente radical diferite. Radicalism asumat mai ales de acea parte a rezistenței anticomuniste, care a văzut tot timpul în comunism ceea ce trebuia (și trebuie) văzut, adică ansamblul unei practici odioase, chiar și cînd ele îmbracă staniolul perfidiei zîmbitoare. Ei bine, întregul front democrat înfiripat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-l impună societății post totalitare. Că această societate n-a prizat în totalitate, din varii cauze, pe care le și cunoaștem, soluția comportamentală a opoziției e o altă chestiune. (Gravă și cu repercusiuni nebănuite în durată). Dar forme exprese de radicalism comportamental au fost (și sînt) practicate de marea formațiune democrată din țară, necedînd, deși cu riscuri electorale, din capitalul preluat de la cei ce s-au confruntat direct cu sistemul terorii de inspirație bolșevică. În fond, ce reprezintă cei doi protagoniști
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o Hobiță obscură și instalat, cu "obrăznicie", în inima Parisului. În care și-a încropit atelierul și în care a început să se miște cu dezinvoltura alogenului manfișist. Dacă Paciurea își anulase doar profesorul, Brâncuși i-a anulat pe toți. Radicalismul soluției sale a dat cu barda (cioplitorului) în tot ce găsise deja afirmat într-un Paris care nu fusese nici pînă atunci un preacuminte. Doza de kitsch (în sens benefic), administrată ca adjuvant permanent propriilor sculpturi, i-a augmentat vizibilitatea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o contradicție evidentă. Starea de dezagregare a Imperiului Otoman avea să spulbere iluziile ce se bizuiau pe sprijinul efectiv al Porții sau pe rezultatele binefăcătoare pentru Polonia ale unui război turco-rus. Partida democratică reprezenta însă ceea ce s-ar putea numi radicalismul polonez. Ea concentra pe exponenții celor mai avansate concepții și idei. În linii mari, partida democratică credea într-un război revoluționar al popoarelor, în urma căruia Polonia va fi reconstituită ca republică. În ajunul revoluției din 1848, acțiunea acestei partide în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
casele pentru arme; se interziceau civililor să primească instrucție militară; erau întărite legile împotriva defăimărilor sedițioase; se limitau drepturile unui acuzat de a amîna procesul pentru a pregăti apărarea; erau mărite taxele impuse ziarelor (lovind în presa radicală). După 1820, radicalismul popular a intrat în declin, atît din cauza celor Șase Legi, dar și datorită îmbunătățirii situației economice. ¶ Apar Mazeppa și Don Juan (I și ÎI) de Byron. ¶ Apare The Cenci de P.B. Shelley; scrie și The Mask of Anarchy ca reacție
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
s-a văzut, supradilatat. Forța de șoc (bine calculată Însă) a oricărei apariții. Provocarea (dar rareori scandalul). Subversiunea. Refuzul. Capriciul. Tupeul. Insolența. Impertinența. Cinismul. De la bun Început trebuie spus că dandy-ul practică o contestare subtilă, nu brutală. Are un radicalism oarecum temperat, pentru că o manifestare provocatoare În exces l-ar exclude treptat sau chiar brusc din mijlocul lumii În care vrea totuși să fie validat. Sunt bine cunoscute cazurile unor aspiranți la gloria dandy-lor care, prin ostentația fără limite a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ci „numai o revistă de stânga în paginile căreia [...] am încercat o cât mai largă concentrare a publiciștilor de stânga indiferent de nuanțe” (După doi ani). Conținutul articolelor atestă o multitudine de poziții, de la cea umanist-feministă a Claudiei Millian până la radicalismul lui Alexandru Sahia. Tudor Teodorescu-Braniște însuși era membru al Partidului Național Țărănesc. C.l. nu a formulat un program, dar orientarea publicației, antirăzboinică și antifascistă, este evidentă chiar de la primul număr. Un articol redacțional era intitulat 11 noiembrie, pentru a sublinia
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]