5,520 matches
-
de cauciuc. Substanțele chimice anorganice și organice se clasifică după grupele de cationi și anioni în ordine alfabetică, se etichetează și se păstrează în borcane, sticle, cutii metalice sau din mase plastice, în camere de preparare sau depozitare prevăzute cu rafturi. Este strict interzisă folosirea reactivilor din ambalaje fără eticheta sau gustarea reactivilor. Manipularea reactivilor solizi se face cu linguri sau spatule curate. Pentru a evita accidentele, laboranții trebuie să cunoască proprietățile principele ale substanțelor respective, din punct de vedere a
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
senzorială trebuie să existe o încăpere pentru pregătirea probelor, prevăzute cu instalații de apă (caldă și rece), de încălzire și păstrare a probelor (frigider), cu cantar, cu masa acoperită cu faianța sau alt material ușor lavabil și cu dulapuri și rafturi pentru veselă. Condiții pentru degustători Cameră de preparare trebuie să fie complet separată de sală de degustare. Degustătorii nu trebuie să pătrundă în spațiul de preparare deoarece pot obține informații care să influențeze hotărârile luate. În camera de preparare există
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
trebuie să știi unde a fost turnat acest candelabru ce ne luminează de o grămadă de vreme și, mai ales, când?" În aparență, biroul lui era, așadar, aproape un pătrat. Numai în aparență pentru că altfel, din pricina schimbărilor zilnice ale fișetelor, rafturilor, corpurilor de bibliotecă, birourilor, în fiecare dimineață el lua forme ciudate. (...) Ivan Mihailovici evita probabil să pronunțe cuvântul "labirint" vizavi de spațiul pe care-l ocupa în timpul orelor de serviciu. Sau poate nici nu avea prea clar delimitată în mintea
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
două șiruri de ceva prin care nu se putea trece. Când mergea fără să se gândească dacă e bine sau nu pe unde a apucat-o, ajungea în doar cinci minute. Și, totuși, biroul lui nu era deloc interesant: fișete, rafturi, seifuri masive. Toate conțineau același lucru - dosare. Mai mici ori mai voluminoase, mai îngălbenite de vreme sau noi-nouțe. Unele erau stinghere, altele se așezaseră în impozante bibliorafturi, probabil așa cum se rânduiesc pe ulițe rudele de la țară, având, credea el, legături
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
fiecare cu un țel al său tot atât de precis ca și al celor 8 sunete înlănțuite și spumoase ca niște spoturi de lumină entuziasmate de libertatea lor. a ajuns la timp în librărie și-a tot așteptat-o pe Madi printre rafturile de cărți, citind cotoarele fără alegere: Istoria Egiptului antic, Păcatele omului modern, A trăi pentru a-ți povesti viața, dicționare, ghiduri, literatură, cotoare albe, roșii, portocalii; iar când văzuse că ea nu vine, îi dăduse un beep, apoi o sunase
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
are rost, să notez feluritele alergături inerente "desprinderii de Paris" - și de orice locuință, probabil. Am trimis printr-un transportor (destoinic și scump) câteva mobile la București, vreo 50 de mari cartoane cu cărți, etc. Am dăruit Sponsei și copiilor rafturile metalice ale bibliotecii capabile să suporte două-trei mii de volume, iar Primei - perpetuă studentă bursieră la Paris, unde va acumula unu-două doctorate - îi vom lăsa o canapea confortabilă, mașina de spălat, gaziniera, frigiderul și o grămadă de cărți... Apartamentul
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
jos, el a continuat să-mi înșire temerile lui. Iar eu n-am avut cum bate fierul cât mai era cald! Nu m-am putut zvârcoli pe jos, cum îmi venea. N-am putut sparge ceva obiecte din casă, dărâma rafturile cu cărți, zvârli mobilele pe geam. Nici să mă dau cu capul de pereți. N-am putut nici măcar s-o sun ca să mă asigur că nu am visat. Să întreb: -Ce se întâmplă de fapt?!... -Ce a intervenit?!... Să întreb
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
mai degrabă pentru a depozita diferite obiecte ieșite din uz: pe polița de sub măsuța din mijloc, vrafuri de reviste și publicații vechi pe care îmi propuneam mereu să le mai răsfoiesc; peste dulăpiorul metalic sprijinit de peretele din fund, cu rafturile înțesate de pungi din plastic, fotografii de acum 50 de ani, ustensile de primă necesitate ale fostului meu soț - ciocane, șurubelnițe, cuie și cuișoare, cîrlige, inele de perdele, prize dezafectate, minuscule și misterioase spirale albe, bucățele hexagonale de metal frumos
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
