18,605 matches
-
și vapoare pentru transportul persoanelor pe distanțe lungi, dar în special pentru apărare; - alimentam cu electricitate zone întinse de pe glob; - încălzim locuințele și clădirile de birouri pe perioada iernii; - obținem diferite materiale sintetice bazate pe hidrocarburi. Fără aceste materiale, numeroase ramuri industriale ar avea de suferit pentru că nu ar mai avea materialele necesare asamblării produselor finite. Iată numai câteva exemple care, în timp, ne-ar aruncă direct (sau parțial) în epoca de piatră. Să ne gândim cum ar fi sa aprovizionam
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
cerului. Și izvoare de parfumuri dinspre rădăcinile munților se iveau pe sub stânci. Și o imagine magnifică s-a iscat, precum un arbore uriaș cu crengile răsfirate Într-un peisaj măreț; și valuri, valuri de oameni se foșneau de-a lungul ramurilor sale pribege. Nici Creatorului nu-i venea să creadă... Apoi a dat arborelui suflet de om, Înălțându-l În legendă. Dumnezeu iarăși a zis: Cu acest arbore de apă, omule, poți discuta trup lângă trup, suflet lângă suflet și spirit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Marea Neagră, numită de coloniștii greci Pontul Euxin! Ceea ce confirmă faptul că acest arbore de apă, În milenara sa existență, a fost leagănul de formare și supraviețuire a poporului pelasgo-traco-geto-daco-valaho-roman. De sub piscul Kandel, din munții Pădurea Neagră, de unde răsar cele două ramuri ale uriașului arbore, până În curtea castelului Fürstenberg, unde Berg face un scurt popas până la Îmbrățișarea sa cu Brigach, la ieșirea din orașul Donaueschingen, și mai departe, câteva sute de kilometri, Dunărea se Înfățișează lumii ca singurul fluviu european ce curge
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mână. Cu lumina de mână. Sturzul cântă un lied, care trebuie să fie sufletul lui Iov, după ce și-a pierdut fiii. Chiar și toamna trece prin sufletul meu cu toate cuiburile. Cu toate vrăbiile pe care Domnul le Îngroapă În ramuri ca să Încolțească la primăvară. Copilăria, neînvinsa copilărie! Care cu sabia ei de lemn scurtează de cap balaurii nopții. Care mă ia și-acum de mână prin crâng: sunt fluturele, sunt toate culorile care bat din aripi spre tine. Sunt albina
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
obișnuită pe care o avem despre evoluția cunoașterii umane este cea a unei creșteri treptate: cunoașterea a progresat de la mai mic la mai mare, de la superficial la profund și de la parțial la global, asemeni unei plante din a cărei tulpină ramurile au plecat în toate direcțiile, pătrunzînd încetul cu încetul peste tot. O asemenea plantă ar avea toate trăsăturile unui depozit încăpător și bine ordonat, din ale cărui cămări și sertare nu s-a pierdut nimic de-a lungul timpului. Și
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
cunoștințele pe care mintea omului le-a descoperit într-o perioadă sau alta se află păstrate în aceste cămări. O asemenea reprezentare ar presupune ca un privitor, uitîndu-se în trecut și contemplînd evoluția cunoașterii, să poată vedea creșterea tulpinei cu ramurile ce s-au desprins din ea, cu singura deosebire că ar parcurge drumul în sens invers, dinspre ramuri spre tulpină și apoi dinspre tulpină spre rădăcina inițială din care s-au ivit toate. Sau, recurgînd la cealaltă imagine, cea a
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
cămări. O asemenea reprezentare ar presupune ca un privitor, uitîndu-se în trecut și contemplînd evoluția cunoașterii, să poată vedea creșterea tulpinei cu ramurile ce s-au desprins din ea, cu singura deosebire că ar parcurge drumul în sens invers, dinspre ramuri spre tulpină și apoi dinspre tulpină spre rădăcina inițială din care s-au ivit toate. Sau, recurgînd la cealaltă imagine, cea a depozitului, un astfel de privitor ar putea intra retrospectiv în orice cameră a depozitului găsind acolo, păstrate intacte
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
privitor ar putea intra retrospectiv în orice cameră a depozitului găsind acolo, păstrate intacte, cunoștințele existente într-o anumită epocă a istoriei. Aceeași imagine o avem despre istoria filozofiei: o plantă a cărei tulpină inițială s-a scindat în toate ramurile pe care filozofia le-a avut de-a lungul timpului, atîta doar că ceva din seva rădăcinii inițiale o regăsim în toate ramurile ulterioare. Această seva inițială nu e nimic altceva decît spiritul divin, adică spiritul universal fără de care planta
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