de identitate și de apartenență. Să știi că nu trebuie să pleci În altă țară ca să te simți „cultural” un om civilizat, că poți fi față În față cu oameni pe care i-ai intâlnit până acum ca nume pe rafturile din librării e un „lucru” cultural mare. La ce mai e bun FILIT-ul pentru tineri? Încrederea că se află În locul potrivit: unde se petrec o mulțime de Întâmplări și, mai ales, unde ei, tinerii, pot lua parte, ca spectatori
ALECART, nr. 11 by Emil Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92306]
-
de fapt, o casă veche, așezată la un colț de stradă și care păstrează stilul arhitectonic bănățean. Intrăm înăuntru și, surpriză, locul acesta se dezvăluie a fi primitor și prietenos ca și gazdele noastre. Încăperi cu cărți frumos așezate pe rafturi, camere decorate simplu, dar cu mult bun gust, ne învăluie într-o atmosferă boemă, propice evenimentului care avea să se desfășoare în câteva ore. Un iz de vechi amestecat cu modern. Ultima cămăruță ne îmbie să ne așezăm bineveniți la
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
bunătăți....” Stăteam înlemnită, cu rotița de cașcaval în mână. Copila ținea în mână o punguță cu dropsuri. O priveam și nu-mi venea să cred, că poveștile pe care le auzisem erau adevarate. Copilul a lasat punguța cu bomboane pe raft și, trasă de mamă-sa a plecat mai departe. M-am întors, teleghidată, spre standul cu dulciuri. Punguța cu bombonele, pe care o ținuse copila în mână, costa 1,50 lei. Am înghesuit dulciuri în coș și, inevitabil, în drum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93942_a_95234]
-
baricadele slujirii muzei Clio. Am avut în comun un subiect drag amândorura - Mareșalul Ion Antonescu. Împreună am descifrat tainele acestei inconfundabile personalități. Pentru acest subiect, la fel ca și Mareșalul, s-a sacrificat petrecându-și ani buni, zile întregi între rafturile și colbul arhivelor, adunând noi și noi date, fapte și evenimente din viața și activitatea „celui mai mare român”, cum îi plăcea să se pronunțe despre Mareșalul împușcat de conaționalii săi comuniști la 1 iunie 1946 din ordinul călăului I.V.
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
veșnic în pericol de a se spulbera...de-a aluneca în altă parte... într-un spațiu paralel... Complotam să te sechestrez în flacoane uriașe, ca pe parfumuri, sub dopuri etanșe de cristal și să te păstrez în cel mai tainic raft, printre statuiete și mirodenii și cărți rare: "Știința măsurării cu compasul și rigla", "Tratat despre fortificații" etc... să te confisc în saci de catifea reiată, ca pe comorile călătorite între cocoașele cămilelor, prin pustie...să mori hămesită de sete și
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
atent la construcția frazelor, învățînd mereu, mereu cum e treaba cu "proza". În fond, îmi spuneam, depinde de viteză. Poeziile au altă viteza! Sînt mai rapide... Numai că tînjeam după un nou volum, scotoceam în grămada inepuizabilă, mai răsturnînd vreun raft capricios, dispus să-mi dărîme și nervii, să mă blocheze ore întregi în munca migăloasă a reașezării tomurilor... îl scoteam la suprafață... îl răsfoiam... cădeam pe loc în plictis... visam altul... Oboseam repede. Intram în deznădejdi de nesuportat. Îmi însemnam
Povestește-mă, băi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12421_a_13746]
-
într-o cutie de opere... religioase (un eretic, nu-i așa...). Mi-am amintit de o contrarietate bucureșteană similară, la librăria "Scala", prin 1968, când am găsit abia apărutul roman al lui Nicolae Breban Animale bolnave pe o porțiune de raft consacrată... zootehniei! Nu știu câte volume din marele jurnal al lui Miron Radu Paraschivescu vor fi apărut în românește, și la ce edituri (îmi ajung experiențele cu atâtea alte lucrări zadarnic căutate) ; fie-mi deci permis să mă limitez la Journal d
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
metri pătrați și avea forma literei L: o porțiune pătrată de 2x2 și una dreptunghiulară de 2x1. în prima se găsea un pat de fier, lipit ferm de pereți pe latura dreaptă și la cele două capete; în secundo, un raft cu cărți și reviste și o bară metalică servind drept cuier. Mobilierul mai includea un scaun, o mescioară și un geamantan, austeritatea decorului fiind temperată de un portret în creion al Mariei Simionescu. Comutatorul electric (numit pe atunci "șaltăr") se
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
pa și pusi, băi...Mă angajasem, mă prinseseră în evidență, cu nume, prenume, locul nașterii, renașterii, data părăsirii lichidului amniotic, călduț, paradisiac... cu tata, mama, căsătorit, necăstorit, copii, păpădii, fluturi, melci... De fapt, presupunerile, zvonurile, lăbărțările se înmulțiseră enorm. Ditamai raftul cu volume cartonate țeapăn deținea orice: zidul de bolovani de rîu, bătut de lumină, împrejmuindu-mi copilăria pierdută pe malul Nistrului, alipită imensului necunoscut... cantonul de la Merișani, cafeneaua (unde se juca biliard!) din Curtea de Argeș, pavilioanele C.F.R. din Ciceu, halta din
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
care, coaptă, se cere scrisă, pusă pe hîrtie, dată în vileag cu riscul a orice. Tot așa, am impresia, aceeași carte, pentru fiecare cititor în parte, are timpul ei de lectură, momentul cînd ca hipnotizat, întinzi mîna, o scoți din raft și-ncepi s-o citești. Așa mi s-a întîmplat de multe ori, așa mi se întîmplă acum cu cartea dumneavoastră despre Nicolae Labiș, apărută în 1977! Au trebuit, deci, trei ani pînă să pot ajunge cu sufletul meu la
Aș vrea să vă vorbesc despre ură by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12828_a_14153]
-
ridică în croncănit de ciori - în spatele statuilor gard verde înfiorat de pași adolescenți în spatele gardului deschide ușa înaltă Biblioteca Astra cărți vechi îngălbenite și cărți cu coperți colorate așteaptă mîinile tremurătoare de adolescenți miopi - timpul cărților se gîrbovește lent sub rafturi de casete și CD-uri mai căutate decît comorile veacul înaintează în rîsetele tinerilor zmei un bătrîn coboară scările bibliotecii cu o carte în mînă și gînditor se-nchide într-o statuie Muzeul satului Duminica orășenii se duc să ia
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
chirurgul pricepu un’se găseau. - Starea mea de spirit nu-i prea îndepărtată de ce trebuie să fi simțt Iona în burta balenei. Lucru care mă face să cred că vom fi ajuns chiar în biblioteca domniei tale, coane... Privi îngrijorat rafturile îndopate cu volume - țnînd loc de lambrisaj pînă la plafon... Același fast roșiatic-vinețu acoperea toate cele. Iar de mai rămăsese vreo bucată de zid liber, se-nfățșa într-un așternut de coloarea vișinei. Covoare grele învîrteau flori și dragoni pe sub tălpile
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
tuturor abea încăpuse în opt volume... Orlov De mînă cu el nimerisem în vizuina lui de bibliofag, adus pentru a-i plăti vanitatea în moneda admiraței și nu oricum, ci scurgîndu-mi balele în fața festinului copios ce se îndesa în caverna rafturilor - făcîndu-mă totdeodată să regret că n-avusei și eu parte la timpul cuvenit de asemenea harem pe post de creșă... Îmi povestise deja despre cum o dată, de mult, voind a se debarasa de prunc, părinți îl lăsară dosit în Bibliotecă
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
pentru întreg destinul său; nu doar pentru trecut. Căci structurarea conțnutului livroid întîmplîndu-se după firea stăpînului - se dovedea a fi într-o ordine cumva premergătoare în ceea ce-l privea. În loc să-i cetesc în palmă, începui (cartomanțe alternativă!) să-i inspectez rafturile. Astfel că, labirintică și gorgonă, magnifica dădacă ce-l crescu pe Moștenitor își arătă pe îndelete splendorile. Bîntuită de Saturnul melancoliilor fără scăpare, propovăduind tristețea ca sănătate și intelectul ca viață, revărsîndu-și umorile peste oricine i-ar fi trecut pragul
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
pus gloriile la murat... - Pe post de garnitură și entrée la ororile tale ! - Dă-mi cîteva mostre. Cucerește-mă. Cum altfel vreai să-ț fac comerțul... Moștenitorul rînji grațos și, punînd mîna pe unul dintre cotoare, trase volumul afară din raft. Cartea se desfăcu uimită, bălăngănindu-și paginile, sumeasă pînă la legătură, mărturisindu-și dedesubturile și scrisul ca o bijuterie nesfîrșită. Orlov o cuprinse; lansîndu-se dimpreună cu ea într-un fel de visare iritată. După o vreme; domolindu-și investigața, potolindu
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
există fidelitate decît în contul propriei mele plăceri. Iar pentru asta există ele, cărțle..., tîrfele astea cuminț care umblă din mînă în mînă și-ntre paginile cărora ne expediem sămînța de banalitate... Și cotoarele învelite-n piele tremurară hodorogind pe rafturi. (fragment de roman)
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
pînă la etajul I al blocului aflat pe bulevardul Elisabeta, parcă zburînd, unde se mutase de curînd E. Lovinescu. Am sunat la ușă și m-am trezit înaintea unui bărbat de peste 50 de ani, într-o largă încăpere plină de rafturi pe care se înșirau rînduri de cărți frumos orînduite. Peste puțină vreme au venit Tudor Vianu, poetul Ion Barbu și Șerban Cioculescu. Lovinescu mă prezentă noilor sosiți pentru care eu, bineînțeles, nu eram mai mult decît o tînără doamnă necunoscută
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]