imagine o avem despre istoria filozofiei: o plantă a cărei tulpină inițială s-a scindat în toate ramurile pe care filozofia le-a avut de-a lungul timpului, atîta doar că ceva din seva rădăcinii inițiale o regăsim în toate ramurile ulterioare. Această seva inițială nu e nimic altceva decît spiritul divin, adică spiritul universal fără de care planta nu ar fi putut crește în veci. Iar cine are imaginea plantei în minte va putea să treacă peste diversitatea ramurilor filozofice și
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
în toate ramurile ulterioare. Această seva inițială nu e nimic altceva decît spiritul divin, adică spiritul universal fără de care planta nu ar fi putut crește în veci. Iar cine are imaginea plantei în minte va putea să treacă peste diversitatea ramurilor filozofice și peste diferența ireconciliabilă dintre un gînditor sau altul. Totul e să vezi unitatea sevei din spatele diversității ramurilor, ceea ce înseamnă că toți filozofii vorbesc despre același lucru și spun cam același lucru, dar în alt fel. Și astfel, fiecare
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
planta nu ar fi putut crește în veci. Iar cine are imaginea plantei în minte va putea să treacă peste diversitatea ramurilor filozofice și peste diferența ireconciliabilă dintre un gînditor sau altul. Totul e să vezi unitatea sevei din spatele diversității ramurilor, ceea ce înseamnă că toți filozofii vorbesc despre același lucru și spun cam același lucru, dar în alt fel. Și astfel, fiecare filozof e o ramură sau o frunză a marii tulpini istorice pe care o numim de obicei cunoașterea umană
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
că se află acolo sus, nu vede nici o plantă. Asta înseamnă că istoria filozofiei nu seamănă cu o plantă. Sau, dacă totuși păstrăm imaginea plantei, atunci e vorba de o plantă din a cărei tulpină s-au desprins tot atîtea ramuri cîte aveau să fie abandonate rînd pe rînd, pînă cînd s-a ajuns la situația muribundă în care tulpina principală s-a uscat din neputința de a mai crește în vreo direcție. Astăzi trăim într-o epocă în care planta
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
neputința de a mai crește în vreo direcție. Astăzi trăim într-o epocă în care planta filozofiei nu numai că nu se mai poate răsfira în nici o direcție, dar pe deasupra nici un privitor nu mai poate reface retrospectiv creșterea plantei și ramurile ei. Planta s-a sleit, iar ramurile au căzut de mult de pe tulpina ei. Praful s-a ales de ele, și nimeni nu le va mai putea găsi intacte în praful vreunei cămări de depozit sau între coperțile unui tratat
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
direcție. Astăzi trăim într-o epocă în care planta filozofiei nu numai că nu se mai poate răsfira în nici o direcție, dar pe deasupra nici un privitor nu mai poate reface retrospectiv creșterea plantei și ramurile ei. Planta s-a sleit, iar ramurile au căzut de mult de pe tulpina ei. Praful s-a ales de ele, și nimeni nu le va mai putea găsi intacte în praful vreunei cămări de depozit sau între coperțile unui tratat. Păstrînd analogia, orice istorie a filozofiei este
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
ales de ele, și nimeni nu le va mai putea găsi intacte în praful vreunei cămări de depozit sau între coperțile unui tratat. Păstrînd analogia, orice istorie a filozofiei este încercarea de a reproduce planta plecînd de la praful pe care ramurile l-au lăsat în tratatele vremii, ba mai mult este încercarea de a dovedi existența unei tulpini a gîndirii în condițiile în care cunoașterea actuală a omenirii nu provine dintr-o asemenea gîndire. Cu alte cuvinte - și asta e a
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
încercarea de a dovedi existența unei tulpini a gîndirii în condițiile în care cunoașterea actuală a omenirii nu provine dintr-o asemenea gîndire. Cu alte cuvinte - și asta e a doua imagine falsă cu privire la filozofie după cea a tulpinii cu ramuri -, gîndirea omenirii nu e totuna cu cunoașterea ei. Vrem nu vrem, cam toată gîndirea pe care filozofii au cheltuit-o în istoria filozofiei nu a servit cunoașterii omenești. Filozofia nu este o cunoaștere umană, iar progresul științei s-a făcut
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
de fluturași eșiti la joc în bătaia soarelui." De compoziție: "sub unul din acești arbori, ședeau un flăcau și-o fată mare. Și pentru dînșii era Primăvară, și ochii lor erau plini de minunea iubirei. Peste capetele lor, se aplecau ramurile înflorite, și șopteau, și priviau și se bucurau; se bucurau de frumusețea celor ce vedeau." Vîrsta naivă a facerii de personaje. Totuși, de-ar fi să ștergem, cititori trecuți prin curente, stîngăciile micului romantism, rămîne aproape un tablou din Sadoveanu
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
pot spune că îl înțeleg, cu toate așadar că logicianul român ar avea toate motivele ca, mulțumindu-se cu oficierea acestui ritual analitic, să privească cu condescendență la retorica neformalizată a filozofiei de tip eseistic, totuși deschiderea sa față de celelalte ramuri ale filozofiei este vizibilă în chiar paginile cărții de față: din cele opt studii ale Explorărilor logico-filozofice, două reprezintă aplicații ale metodei analitice asupra unor teme ce ies din perimetrul strict al acestei specialități. Mă gîndesc la studiul pe marginea
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
reușească în treaba asta, leul recurse la măgar, cu răgetul său de Stentor (războinic grec ce răcnea cât cincizeci de inși, n.n.). Măgarul, așadar,'Nălțimii Sale făcu oficiul de Corn de vânătoare, Leul îi găsi un loc, îl acoperi cu ramuri și frunze, să nu fie văzut. Și îi porunci să zbiere tare, convins că la acest sunet, până și cei mai puțin fricoși o vor șterge din așezările lor, ei nefiind încă obișnuiți cu tunetul vocii sale; aerul răsunând de
La Fontaine și autocenzura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10539_a_11864]
-
curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce freamătă cum împrăștie zvonuri și cântece în ramurile arborelui nostru genealogic Arborele genealogic Flautul Fluturele negru Credeam că am văzut tot Foșnesc bancnotele între degetele mele Că un șerperiș cu puiet flămânzind. În cazul în speță Avocații de pace nu mai au flerul scontat, Rugăciunile nu au nume
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
rânduri trimise nouă de poetă în decembrie anul trecut: "Neavând cui să citesc minunata scrisoare, m-am dus la mormintele părinților mei și le-am citit-o lor, printre lacrimi, în șoaptă..." (C.B.) Adresă greșită Umbra închide ușa după mine Ramuri s-au semnat indescifrabil Nimic nu se poate din ce vreau Eufratul înzăpezit conturează hărțile ținuturilor de coșmar Speriat sufletul se îndepărtează ca pentru totdeauna Din fiecare evadare se întoarce stîngaci, cu teamă parcă ar fi valul auros în rotiri
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce freamătă cum împrăștie zvonuri și cântece în ramurile arborelui nostru genealogic Arborele genealogic Flautul Fluturele negru Credeam că am văzut tot Foșnesc bancnotele între degetele mele Că un șerperiș cu puiet flămânzind. În cazul în speță Avocații de pace nu mai au flerul scontat, Rugăciunile nu au nume
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
prejudicierea dialogului. Afară, desigur, de criticii de direcție, de criticii-șefi, a căror militanță nu suferă contrazicerea". Cronicarul împărtășește, împreună cu Al. Cistelecan, felul acesta de a vedea critica literară. Despre evenimentul literar O interesantă anchetă-dezbatere despre evenimentul literar putem citi în RAMURI (nr. 11, 12/2006). Realizator: Horia Gârbea. Cum definim evenimentul literar, ce factori îl determină, dacă s-au produs sau nu la noi, în 2006, evenimente literare, acestea ar fi, rezumându-le, temele anchetei din Ramuri. Participanții extind discuția și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
literar putem citi în RAMURI (nr. 11, 12/2006). Realizator: Horia Gârbea. Cum definim evenimentul literar, ce factori îl determină, dacă s-au produs sau nu la noi, în 2006, evenimente literare, acestea ar fi, rezumându-le, temele anchetei din Ramuri. Participanții extind discuția și la alte probleme care au preocupat anul trecut lumea scriitoricească și a consumatorilor de literatură, atâția câți mai sunt. Cronicarului i-au reținut atenția câteva răspunsuri tranșante, chiar dacă nu se află cu totul pe aceeași poziție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
Cronicarului i-au reținut atenția câteva răspunsuri tranșante, chiar dacă nu se află cu totul pe aceeași poziție cu cei care le formulează, sau uneori deloc. Opiniile provocante, stârnitoare de controverse, fac sarea și piperul discuțiilor de felul aceleia găzduite de Ramuri. Să dăm și exemple. Bogdan Ghiu consideră că elementul marketing trebuie uitat când este vorba de literatură: "altfel îi veți amesteca pe Llosa cu Coelhio și va ieși Cărtărescu: amalgam suicidar marca Humanitas, căreia tot mai mult i s-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]